5,204 matches
-
partid și organele de securitate, existente în dosarul personal de cadre, rezultă că anterior anului 1944, partidele, organizațiile și autoritățile burgheze au exploatat trăsăturile negative de caracter și comportament ale lui CRĂCIUN GHEORGHE și l-au folosit împotriva intereselor clasei muncitoare. Documentele relevă apartenența lui CRĂCIUN GHEORGHE la organizațiile „NOI”, „REACȚIUNE”, „ARMONIA”, „SENTINELA”, „VOINICII LUI MANIU”, care aveau caracter anticomunist, profascist, naționalist, precum și la organizația legionară. De asemenea, din unele documente rezultă că a fost și agent al poliției. Față de cele
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
lui fă?? de Rusia. Care vor dura c�ț va tr? i. �Monarhia na? ional? a Germaniei�, scria el �n 1915, �ncearc? s? achizi? ioneze c�ț mai mul? i sclavi posibil pentru prosperitatea rasei dominante�. Vorbind despre socialismul german, Iorga consideră c? muncitorul german era �mburghezit; că �boier� ce era, standardul lui ridicat de via?? avea nevoie de truda sclavilor. A?a �nc�ț muncitorul german era �mpotriva �raselor inferioare�, de care avea nevoie doar �n calitate de sclave ale culturii lui28. Lui Iorga, monarhist convins
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trasau �naintarea trupelor cehe, rom�ne ? i iugoslave (trasate �n multe cazuri peste zone locuite incontestabil de unguri) urmau s? fie considerate drept grani? e provizorii. �n acest moment disperat, singura posibilitate r? mas? era apelarea la solidaritatea internă? ional? a clasei muncitoare. K�rolyi i? a predat puterea unui agent bol? evic, B�la Kun, care a venit la putere la 21 martie 1919 ? i inten? iona s? restabileasc? integritatea teritorial? a Ungariei istorice 8. La �nceput, Antanta (p�n? ? i Fran? a) a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de 1989, care constituie se pare o nou? er? �n Europa central? r? s?ritean? , �n Balcani ? i �n fosta URSS. Pu? ini dintre noi puteau prevedea schimb? rile radicale, adic? felul �n care regiunea aceasta va �nlocui ideile privind eliberarea universal? a �clasei muncitoare� cu aceea de suveranitate na? ional? total?. Acesta este motivul pentru care via? a ? i ideile lui Iorga au devenit mai relevante pentru �n? elegerea regiunii dec�ț fuseser? �nainte de 1989. Sentimentele lui Iorga fă?? de ? ara să i? au dominat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
contradictoriu) de intervențiile atât ale „experților” în îngrijirea copiilor (care au fost adesea b]rbați), cât și ale statului. Normele maternit]ții au fost, de asemenea, utilizate în moduri care au înt]riț presupunerile clasiste și rasiste despre „patologia” clasei muncitoare și a familiilor de negri. De asemenea, au fost utilizate chiar de c]tre femei în folosul unor cauze precum devotamentul fâț] de patria lui Hitler sau aspră opoziție împotriva feminismului sau a drepturilor egale în SUA. Dintre toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exces, parțialitate și particularitate. Primul lucru important de observat despre acest contrast între sfera public] a pieței și sfera privat] a relațiilor familiale este c] ea nu corespunde și nu a corespuns niciodat] în vreun fel realit]ții. Astfel, clasa muncitoare feminin] a lucrat în afara c]minului inc] de la începutul Revoluției industriale, dar asocierea exclusiv] a femeilor cu sfera familial] și privat] n-a disp]rut. În al doilea rând, este important de observat c] morală pieței și a sferei private
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de moral], care (spun ei) nu este decât o form] de iluzie, fals] conștiinț] și ideologie. Dar alții (chiar dac] se consider] marxiști sau nu) g]sesc adesea aceast] atitudine greu de înțeles. Marxiștii condamn] capitalismul pentru exploatarea clasei muncitoare și pentru condamnarea oamenilor la vieți alienate sau neîmplinite. Ce motive pot oferi că explicație și cum pot aștepta că alții s] fac] la fel dac] ei nu apeleaz] deloc la moral]? Respingerea marxist] a moralei începe totuși cu Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moralizatoare” pentru a condamna personaje precum Pierre Proudhon, Karl Heinzen sau alți „socialiști adev]rați” germani. El condamn] sever cererile Programului de la Gotha pentru „salarii drepte” și „o distribuire corect]”, afirmând c] asemenea fraze „confund] înf]țișarea real]” a clasei muncitoare cu un „verbiaj învechit” și „un gunoi ideologic” pe care aceast] abordare științific] a f]cut-o demodat] (MEW 19:22, SW 325). În vreme ce alții îl conving pe Marx s] includ] retoric] moral] blând] în Principiile Primei Internaționale, el crede c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nici o societate nu ar fi posibil]. Cum își poate dori Marx s] discrediteze aceste percepții său s] cread] c] materialismul istoric le-a discreditat? În plus, dac] toate mișc]rile de clas] au nevoie de moral], atunci aparent și clasa muncitoare are nevoie de ea. Cum poate Marx s] priveze proletariatul de o arm] important] în lupta de clas]? Totuși, că s] respingi morală nu este necesar s] respingi tot comportamentul pe care il cere morală și s] îl susții pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
