5,113 matches
-
organizarea în memorie și păstrarea informațiilor; prelucrarea informațiilor; căutarea și extragerea informațiilor; transmiterea informațiilor; securitatea informațiilor; redarea informațiilor. Tehnologiile informaționale prezintă anumite particularități: sunt tehnologii multiforme, care se pot adapta majorității activităților umane. Tehnologia informatică s-a pulverizat într-o multitudine de activități, ramuri industriale și servicii, mărindu-și considerabil portofoliul de aplicații; sunt tehnologii complexe, în care serviciile ocupă o parte considerabilă. Prin utilizarea acestora în cadrul unei organizații, specialiștii interni sau externi recurg foarte des la serviciile de asistență. Acest
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
automată dintr-o limbă în alta, automatizarea asamblării în procesul de manufacturare, verificarea documentelor. Dacă echipamentele și rețelele reprezintă suportul fizic al oricărui sistem informatic, software-ul este suportul logic, prin intermediul căruia se organizează și se gestionează informațiile vehiculate. Din multitudinea coordonatelor pe care se derulează evoluția pe termen scurt și mediu a programării calculatoarelor electronice, cele mai importante vizează următoarele domenii: CAD (proiectare asistată de calculator) / CAM ( fabricație asistată de calculator) ; proiectarea asistată de calculator a sistemelor informatice (CASE); arhitectura
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
și generalizarea practică sunt încă în fază incipientă. Diversitatea și amplificarea continuă a cererii pentru servicii și organizarea lor în cadrul societăților comerciale sau al altor furnizori (regii, instituții publice, organizații nonprofit) impun o bună categorisire, sistematizare, definire și delimitare a multitudinii formelor de manifestare. Serviciile prezintă o serie de elemente comune care permit, cu toată diversitatea lor, utilizarea unor criterii de grupare, pentru a stabili tehnici și metode manageriale și de marketing specializate. Uneori, localizarea serviciilor se urmărește după sfera producției
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
mod specific ființei sale și ca atare, este diferit pentru fiecare ocazie de realizare a sa. Serviciile presupun relații interumane directe. Gradul de satisfacție pe care îl produce un serviciu este greu de previzionat, deoarece derularea lui depinde de o multitudine de factori variabili pentru fiecare caz în parte. Prin acțiuni de standardizare se pot impune condițiile în care va avea loc prestația serviciului. Baza materială privind mașinile, aparatele, mobilierul, dotările care facilitează serviciul, fiind bunuri materiale, se pot supune sistemului
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
în crearea așa-numitelor comunități electronice sau comunități virtuale (e-communities). Impactul extraordinar al tehnologiilor noi, revoluționare, deci tot ceea ce este sau devine e, își pune amprenta asupra întregii vieți economice, sociale, culturale a omenirii și guvernează practic toată lumea modernă. O multitudine de firme utilizează internetul pentru publicitate. Marketingul prin internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme și pentru a atrage clienți. Firmele furnizează informații tehnice și utilizează pagina de web ca o platformă pentru lansarea noutăților firmei. Folosind
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
iar necesara lor sistematizare se lasă încă așteptată. Din perspectiva operaționalizării organizației bazate pe cunoaștere, complexitatea constituie caracteristica esențială și inerentă oricărui avans pe traseul „concept - proiect - sistem în funcțiune”; anvergura scopului urmărit, diversitatea factorilor ce intervin în realizarea lui, multitudinea problemelor de opțiune implicate fac ca unul din riscurile majore să rezide în supralicitarea coordonatei tehnologice, în detrimentul celor educaționale, culturale și manageriale. În realitate, un asemenea proiect nu este unul de informatizare în sens strict, ci unul de pilotare strategică
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a proceselor nondiscreționare. Dacă intervenția inițială este de tip non discreționar, dar antrenează, apoi, numai intervenții de tip discreționar, această intervenție inițială poate fi numită mesaj de semnalizare. Desigur că un analist mai meticulos ar putea extrage de aici o multitudine de alte clasificări care pot fi interesante din punct de vedere conceptual, metodologic și chiar instrumental dar, pentru scopurile acestui paragraf, considerăm că este suficient ceea ce am stabilit deja. În al patrulea rând, cu cât o PPA este mai elaborată
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
zboară de-a lungul trunchiului, pe care îl scanează cu mustățile lui sensibile până când atinge prada. (Neuweiller, 1989). Hrănirea în imediata apropiere a vegetației. Speciile care vânează în apropierea solului sau a vegetației și-au dezvoltat strategii aparte pentru ca din multitudinea ecourilor recepționate, să le poat le poată distinge pe cele care provin de la insecte. Liliacul cu potcoavă, de exemplu, preferă să vâneze în vegeta vâneze în vegetația densă. În primele două ore după asfințit, el zboară în jurul tufișurilor și copacilor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
