5,105 matches
-
femeii gospodine. Teza centrală a celebrei anchete a lui Jules Simon, L'ouvrière, este pledoaria în favoarea necesității de a o readuce pe aceasta din fabrică la bucătărie, pentru a fi mama și soția care au lipsit atât de mult moralității muncitorești. Spre deosebire de uzinele-pension, care se dezvoltaseră, pe parcursul secolului al XIX-lea, pentru a primi tinerele fete sărace care aspirau la o căsătorie, pe care experiența o făcea totuși puțin probabilă, trebuia acum să i se asigure femeii o slujbă care să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în mod explicit întărirea sferei vieții private în detrimentul vieții colective. Desigur, succesul acestei strategii se datorează mai puțin coerciției naive a celor dintâi filantropi (înarmarea morală a familiei, de care vorbea Frédéric Le Play, a rămas fără ecou asupra moralității muncitorești) decât difuzării și realizării progresive a normelor confortului democratic 51. Fără a cădea în populismul unor afirmații care condamnă orice îmbunătățiri aduse condițiilor de viață muncitorești, pe motiv că încalcă sociabilitatea populară, trebuie să remarcăm, așa cum ne invită Alain Cottereau
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a familiei, de care vorbea Frédéric Le Play, a rămas fără ecou asupra moralității muncitorești) decât difuzării și realizării progresive a normelor confortului democratic 51. Fără a cădea în populismul unor afirmații care condamnă orice îmbunătățiri aduse condițiilor de viață muncitorești, pe motiv că încalcă sociabilitatea populară, trebuie să remarcăm, așa cum ne invită Alain Cottereau, că rezistențele muncitorești la aducția apei propusă de proprietari nu erau motivate numai de teama creșterii chiriei, ci și de apărarea unui mod de viață. Apa
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și realizării progresive a normelor confortului democratic 51. Fără a cădea în populismul unor afirmații care condamnă orice îmbunătățiri aduse condițiilor de viață muncitorești, pe motiv că încalcă sociabilitatea populară, trebuie să remarcăm, așa cum ne invită Alain Cottereau, că rezistențele muncitorești la aducția apei propusă de proprietari nu erau motivate numai de teama creșterii chiriei, ci și de apărarea unui mod de viață. Apa la domiciliu însemna sfârșitul unui moment forte al vieții colective: spălatul rufelor la cișmeaua publică. "În această
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
revoluționare și liniștirea proprietarilor afectați de episodul tragic al Comunei. Ea face să existe interes pentru diferitele pericole ale realității sociale (alcoolismul, încăperile insalubre, tuberculoza, exploatarea copiilor etc.), însă fără să le raporteze vreodată la ceea ce le unea exploatarea clasei muncitorești în formare. Garanția că un regim liberal trebuia să ajungă la fiecare situație socială va face din muncă și din capital nu "dueliști înverșunați și dușmănoși", ci "două forțe menite să se confunde, să fuzioneze pentru a crește energia Franței
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Georges Clemenceau denunța reticența oportuniștilor de a dezvolta potențialitățile de transformare socială a cadrului republican. Va trebui ca unicitatea problemei sociale să fie recunoscută de către o parte a Camerei Deputaților, pentru ca cetățenia republicană să-și recapete creditul în ochii lumii muncitorești. Raționalizare tehnică versus revendicări politice Înțelegem, astfel, de ce mediul urban nu exercita un efect mobilizator asupra luptelor populare. Revendicările muncitorilor față de oraș se înscriau în cadrul general al denunțării exploatării și al refuzului de a suporta intensificarea controlului asupra modului lor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care spera să-și prelungească viața. Astfel, precizează Alain Cottereau, muncitorii "evitau spitalizarea sub tutela organizațiilor de binefacere. Își păstrau libertatea și, dacă era să moară, nimeni nu răspundea de nimic. Tehnocrații cadrului de viață din acea perioadă reproșau organizațiilor muncitorești că nu cer înființarea de dispensare și sanatorii. Exemplul precedent ilustrează că muncitorii nu veneau cu asemenea cereri. Revendicarea zilei de muncă de opt ore era mult mai importantă pentru prevenirea tuberculozei decât toate dotările din lume"60. Împotriva acestei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de opt ore era mult mai importantă pentru prevenirea tuberculozei decât toate dotările din lume"60. Împotriva acestei lucidități a muncitorilor, este frapant să constatăm că majoritatea municipalităților vor continua să asocieze tuberculoza cu o maladie urbană. "Împotriva nesusținerii mișcării muncitorești, municipalitățile argumentau astfel: contează să începem cu lupta împotriva igienei deficitare, a alcoolismului etc., pentru ca, mai târziu, o clasă muncitorească sănătoasă, educată și conștientă de propriile sale interese să fie în stare să-și ia destinul în propriile mâini"61
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
muncitorilor, este frapant să constatăm că majoritatea municipalităților vor continua să asocieze tuberculoza cu o maladie urbană. "Împotriva nesusținerii mișcării muncitorești, municipalitățile argumentau astfel: contează să începem cu lupta împotriva igienei deficitare, a alcoolismului etc., pentru ca, mai târziu, o clasă muncitorească sănătoasă, educată și conștientă de propriile sale interese să fie în stare să-și ia destinul în propriile mâini"61. Astfel, la Toulouse, atunci când municipalitatea socialistă a lui Étienne Billières decidea să ajute Oficiul public pentru locuințele ieftine (HBM), o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