concepție clar] despre cum ar ar]ta o astfel de societate, dar el crede că omenirea are misiunea de a pune bazele unei astfel de societ]ți. Marx are motive întemeiate penru a refuza s] scuteasc] ideologiile morale ale clasei muncitoare de aceste restricții. Misiunea istoric] a mișc]rii proletariatului este emanciparea uman]; dar orice ideologie, incluzând ideologiile clasei muncitoare, submineaz] libertatea distrugând transparență acțiunii. Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a pune bazele unei astfel de societ]ți. Marx are motive întemeiate penru a refuza s] scuteasc] ideologiile morale ale clasei muncitoare de aceste restricții. Misiunea istoric] a mișc]rii proletariatului este emanciparea uman]; dar orice ideologie, incluzând ideologiile clasei muncitoare, submineaz] libertatea distrugând transparență acțiunii. Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de materialismul istoric ca fiind indispensabil] pentru sarcina ei revoluționar] (MEW 19, p. 22, SW, p. 325). vii. Dreptatea Marx
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Marx critic] moralizarea în cadrul mișc]rii pentru c] el are în vedere „perspectiva realist]” adus] de materialismul istoric ca fiind indispensabil] pentru sarcina ei revoluționar] (MEW 19, p. 22, SW, p. 325). vii. Dreptatea Marx își completeaz] atacul împotriva clasei muncitoare moralizând cu o justificare a corectitudinii tranzacților economice. Corectitudinea tranzacților care au loc între agenții de productie se bazeaz] pe faptul c] acestea iau naștere din relațiile de productie că o consecinț] natural] a acestor relații. [Conținutul unei tranzacții] este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
subiectiv de bun]voința imparțial], dar efectul social obiectiv nu este niciodat] impațial. Singurele acțiuni imparțiale într-o lupt] de clas] sunt de fapt doar cele care nu conteaz]. Aceste lucruri sunt valabile pentru toate clasele, nu doar pentru cea muncitoare. Marx crede c] mișcarea acesteia este în interesul „unei largi majorit]ți” (MEW 4: 472; CW 6: 495), dar interesele clasei muncitoare sunt interesele unei anumte clase, nu ale omenirii în general. Marx crede c] mișcarea proletar] va conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de fapt doar cele care nu conteaz]. Aceste lucruri sunt valabile pentru toate clasele, nu doar pentru cea muncitoare. Marx crede c] mișcarea acesteia este în interesul „unei largi majorit]ți” (MEW 4: 472; CW 6: 495), dar interesele clasei muncitoare sunt interesele unei anumte clase, nu ale omenirii în general. Marx crede c] mișcarea proletar] va conduce la dispariția societ]ții bazate pe clase, realizându-se astfel emanciparea universal]. Dar primul pas este emanciparea acestei clase de iluzia ideologic] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acum înainte să mai pun piciorul în teatrul la care atît de mult am ținut. Adio, "căruță cu paiațe"! 3 decembrie E adevărat, au greșit (ce vreți, oameni și ei!) comisarii poporului punînd, în marșul lor triumfal, elemente ale clasei muncitoare în ascensiune să facă bucăți, cu baroasele, monumentul Marii Uniri de lîngă Fundația Regele Ferdinand (Biblioteca Centrală), au greșit făcînd zob statuia înțeleptului rege Carol I, care se afla între celelalte, ale voievozilor întregitori de neam, din curtea aceleiași Fundații
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cer ceva dulce, ce? Orice: O șarlotă, te rog! 2 septembrie Stadionul din Copou. Tribuna... oficială. Remarcam, după '89, modificarea compoziției oficialilor: dispăruseră personajele îmbrăcate sinistru, în costume negre, cel mult bleumarin, și scuipînd coji de semințe în capul clasei muncitoare de la galerie, le luaseră locul inși corpolenți, cu aer prosper-afacerist, dar... dar și figuri ale protipendadei intelectual-artistice bahluiene. Semne bune. Iată însă că de cîteva meciuri încoace, tabloul se colorează tot mai altfel. Pe fotoliile din față, iau loc acum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
teren (cum se zicea) cu imagini de un tragism incredibil. Oameni nenorociți, în opinci, cu căciuli, trudeau... cu entuziasm pe tarlalele înfrățite. Imaginile destinate paginii întîi a "organului" nu puteau, evident, apărea așa. Deci: retuș. Îi descălțam pe aliații clasei muncitoare de opinci și-i încălțam cu cizme de cauciuc negru-smoală. Le dădeam cușmele jos și-i făceam fercheși, le ghiceam chelia sau moțul și-i puneam să zîmbească viitorului luminos. Și încă: dacă statuia cuiva din vechime, scăpată demolărilor proletare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însemne ale dezonoarei noastre, dar sîntem din ce în ce mai siguri că le vine și lor cît de repede rîndul. Pînă cînd locul hidoșeniilor, date acum jos, va fi luat de siluetele uman-monumentale al căror prototip (prin ce minune scăpat de furia "clasei muncitoare"!) se află încă în picioare pe aripa veche a edificiului, pînă atunci cerul liber, stînd curat pe arhitrava salvată, e singurul dătător de reconfortantă satisfacție. Apropiatele "Zile ale Universității" pot sta, în sfîrșit, sub acest cer clarificator. 19 noiembrie Jurnal