și cu reprezentări mai mult sau mai puțin generale. Astfel, se impune o detaliere a modalităților de comunicare umană. Comunicarea vizuală se face prin intermediul văzului, cea olfactivă prin intermediul mirosului, cea tactilă prin intermediul pielii, cea sonoră prin intermediul auzului. Artele oferă o multitudine de limbaje de transmitere a diverselor informații. Artele plastice (pictura, sculptura), arhitectura, poezia, literatura, baletul, teatrul, cinematografia, fac apel la calea vizuală (și uneori auditivă), iar muzica la cea auditivă. Arta muzicală a cunoscut forme de gândire artistică prin sunete
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
un plan oblic în raport cu orizontala: adducția este combinată cu extensia și abducția cu flexia coapsei. Decentrajul în raport cu pivotul articular și gravitația au în plus un efect de compresie sau de tracțiune laterală asupra articulației șoldului. Putem deci să concluzionăm arătând multitudinea aplicațiilor suspensoterapiei în cadrul kinetoterapiei, diversele instalații de suspensoterapie putând avea rol în: relaxarea generală a membrului situat în poziție de echilibru și relaxarea mușchilor responsabili de mișcare prin oscilații de mică amplitudine; realizarea de mobilizări articulare pasive cu scoaterea membrului
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
4) În care: Q = volumul producției pentru o anumită perioadă de timp În expresie fizică sau valorică; W = productivitatea muncii pe o persoană, În expresie fizică sau valorică. Dacă volumul producției este determinat În funcție de cerere, productivitatea muncii trebuie calculată În funcție de multitudinea factorilor care influențează o economie concurențială și poate fi egală cu cea din perioada anterioară sau mai mare. Concurența obligă Întotdeauna la o creștere (iW). EMBED Equation.DSMT4 (1.5) În care: W0 = productivitatea muncii din perioada de bază; W1
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
cât și În structură. Deficitul sau surplusul de resurse umane sunt cu atât mai realiste, cu cât metodele de determinare a necesarului de resurse umane au fost mai bine alese, iar calculele mai corect realizate, cu luarea În considerație a multitudinii factorilor, obiectivi și subiectivi deopotrivă, care influențează activitatea economică, În general, și eficiența muncii, În particular. În acest context, este evident că În etapa următoare determinării necesarului de resurse umane este foarte importantă soluționarea deficitului sau a surplusului calculat. O
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
practica fiind cea care oferă un câmp mult mai larg de aplicare, În funcție de care pot apărea definiții mai dezvoltate sau altele reconsiderate, dar și soluții noi. Prezentarea făcută oferă doar soluții posibile, opțiunea managerilor pentru unele sau altele implicând o multitudine de variabile cu valori diferite, În funcție de context și conjunctură economică, de mediul intern și extern al organizației, de cultura acesteia etc. 1.2. Analiza postului Postul reprezintă o subdiviziune a unei activități, structurată În sarcini și Îndatoriri repartizate unuia sau
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de mediu - se referă la condițiile de muncă, de protecția muncii și sănătății, orele suplimentare la care este solicitat, respectarea regulilor ergonomice la construcția și organizarea locurilor de muncă. Pentru culegerea informațiilor necesare analizei posturilor, literatura de specialitate recomandă o multitudine de tehnici, Între care cele mai utilizate sunt: interviurile; chestionarele; listele de control și listele de inventariere; observarea; descrierea proprie; jurnalele și evidențele operaționale; tehnica incidentelor critice; graficele de analiză a posturilor; analiza ierarhică a sarcinilor; metodele structurate; chestionarul pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
o activitate suficient de solicitantă și incitantă; oferă variații În gama sarcinilor Îndeplinite; individul le poate considera ca având sens și utilitate. În anexele 4 și 5 sunt prezentate două modele orientative ale fișei postului În care sunt surprinse o multitudine de aspecte practice de care trebuie să se țină seama pentru o definire cât mai completă a acestuia. Pentru mai multă obiectivitate, se poate construi un formular În care fiecare componentă a profilului descris să fie notată pe 5 niveluri
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
graficului pentru calitățile acesteia. Prin proiectarea postului se urmăresc două obiective: satisfacerea nevoilor firmei exprimată prin maximizarea productivității, eficienței și calității; satisfacerea nevoilor persoanei care va ocupa postul sub aspectul realizării profesionale. Pentru proiectarea posturilor În practică se utilizează o multitudine de tehnici, Între care mai importante sunt: rotirea posturilor, care constă În ocuparea de către salariați a unor posturi diferite de la o perioadă la alta, fapt care, prin creșterea diversității, elimină monotonia unor activități și crește interesul pentru noi preocupări; lărgirea
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
