5,637 matches
-
mai convenabilă utilizarea unor resurse În aceste țări decît În țara de origine a firmei. În teoriile despre investițiile străine directe prezentate până acum, avantajele legate de proprietatea investitorului străin au fost introduse de J. Dunning suplimentar la avantajele de monopol și oligopol. De aceea, acestea mai sunt numite și avantaje competitive. Avantajele de proprietate reprezintă deținerea de către firme a unor active, considerate drept resurse, capabile să genereze fluxuri de venituri. Avantajele de proprietate ale firmelor transnaționale pot fi de două
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Descrieți teoria investițiilor de portofoliu și neajunsurile acesteia. 2. Explicați teoria imperfecțiunilor piețelor bunurilor și factorilor a lui P. Kindleberger. 3. Descrieți tipologia imperfecțiunilor pieței. 4. Explicați esența reacției de oligopol specifică marilor firme. 5. În ce constă avantajul de monopol deținut de CTN În țara-gazdă? 6. Descrieți teoria oligopolului bazat pe produsul diferențiat a lui R. Caves. 7. Determinați modurile de expansiune geografică a facilităților productive ale unei CTN. 8. Explicați esența reacției de contraamenințare specifică marilor firme. 9. Descrieți
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
dinspre țările cu un nivel mai scăzut al ratelor dobânzilor (pe termen lung) către țările cu nivelul dobînzilor mai ridicat ; c) existența condițiilor de funcționare perfectă a piețelor; d) existența condițiilor de funcționare imperfectă a piețelor. 2. Teoria avantajului de monopol presupune: a) existența condițiilor de funcționare perfectă a piețelor; b) existența condițiilor de funcționare imperfectă a piețelor. c) dispunerea de către CTN a unor avantaje suplimentare față de producătorii locali; d) Întărirea puterii de monopol a firmelor locale. 3. Expansiunea geografică pe
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
imperfectă a piețelor. 2. Teoria avantajului de monopol presupune: a) existența condițiilor de funcționare perfectă a piețelor; b) existența condițiilor de funcționare imperfectă a piețelor. c) dispunerea de către CTN a unor avantaje suplimentare față de producătorii locali; d) Întărirea puterii de monopol a firmelor locale. 3. Expansiunea geografică pe verticală a facilităților productive ale unei CTN constă În: a) producerea acelorași bunuri sau servicii; b) adăugarea unui stadiu al procesului de producție, anterior sau posterior activității principale a firmei investitoare; c) diversificarea
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Potrivit lui J. Dunning, pentru Încurajarea și atragerea investițiilor străine În țările care au necesitaie de ele, este nevoie de a elabora și promova politici În acest scop, prin care să se creeze condiții necesare și favorabile pentru realizarea avantajelor de monopol și de internalizare a firmelor transnaționale. Relația dintre diferitele stadii de dezvoltare a unei țări și rolul ISD În redefinirea avantajelor competitive ale acesteia, precum și incidența și specificitatea fluxurilor de ISD În economia receptoare În diferitele stadii de dezvoltare a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
acte (ordonanțe, hotărâri) guvernamentale. Reglementările au ca efect controlul de către guvern al activității comerciale a firmelor străine și autohtone. Acest control se justifică În anumite situații, cum ar fi: evitarea sau soluționarea anumitor dezechilibre ale pieței, prevenirea apariției situațiilor de monopol sau oligopol, distribuirea rațională a veniturilor, administrarea sectorului public, protecția socială, 122. Reglementările fiscale trebuie să cuprindă garanții și facilități de natură să compenseze riscul firmelor care operează Într-un mediu nou, necunoscut sau mai puțin cunoscut. Facilitățile fiscale nu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
interes sub aspectul restricțiilor monetare, ratei dobânzii, devalorizărilor/revalorizărilor monetare, stabilității prețurilor interne, 124. Reglementările referitoare la concurență și legislația antitrust afectează activitatea ulterioară a firmelor, integrarea acestora pe verticală sau orizontală. Legislația antitrust este concepută astfel Încât să Împiedice formarea monopolurilor, denaturarea concurenței și a practicilor neconcurențiale și o alocare mai rațională a resurselor. 125. Reglementările de politică valutară și controlul asupra schimburilor valutare interesează exportatorii și investitorii străini. Foarte importante sunt reglementările ce vizează cota de profit, condițiile de repatriere
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
vizează cota de profit, condițiile de repatriere a capitalurilor, transferul profiturilor și obligativitatea investirii unei părți din acesta În țara respectivă. 126. Reglementarea accesului la serviciile publice este de competența guvernului. În cele mai multe țări acest sector cunoaște o concurență de monopol, accesul la aceste servicii și activități, În special pentru firme, este limitat prin diferite metode deoarece de calitatea acestor servicii depinde În mare măsură competitivitatea activității din celelalte sectoare. 127. Standardele tehnice sunt adesea incluse În categoria instrumentelor legale de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
