6,081 matches
-
ideologiei partidului și statului totalitar. A fost însă doar o victorie trecătoare, deoarece în continuare învățământul universitar bucureștean va deveni ținta unor acțiuni de destrămare dirijate. S-au prins în acest joc de uzură mai mulți colegi universitari, neavizați de miza jucată pe capul și destinele psihologiei, de "drama" la care deveneau astfel părtași fără voie. În această ordine colegii din catedră au făcut din P. Popescu-Neveanu ținta unor atacuri pasionale și fără perdea. Rezultatul acestor dispute s-a concretizat în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cei care au un suport informațional (cunoștințe politice) și atitudinal (încredere în capacitatea proprie de implicare) adecvat, conflictele pot avea, dimpotrivă, un rol de mobilizare politică, atrăgându-le atenția că subiectele în jurul cărora s-a iscat o controversă reprezintă o miză importantă și că este nevoie de implicarea lor. Cu alte cuvinte, nu conflictele din politică per se sunt o problemă, ci faptul că nu există un public suficient de bine informat pentru a le înțelege mizele, așa cum se întâmplă în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o controversă reprezintă o miză importantă și că este nevoie de implicarea lor. Cu alte cuvinte, nu conflictele din politică per se sunt o problemă, ci faptul că nu există un public suficient de bine informat pentru a le înțelege mizele, așa cum se întâmplă în societățile occidentale (în această privință sunt citate studii cu subiecte similare, desfășurate în alte spații culturale) Asa cum subliniază autoarea iar aceasta mi se pare una dintre concluziile cele mai importante ale lucrării credința larg răspândită
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
traduse în atitudini sau comportamente politice, care se manifestă în urma expunerii la conflictele din media. Rezultatele cercetărilor sunt însă ambigue și, uneori, contradictorii. Prin urmare, surprinderea legăturii ambivalente dintre conflictele relalate în media și atitudinile și comportamentele politice reprezintă principala miză a acestei cercetări. Așa cum au subliniat anumiți autori, supralicitarea conflictelor în știri subminează încrederea privitorilor că ei s-ar putea implica în procesul politic sau că ar putea schimba ceva (Norris, 2003). Accentuarea conflictelor existente pe scena politică este, de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politicieni și în instituțiile publice (Hibbing și Theiss-Morse, 1995), cât și pentru creșterea cinismului și apatiei politice (Cappella și Jamieson, 1997). Există însă și voci care susțin că prezența conflictului în știri poate avea un impact pozitiv, dacă privitorii înțeleg mizele reale ale problemelor prezentate și simt că pot interveni, cu alte cuvinte dacă au încredere că pot schimba ceva prin participarea lor politică (Schuck et al., 2011; Schuck, 2012). Știrile nu se limitează niciodată la prezentarea faptelor, ci includ întodeauna
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
de cutumă, în reflectarea subiectelor politice, și, mai ales, a campaniilor electorale. Consecințele însă nu sunt dintre cele mai fericite. Principala problemă a unei asemenea abordări este aceea că, atunci când politica este prezentată ca o competiție, ca un conflict permanent, miza dezbaterii este minimizată, poziția ei devenind una periferică un pretext pentru a valorifica și amplifica la cote maxime aspectele conflictuale în cadrul discursului mediatic. Un astfel de proces subminează esența adevăratului jurnalism căutarea și prezentarea informației de interes public. Luând în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
într-un context electoral. În mod surprinzător, se pare că știrile care se axează pe neînțelegeri, conflicte sau diferențe de opinie între actorii politici pot avea o influență pozitivă asupra activismului politic pentru că le semnalează spectatorilor faptul că există o miză și că trebuie să adopte o poziție în raport cu aceasta (de Vreese, 2005). Pe de altă parte, știrile care se focalizează pe strategii și calcule electorale îi pot demobiliza pe alegători și pot crește cinismul vizavi de politică (Cappella și Jamieson
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cele axate pe trăsăturile de personalitate ale candidaților. Deși extrapolarea unor astfel de rezultate este încă problematică, în campaniile din SUA, conflictele axate pe persoane, și nu pe fapte sau decizii, au fost considerate de către cetățeni mai puțin relevante pentru miza campaniei și, implicit, nu au avut o influență semnificativă asupra votului (Brooks, 2006). 2.2. Conflictele din știrile românești Numeroși autori au demonstrat deja impactul cadrajelor prezente în știri asupra opiniei publice (Chong și Druckman, 2007; Druckman, 2001; Iyengar și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cadrajelor prezente în știri asupra opiniei publice (Chong și Druckman, 2007; Druckman, 2001; Iyengar și Kinder, 2010/1987; Iyengar, 1991; Schuck și de Vreese, 2006; Sniderman și Theriault, 2004). Un cadraj indică esența unui anumit subiect și sugerează care este miza unei anumite probleme. Expunerea la un anumit tip de cadraj poate să aibă ca efect internalizarea mesajului respectiv și folosirea lui pentru a înțelege subiectul dezbătut (cf. Entman, 1993; Brewer și Gross, 2005). Potrivit cercetărilor recente, cadrajele curente în jurnalismul