context, este necesar ca planul de recrutare prezentat În anexele 9 și 10 să fie conceput și elaborat În mod diferențiat pentru muncitorii necalificați, pentru cei calificați sau pentru personalul tehnic, specialiști etc. În literatura de specialitate sunt descrise o multitudine de metode de recrutare, Între care cele mai importante sunt prezentate la punctul 3 de mai sus, ale căror caracteristici sunt descrise În anexa 8. O etapă importantă În activitatea de recrutare o constituie prelucrarea solicitărilor candidaților. Schematic, prelucrarea cererilor
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
trebuie ocupate, cu cerințele impuse candidaților. Selecția personalului este acea activitate a managementului resurselor umane care constă În alegerea, potrivit anumitor criterii, a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui anumit post. Alegerea persoanei potrivite pentru postul potrivit dintr‑o multitudine de oferte și angajarea celui considerat cel mai bun reprezintă o sarcină managerială de mare importanță. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, de la Început, scopul principal formulat de organizație va fi acela de a angaja pe cei care se
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
aparține și el). Efectul Întâmplărilor recente se accentuează pe evenimentele recente, În defavoarea celor mai vechi, ce sunt relevante pentru evidențierea performanțelor de care este capabil candidatul. În urma interviului de selecție, se poate construi un profil psihosocioprofesional care să ofere o multitudine de informații necesare luării deciziei de angajare a solicitantului de post. Testele de selecție Testele de selecție sunt foarte variate și au ca scop cunoașterea aspectelor negative ale candidatului, care pot fi restricții pentru ocuparea postului respectiv sau stabilirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
fenomen În devenire - fluctuația potențială (latentă) - atunci când sunt cunoscute intențiile de părăsire a firmei din anumite cauze. Fluctuația potențială poate deveni efectivă dacă nu sunt luate măsuri care să preîntâmpine plecările. Dimensiunile fluctuației efective sau ale celei potențiale reflectă o multitudine de aspecte generatoare ale acesteia, Între care pot fi menționate: nivelul scăzut de integrare În muncă și În profesie, climatul de lucru necorespunzător, existența În paralel a unor relații formale și neformale, insatisfacția În muncă, gradul scăzut de cointeresare materială
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
mai analitic pentru a stabili cauzele unor deficiențe. 3.2.1.2. Analiza factorială a productivității muncii Literatura de specialitate consemnează faptul că productivitatea medie a muncii este un indicator calitativ complex, mărimea și evoluția sa fiind determinate de o multitudine de factori (economici, tehnici și tehnologici, naturali, de structură, sociali, fizici și chimici, psihologici, biologici și de alimentație), individualizați În funcție de complexitatea procesului de producție și a conținutului acestora. În acest context, productivitatea medie anuală a muncii pe un salariat este
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
de producție de care este legată și o dată cu care a evoluat teoretic, dar și practic. Importanța productivității muncii a făcut ca și preocupările pentru studiul ei să fie pe măsură, fapt pentru care În literatura de specialitate au apărut o multitudine de definiții, În contextul cărora aceasta este considerată a fi: „producția pe unitatea de factor“, „o sinteză a Întregii folosiri a factorilor de producție“, „Însușire a muncii productive concrete de a crea (sau deplasa), În anumite condiții social-istorice, o cantitate
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
poate materializa În economie relativă de personal sau alți indicatori specifici valorificării superioare a muncii prestate care determină creșterea productivității muncii. Rezerve legate de factori biologici, psihologici și sociali Productivitatea muncii este un indicator a cărui dimensiune depinde de o multitudine de factori, dintre care nu pot lipsi cei biologici, psihologici și sociali, ce În anumite situații au o influență foarte mare, deși aceasta se cuantifică foarte greu. Astfel, o grupă mare de factori legați de Însușirile individuale ale salariaților au
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
care sunt utilizate resursele umane. După anul 1989, au apărut situații noi, În care utilizarea potențialului uman trebuie determinată cu luarea În considerare a acestora, așa cum ar fi În perioada stărilor de conflict din interiorul unor firme, când apar o multitudine de ipostaze În care trebuie puse În evidență cât mai bine efectele produse de ele asupra unor indicatori specifici sau a rezultatelor finale ale organizației. În acest context, a devenit tot mai evidentă necesitatea sistematizării și ordonării indicatorilor prin care
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
care se raportează și devin de referință, la anumite perioade, prin sistemul de evidență organizat la acest nivel. Sistematizarea acestor indicatori a ținut seama, În primul rând, de nevoile practice pentru evidențierea utilizării potențialului uman În zona căruia apar o multitudine de aspecte care, neanalizate și necuantificate adecvat, pot influența În mod negativ rezultatele finale cuprinse În obiectivele imediate și de perspectivă ale organizației, context În care sunt generate dificultăți În procesul de conducere a acesteia. Nominalizarea și ordonarea acestor indicatori
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]