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
s-o recunoască. 23 august Încă ne putem declara norocoși că nu-și dau foc centironului cu explozibil... Sîntem anturați de specimene care, dacă, e adevărat, nu mai seamănă cu lumpenii utemiști ce-au populat orașele în anii dictaturii clasei muncitoare dimpotrivă: freacă permanent celulare șparlite -, așadar de specimene dialogînd doar în monosilabe nearticulate (singurul panseu articulat fiind repetatul: Ce p. mea!). Toate astea semănînd teribil cu bălțatele show-uri televizate. Părînd, ele, specimenele, a nu fi absolvit nici o clasă, ba
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
paza cu personal propriu. Anexa 16 NORMATIVE DE PERSONAL pentru activitățile de întreținere a clădirilor și instalațiilor de apă, lumină, încălzire și de deservire a posturilor fixe I. Dispoziții generale 1. Prin prezentele normative se stabilește numărul maxim de personal muncitor pentru următoarele activități: a) întreținerea clădirilor și instalațiilor de apă, lumină și încălzire; ��... b) deservirea posturilor fixe la centrale termice, centrale de oxigen, lifturi, centrale telefonice, activitate de proiecție, activitate radioficare și telex etc.; ... c) meserii specifice unor unități sanitare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
Pentru determinarea numărului de posturi pentru întreținere clădiri și instalații de apă, lumină și încălzire, se vor aplica următoarele normative: ... Elemente de normare: Criterii de normare: - Numar de paturi convenționale pe - 115 paturi convenționale/ întreaga unitate cu personalitate 1 post muncitor la unitățile juridică cu personalitate juridică Calculul numărului de paturi convenționale pe unitate se face prin echivalarea încăperilor fără paturi, astfel: - 1 încăpere fără paturi corespunde cu 1 pat convențional la normare. Prin încăpere fără paturi se înțelege toate încăperile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
sanitare, centrale telefonice, alte încăperi delimitate de uși etc. Pentru subsolurile tehnice se va lua în calcul o suprafață de 20 mý ca încăpere fără paturi. Calculul numărului normat de posturi în baza criteriului de 115 paturi convenționale/1 post muncitor se face pe unitatea sanitară publică cu personalitate juridică, iar nominalizarea meseriilor prevăzute la cap. II pct. 5 a) se face de conducerea unității sanitare. În cadrul acestui normativ pot fi nominalizate și alte meserii în afara celor prevăzute la cap. II
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184561_a_185890]
-
speranța unei vieți mai bune. Dintre cei care au rămas, mulți au găsit atractivă critica socialistă a capitalismului și mulți au devenit adepți convinși. Sindicatele europene, asociațiile cooperative și partidele politice socialiste au câștigat un suport crescând În rândul clasei muncitoare În toate țările Europei În secolul al XIX-lea și la Începutul secolului XX. Ideea unui stat al bunăstării a fost acceptată În Europa În această perioadă. Era un mare compromis, un mod de a liniști, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
seminar, că acest curs era foarte îngrijit scris, prevăzut cu figuri executate artistic în culori. Probabil că într-un an școlar profesorul Brăescu, la nevoie, a ținut și un curs de anatomie. Dar profesorul și doctorul atât de conștiincios, energic, muncitor și respectat, în ultimul timp al vieții sale, devenea din ce în ce mai trist și mai tăcut. Își îndeplinea cu aceeași râvnă îndatoririle, dar mergea mai încet, era preocupat de gânduri pe care nu le exterioriza, vorbea foarte puțin, ceea ce îi făcea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
racordată la directivele ideologice și politice ale momentului: lupta pentru pace, alegerile, îndeplinirea planului de stat, condamnarea imperialismului etc. Alături de poeți ieșeni consacrați (Mihai Codreanu, Otilia Cazimir, George Lesnea, Nicolae Țațomir ș.a.), apar versificări ale unor muncitori ceferiști, forestieri, țărani muncitori, studenți, învățători, funcționari, ziariști ș.a.m.d. Mai sunt inserate poezii de Mihai Beniuc, Nicolae Labiș, care publică aici primele versuri (Fii dârz și luptă, Nicolae, 8/1950), Șt. Cazimir, D. Ignea, Dragoș Vicol, Darie Magheru, Ion Gheorghe, Ion Horea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287491_a_288820]