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
taberele implicate (Tuchman, 1972). Totuși, nu trebuie să uităm că jurnaliștii nu sunt niciodată simple curele de transmisie, transmițători neutri ai informației; este deci cvasi-imposibil ca ei să reflecte obiectiv un conflict, astfel încât noi, privitorii, să-i putem evalua corect mizele. Gross și Brewer (2007: 130) susțin că folosirea cadrajelor conflictuale, chiar dacă nu este neapărat premeditată, are întotdeauna o "încărcătură politică" (engl. politically charged) pentru că, prin modul în care este prezentat conflictul, ni se propune implicit și o grilă de lectură
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
încadrările oferite devin instrumente simbolice care accentuează anumite aspecte ale evenimentelor sau ale actorilor despre care se relatează. După cum vom detalia în următoarele capitole, focalizarea media asupra anumitor evenimente reprezintă un factor de selecție și de recunoaștere de către public a mizelor respectivelor evenimente. Cu toate acestea, tot mai des (așa cum putem observa, de altfel, cu ușurință în calitate de telespectatori), retorica obiectivității, bazată pe separarea comentariului de eveniment, lipsește din cadrul știrilor de televiziune. Presiunea de a face audiență și deci de a miza
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
apariția fizică). Prin extrapolarea acestei teze, Gaye Tuchman a concluzionat faptul că știrile trebuie interpretate ca fiind rezultatul unor acorduri implicite și explicite între practicieni. Rețelele profesionale coexistă însă cu instituțiile politice și sociale, ceea ce face ca știrile să devină miza unor strategii în cadrul cărora intervine o ideologie dominantă. Redactorii de știri folosesc cinci termeni pentru a diferenția categoriile de știri: hard news, soft news, știrile de la fața locului, știri în derulare și știri care se dezvoltă (Tuchman, 1978/1997, p.
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o atenție deosebită acordată procesării informației primite de la media (Zaller, 2002). Abordările recente din comunicarea politică definesc mass-media drept un actor cheie în procesul guvernării, dat fiind că de informația diseminată de media depind: a) abilitatea cetățenilor de a înțelege mizele politice și de a-i evalua pe politicieni (de Vreese, 2012; Iyengar, 1991; Matthes, 2012; Scheufele și Iyengar, 2011) și b) capacitatea decidenților politici de a influența opinia publică (Bennett, 2008; Zaller, 2002). În pofida unor astfel de contribuții, considerăm totuși
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
realitatea politică a unui anumit context electoral. Există, de altfel, un tipar prestabilit al comportamentelor electorale: candidații la președinție au tendința de a denunța neajunsurile administrației care tocmai s-a încheiat și de a cere schimbarea, avansând un discurs asupra mizelor acesteia, în timp ce candidații aflați la final de mandat insistă mai ales pe calitățile lor personale. Mesajele de campanie au efecte cognitive și simbolice diferite, precum achiziția și reactivarea cunoștințelor politice, redistribuirea capitalului politic și reconstituirea identităților politice. Fiecare candidat încearcă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
canalele media. Prin intermediul acestor interpretări secundare se construiesc reprezentările care îi orientează pe alegători în campanie. Paralel cu efectul de încadrare, efectul de priming descrie procesul de influențare pornind de la criteriile întrebuințate de media. Insistența asupra unor probleme, teme sau mize incită audiența la evaluarea candidaților din perspectiva capacității acestora de a le soluționa. Cum condițiile sociale fluctuează în permanență, este dificilă propunerea unei explicații exhaustive a votului. Într-o analiză deja clasică în comunicarea politică, doi politologi italieni, Arturo Parisi
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
explicații exhaustive a votului. Într-o analiză deja clasică în comunicarea politică, doi politologi italieni, Arturo Parisi și Gianfranco Pasquino (1985), au propus trei tipuri ideale ale votului, care sunt încă de actualitate: * votul de opinie, bazat pe promisiunile candidaților, mizele campaniei și ideologiile politice ale electoratului; * votul de schimb, în cadrul căruia electoratul oferă ceva (un buletin) în schimbul unor bunuri oferite de candidați (sau de staff-urile de campanie) într-un context de clientelism și, adesea, de penurie economică; * votul de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
existent. Candidații intră într-o luptă care este filtrată prin reprezentările, imaginile pe care toți cetățenii și le formează, adesea inconștient, asupra trecutului, prezentului și viitorului, în privința propriei persoane sau a colectivității. Insistența în timpul campaniei asupra unor probleme, teme sau mize provoacă audiența la evaluarea candidaților din perspectiva capacității prezumate a acestora de a le soluționa. Nimeni nu poate avea însă un control asupra acestor reprezentări, fiindcă ele derivă din schimburile care au loc între participanți, fie că este vorba de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