făcea pentru "a seconda eforturile igieniștilor de luptă împotriva nenorocirii care lovește puternic generația noastră, tuberculoza [...], cauza acestei nenorociri fiind în mod indubitabil locuințele obscure, care nu au suficient aer"62. Urbanizarea chestiunii sociale căuta să ascundă faptul că populația muncitorească găsea tocmai în oraș mijloacele de a rezista condițiilor grele impuse de o muncă stresantă, supusă normelor raționalizării industriale. Atât timp cât nu exista o legislație care să vizeze protejarea muncitorilor și a celor fără loc de muncă, aceștia nu puteau conta
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
piață a muncii diversificată, în care nu coincid sezoanele moarte pentru anumite activități, în care oportunitățile de ocupare sunt multiple și apropiate. Este unul dintre principalele motive pentru care este esențial ca muncitorii cu slujbe precare să locuiască aproape de cartierele muncitorești [...]. Această situație convine intereselor micilor meșteri tradiționali șefi ai acestor sectoare manufacturiere, dar nu și patronatului, care înțelege să raționalizeze procesul muncii, nici reformatorilor, care au înțeles că "problema socială" nu putea fi rezolvată decât printr-o schimbare radicală a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intereselor micilor meșteri tradiționali șefi ai acestor sectoare manufacturiere, dar nu și patronatului, care înțelege să raționalizeze procesul muncii, nici reformatorilor, care au înțeles că "problema socială" nu putea fi rezolvată decât printr-o schimbare radicală a modurilor de viață muncitorești"64. Urbanul împotriva orașului, habitatul împotriva locuitului; aceste formule descriu bine epoca și pot servi ca ilustrare pentru maniera de conducere a orașului. Este convenabil, totodată, să nu condamnăm implicit și definitiv normele igieniste în numele liberei utilizări a spațiului urban
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
erau determinate de grija de a supune clasa muncitoare sistemului salarizării. Subordonarea gândirii urbane exigențelor producției frânează, atât prin burghezi, cât și prin muncitori, punerea în practică a concepțiilor privind politica urbană. În ciuda promisiunilor unui control mai eficient al clasei muncitorești prin promovarea urbanului, proprietarii imobiliari și funciari preferau să asigure rentabilitatea capitalurilor lor decât să facă ceva pentru securitatea lor politică. Această atitudine dă seama de ritmul lent în care s-a operat industrializarea societății franceze. În Franța, statutul social
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
doua orientare concepe urbanul ca pe o trăsătură culturală esențială a societăților noastre moderne, prin urmare producerea cadrului urban este considerată o direcție determinantă a formelor de "trai laolaltă". Prelungind doctrinele reformatorilor sociali din secolul al XIX-lea despre locuința muncitorească, această orientare sugerează că politicile urbane au o influență decisivă atunci când este vorba de integrarea socială, de evoluția modurilor de viață și de deschiderea către schimbări sociale. Protagoniștii politicii locuinței o dominantă a problemei urbane la mijlocul anilor 1960 vor afișa
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de construcții subvenționate 113, finanța în aceeași măsură pavilioanele și imobilele colective, plecând de la proiectul de a ajuta mai ales muncitorii și persoanele modeste să acceadă la ele. Christian Bachmann și Nicole Leguennec sunt și mai categorici: frica de promiscuitatea muncitorească a făcut ca nici un gânditor de bine să nu dorească vreodată marile ansambluri.114 În același timp, s-a văzut că este o utopie ca statul să poată finanța accesul la proprietate al tuturor muncitorilor și angajaților din marile aglomerații
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Toulouse își întâmpina vizitatorii cu panouri care lăudau frumusețea cartierului Mirail înaintea frumuseții Capitoliului. Primul cartier construit ca urmare a concursului național de arhitectură câștigat de Georges Candilis, cartierul Bellefontaine (1964), atrăgea numeroși profesori și studenți fermecați de frumusețea cvartalelor muncitorești din vecinătatea Universității. Acești locuitori ai marilor ansambluri militau pentru o nouă artă de a trăi, bazată pe comunicare și respect reciproc. Entuziasm similar și în regiunea pariziană: decisă în timpul creșterii economice a anilor 1950, construirea marelui ansamblu Val-Fourré (Mantes-la-Jolie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