realizezaă plăți incomplete a impozitelor În bugetul statului gazdă. Utilizînd prețurile de transfer, filialele unor astfel de companii ce activează În diferite state, ascund priceput veniturile de la impunere prin deplasarea acestora dintr-o țară În alta; Stabilirea prețurilor Înalte de monopol de către companiile ce funcționează pe teritoriul țării gazdă, să dicteze condiții, ce șterbesc interesele țărilor gazdă; Deseori activitatea companiilor mari se caracterizează printr-o exploatare rapace a resurselor naturale și a forței de muncă a țării gazdă; Companiile mari, de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
promoția teritoriului, d) distribuirea produsului teritorial. 8. Aspectele pozitive ale atragerii investițiilor străine directe În economia națională sunt: a) trecerea la tehnologiile informaționale avansate și inovații, b) exploatarea resurselor naturale ale țării-gazdă, c) stimularea concurenței, d) stabilirea prețurilor Înalte de monopol. <reflist> BIBLIOGRAFIE 1. Aftalion F., ș.a., Theorie financiere de l'entreprisse, P.U.F., Paris, 1974 2. Alan C. Shapiro, Foundation of Multinational Financial Management, Publisher: Wiley, John & Sons, Incorporated, 1994 3. Angelescu C., Stănescu I., Economie politică: elemente fundamentale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
și ungurilor, la frontiera vestică, la Dunăre și în Balcani, și pierderilor suferite în Asia Mică și Italia. Criza militară a fost însoțită de o gravă criză economică internă, care a atins maximul în timpul lui Mihail VII Ducas, prin introducerea monopolului grâului, cf. Attaliates (Fontes, III, p. 73). Pe malul drept al Dunării se aflau orașe multe și mari, cu o mulțime de oameni din toate limbile și întrețineau ele însele o oaste și acestora, la îndemnul ministrului său Nicephor, li
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ales mătăsuri, și să vândă produsele din Europa. După 1204, în Marea Neagră stăpânea Veneția, însă în urma recuperării Constantinopolului, în 1261, de împăratul Mihail VIII Paleologul, cu ajutorul flotei genoveze, se încheiase un tratat comercial cu Genova, prin care i se asigura monopolul negoțului în Marea Neagră. Mai târziu, în 1277, el a îngăduit Veneției să pătrundă cu corăbiile sale în această zonă, dar genovezii controlau acum comerțul aici. Genovezii au înființat o serie de colonii în porturile din Crimeea și la intrarea în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
În primul și în primul rînd, exista puțin capital intern care să fie investit în noile întreprinderi. Întreaga peninsulă era extrem de săracă. În trecut, cei bogați preferau să-și plaseze cîștigurile în pămînt sau în cumpărarea posturilor oficiale, cum era monopolul perceperii impozitelor. De un prestigiu mai mare se bucurau mai curînd deținerea de pămînturi și posturile oficiale decît afacerile comerciale. În această situație, erau disponibile numai două surse de fonduri: impozitele și împrumuturile străine. Cu o majoritate țărănească sărăcită, mare
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
perioade, Rusia a rămas principala protectoare a statului. Imperiul Habsburgic continua totuși să acapareze piața vitelor din Muntenegru, iar influența italiană se dovedea tot mai puternică. Întreprinderile italiene au obținut dreptul de a extinde portul Bar; ele aveau de asemenea monopolul tutunului și concesiunea construirii unei căi ferate cu linie îngustă între Bar și Virpazar. Linia aceasta, unica din țară, a fost inaugurată în 1909. La începutul secolului al XX-lea, Muntenegru era deci o țară extrem de săracă, avînd puține speranțe
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sfîrșitul ostilităților din Europa și Asia, Statele Unite erau clar cea mai mare putere din lume. Ele aveau efective armate la fel de mari ca și Uniunea Sovietică și erau singurul stat care deținea arma cea mai terifiantă de pe întreaga planetă, bomba atomică, monopol pe care aveau să-l dețină pînă în 1949. Cu toate acestea, guvernul american s-a dovedit la început extrem de ezitant în exploatarea avantajelor lui militare. Opinia publică din Statele Unite exercita mari presiuni în privința întoarcerii soldaților acasă și a denunțării
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cu nevoile lor, boierii au putut să tragă toate foloasele posibile dintr-o astfel de situație. Ei au devenit, ca proprietari de vaduri, stăpânii unor puncte de trecere obligatorie pe căile de comunicație ale țării, asigurându-și, în felul acesta, monopolul beneficiilor rezultate din acest drept, care a fost consfințit prin lege. Din dreptul de proprietate asupra vadurilor izvorăște dreptul de proprietate asupra podurilor și deci putința de a încasa o anumită taxă la trecerea lor, fixată de către Vistierie și numită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