însă un control asupra acestor reprezentări, fiindcă ele derivă din schimburile care au loc între participanți, fie că este vorba de jurnaliști, candidați sau alegători. Principalele efecte se leagă de constituirea unei anumite agende electorale, adică de selectarea și ierarhizarea mizelor politice care devin prioritare în campanie. 6.3. Impactul media asupra campaniilor electorale Folosirea mass-media în scopul atingerii anumitor obiective politice a devenit nu doar o resursă utilă pentru candidați, ci și un element esențial pentru supraviețuirea politică. Totuși, în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
o resursă utilă pentru candidați, ci și un element esențial pentru supraviețuirea politică. Totuși, în contextul actualelor campanii electorale, astfel de strategii devin tot mai elaborate și au un impact mult mai mare. Importanța media în cadrul campaniilor electorale a mutat miza jocului politic din culisele puterii în câmpul vizibilității mediatice, unde politica devine un spectacol în sine. Însă, dacă mass-media, așa cum o demonstrează decenii întregi de cercetare academică, nu face decât să întărească în rândul votanților anumite credințe partizane preexistente, cât
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
se leagă de retorica de campanie, care joacă un rol nu doar în persuadarea votanților, ci și în direcționarea atenției lor către o agendă specifică și către anumite așteptări legate de candidați. Din acest motiv, controlul agendei publice devine o miză prioritară a campaniilor actuale (Iyengar și Simon, 2000: 162). Așa cum o sugerează exemplul anterior, campaniile îi pot influența pe votanți în mai multe feluri. Confruntați cu mesaje disonante, majoritatea votanților le rezistă, întărindu-și preferințele anterioare. Controlul agendei este însă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politici și surprind puterea discursului jurnalistic de a afecta criteriile folosite în procesul evaluării actorilor politici (Iyengar și Kinder, 1987). Se evidențiază astfel un mod subtil prin care mediatizarea intensă a unei probleme are potențialde a o transforma în principala miză electorală. Mesajele mediatice au efecte cognitive și simbolice diferite, precum achiziția și reciclarea cunoștințelor politice, redistribuirea capitalului politic și reconstituirea identităților politice. Toate aceste elemente înseamnă modalități de încadrare (framing), iar la baza lor stă atât informația factuală, cât mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
diferite: efecte diferite Un cadraj este, potrivit unor autori de referință în studiul cadrajelor, "o idee centrală care oferă înțeles unor fapte, unei serii de evenimente; le structurează și stabilește anumite conexiuni între ele. Cadrajul sugerează care este esența subiectului, miza dezbaterii" (Gamson și Modigliani, 1987, p. 143). Robert Entman (1993, p. 52) a definit procesul încadrării într-o manieră similară: "A încadra înseamnă a alege anumite aspecte ale unui eveniment și a le acorda proeminență cu scopul de a oferi
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
știri asupra cinismului, încrederii și activismului politic. Pentru a avansa în această direcție am propus un design experimental, singurul capabil să stabilească legături de cauzalitate între conținutul media și opiniile și comportamentele publicului. Reamintim în acest context faptul că principala miză a cercetării a fost aceea de a investiga legătura dintre conflictele din știri și cinismul, activismul și încrederea politică. Aceste trei variabile au fost considerate ca fiind dependente de expunerea la anumite tipuri de conflicte prezente în știrile politice. Tipurile
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
pe aceia care urmăresc conflicte civilizate, legate de subiecte care nu au o mare relevanță personală, în timp ce conflictele necivilizate cu subiecte intruzive îi fac mai activi doar pe cei care au cunoștințe legate de politică, probabil aceștia înțelegând mai bine mizele implicate în disputele politice. 9.5. Interpretarea rezultatelor și concluziile cercetării Față de cercetările anterioare, datele obținute aduc în plus indicația că există un efect diferențiat al conflictelor. Efectele diferențiate rezultă din corelarea tipurilor de conflicte cu caracteristicile individuale ale membrilor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
proprii, conflictele politice nu îi demobilizează pe membrii audienței. 10. Concluzii Accentuarea conflictelor pare să devină tot mai mult o rutină în activitatea jurnalistică, când vine vorba despre relatarea subiectelor politice. Însă atunci când politica este prezentată ca un conflict perpetuu, miza dezbaterii devine secundară, iar audiența nu mai are un suport informațional valid, pe baza căruia să își formeze opiniile politice. Consecințele sunt un cinism tot mai accentuat, o lipsă a încrederii în politicieni și, implicit, o apatie legată de participarea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]