drept creuzet republican, fiindcă forma lor promitea ștergerea distincțiilor dintre clase, unificarea atitudinilor și a modurilor de viață. Virtuțile civilizatoare ale locuinței standard Ideologia modernistă a marilor ansambluri prelungește și actualizează doctrinele concepute în secolul al XIX-lea în privința locuinței muncitorești. Această ideologie vehicula aceleași preocupări pentru igienă, ordine și disciplină, cu intenția de a institui modalități de socializare favorabile unei raționalizări a vieții sociale. "Legile igienei, universal recunoscute" (Carta de la Atena, art. 24) stau la baza funcționalismului urban. Împărțirea orașului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acțiunea publică se limita la o intervenție juridică și reglementară care deschidea calea renovării private. După cum rezumă Henri Coing: "În acest caz, dreptul de expropriere este cedat sectorului privat; investitorii cumpără terenul la un preț corespunzător celui dintr-un cartier muncitoresc și revând apartamentele semiluxoase tinerelor cadre"157. Explozia prețurilor terenurilor din centrul orașului îi determină pe constructori să rezerve acest spațiu construcției unor locuințe de lux și să edifice locuințe sociale accesibile populației cu venit mediu în zonele mărginașe. Dincolo de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care o afectează, deschide, deși inegal, accesul la valorile culturale și determină trezirea unor noi interese. În momentul în care sociologii observau, pe un plan general, epuizarea tuturor expresiilor culturale specifice ale unor grupuri sociale, și mai ales declinul "culturii muncitorești", "educatorii experimentați, precum aceia ai organizației "Popor și cultură" notează Alain Tourraine au contribuit la înlocuirea ideii unei literaturi muncitorești, cu cea a unei culturi muncitorești cu ideea mult mai realistă și mai fecundă astăzi a participării muncitorilor la totalitatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociologii observau, pe un plan general, epuizarea tuturor expresiilor culturale specifice ale unor grupuri sociale, și mai ales declinul "culturii muncitorești", "educatorii experimentați, precum aceia ai organizației "Popor și cultură" notează Alain Tourraine au contribuit la înlocuirea ideii unei literaturi muncitorești, cu cea a unei culturi muncitorești cu ideea mult mai realistă și mai fecundă astăzi a participării muncitorilor la totalitatea culturii 258". Experimentarea modelului participativ devine miza activităților culturale, sociale și sportive. Experiența de grup și relația interpersonală devin veritabile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
epuizarea tuturor expresiilor culturale specifice ale unor grupuri sociale, și mai ales declinul "culturii muncitorești", "educatorii experimentați, precum aceia ai organizației "Popor și cultură" notează Alain Tourraine au contribuit la înlocuirea ideii unei literaturi muncitorești, cu cea a unei culturi muncitorești cu ideea mult mai realistă și mai fecundă astăzi a participării muncitorilor la totalitatea culturii 258". Experimentarea modelului participativ devine miza activităților culturale, sociale și sportive. Experiența de grup și relația interpersonală devin veritabile finalități ale dotărilor. În contextul problematicii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
responsabililor municipali și a unei elite reformiste aflate de partea industrializării / 78 Planificarea urbană pusă la proba proprietății funciare / 81 Inventarea ideologiei politicii locuinței / 83 Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii / 83 Aplicarea principiilor solidariste / 89 Promovarea unei elite muncitorești urbane / 91 O inflație a reglementări puțin constrângătoare / 96 Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul municipal la municipalismul social / 103 Statul ca fondator al socialului și al urbanului / 106 Urbanul contra orașului / 109 Normalizarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
s-au confruntat în încercarea de a-și racorda rețelele. 1 Creat pe linia directă a "economiei sociale", Muzeul social își asigură recrutarea atât dintre aleși, cât și dintre tehnicieni. Întâlnim aici principalii inițiatori ai propunerilor de legi privind locuințele muncitorești, amenajarea urbană, igiena, exproprierea etc. Jules Siegfried, a cărui lege din 1894, care îi poartă numele, organizează locuințele ieftine (HBM), este unul dintre principalii reprezentanți, celălalt reprezentant fiind Émile Cheysson. Muzeul social grupează "leplaysieni", liberali, socialiști reformatori, catolici sociali, "solidariști
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mémoire, 19431983, Paris, Le Seuil, 1993, p. 237. 3 Louis Houdeville (cu colaborarea lui Jean-François Dhuys), Pour une civilisation de l'habitat, Paris, Éd. Économie et humanisme Les Éditions Ouvrières, 1969, p. 52. 4 În fapt, vastul program al locuințelor muncitorești visate de Ludovic Napoleon Bonaparte nu se concretizează, în mod anevoios, decât în realizarea unei singure așezări cu 200 de locuințe. Cetatea Napoleon a fost terminată în 1853. Vezi Jean-Marc Stébé, Le logement social en France, Paris, PUF, 1998. 5
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Urbanistică, 1966. 1 M. Perrot, op. cit., 1981, p. 24. 2 Ibid., p. 25. 3 Asupra acestui punct, a se vedea analiza lui L. Houdeville, op.cit., 1969, p. 57. 4 Ruptura survenită la Congresul de la Saint-Étienne în 1882 dă naștere Partidului Muncitoresc Francez guedist și Federației Muncitorilor Socialiști (broussiștii și germaniștii). 1 Vezi Friedrich Engels, Problema locuinței, 1872. 2 Léon Bourgeois, Solidarité, Paris, Armand Colin, 1914 (ediția a 8-a, august); prima ediție 1896, p. 269. Citatele care urmează sunt extrase din
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]