drept, care a fost consfințit prin lege. Din dreptul de proprietate asupra vadurilor izvorăște dreptul de proprietate asupra podurilor și deci putința de a încasa o anumită taxă la trecerea lor, fixată de către Vistierie și numită brudină. Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste ape unde se află poduri trecătoare și plătesc brudină trecătorii după condica ci este în Visterie, acea brudină precum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
doi proprietari diferiți, unul încasa taxa de la călătorii ce mergeau într-un sens, iar celălalt de la cei ce mergeau în sensul contrar. Ca proprietari ai malurilor, feudalii moldoveni construiau poduri, făceau iezături, instalau mori, asupra cărora ei aveau drept de monopol, îngreuind orice lucrări de navigabilizare. Ei aveau tot interesul, și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor noastre o constituia lipsa de capital, ceea ce explică faptul că inițiativa în acest domeniu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor noastre o constituia lipsa de capital, ceea ce explică faptul că inițiativa în acest domeniu a aparținut reprezentanților capitalului străin. Suzeranitatea turcească, până la abolirea monopolului otoman asupra comerțului nostru exterior (1829), ridica primejdii luate întotdeauna în considerare. La 11 iunie 1798, de pildă, viceconsulul francez Parrant semnala posibilitatea navigabilizării unora din râurile noastre. El adăuga însă că domnitorul avea motive întemeiate de a se opune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și apoi a petrolului. Gismente de sare se aflau în Vrancea (așa-numitele slatine), la Grozești (Bacău) și mai ales la Tîrgul Ocna, despre care consulul francez Poujade spunea, în 1850, că au „un aspect impozant”. Exploatarea sării era un monopol al statului. Vrâncenilor li se îngăduia să extragă sare numai pentru nevoile lor proprii, fiindu-le interzisă desfacerea sării pe piața internă și externă. Zăcămintele de la Tîrgul Ocna au fost exploatate de către arendași ai statului până în 1860, când, printr-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
statului până în 1860, când, printr-o lege specială, s-a hotărât ca exploatarea salinelor să se facă numai în regia guvernului începând cu 1 ianuarie 1862. Prin Regulamentul provizoriu al salinelor Moldovei din 11 ianuarie 1862, se stabilea dreptul de monopol al statului asupra exploatării și desfacerii sării, punându-se în practică exploatarea salinelor în regia statului, menținându-se, totodată, dreptul locuitorilor țării de a extrage sare din fântânile de slatină numai pentru nevoile lor. La Tîrgul Ocna, principalul centru de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la cizmărie, cea de la Doftana era foarte grasă, din care cauză se folosea numai după ce în prealabil era amestecată cu petrol. În ceea ce privește aspectul social-juridic al exploatării păcurii, există unele particularități care se cuvin semnalate. Înainte de toate, păcura nu era un monopol al statului, extragerea ei fiind exceptată de la plata zeciuielii către stat și lăsată la bunul plac al proprietarului. Această stare de lucruri și-a lăsat amprenta asupra caracterului relațiilor de producție care s-au stabilit între proprietari și lucrători, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ele nu puteau să aibă decât un caracter feudal sau mixt (oamenii calificați, străini, erau plătiți), sunt înființate, cu o singură excepție (manufactura de la Vitejeni fondată de un negustor), de către domnitor (manufactura de la Chiperești) și de către mari boieri, care au monopolul producției în ramura în care au fondat întreprinderea și care folosesc munca clăcașilor. Neputând rezista concurenței străine și a meșteșugarilor din interiorul țării, ele au eșuat. Manufacturile înființate la începutul secolului al XIX-lea, până la intrarea în vigoare a Regulamentului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unguri și nemți, zalhanalele ce produceau său, cerviș etc. capătă tot mai mult un caracter mixt și chiar capitalist. În noile împrejurări, create prin aplicarea convenției de la Adrianopol și a Regulamentului Organic, ca urmare a libertății comerțului exterior, a abolirii monopolului otoman, a introducerii unui regim de ordine în interiorul țărilor române, a acumulărilor de bani, cu toată frânarea din partea întăririi clăcii, industriei i s-au creat noi posibilități de dezvoltare, mai favorabile decât în epoca precedentă. Spre deosebire de sfârșitul secolului al XVIII
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mijloacelor de comunicație, în condițiile conservării suzeranității turcești, care favoriza concurența străină, a favoritismului deșănțat pe care-l practicau domnitorii prin acordarea așa-ziselor privilegii exclusive întemeietorilor de întreprinderi industriale și care frânau inițiativa întreprinzătorilor neboieri, a exercitării dreptului de monopol de către unele instituții și persoane particulare etc., progresul industriei se desfășura anevoios. În septembrie 1860, zalhanaua lui Cerchez din Botoșani, de pildă, a fost închisă, deoarece eforia orășenească avea monopolul tăierii de vite în acel oraș. În târgurile proprietate particulară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]