6,003 matches
-
să-și caute părinții biologici, renunțând la orice sprijin din partea părinților adoptivi. Fiecare dorește și speră să afle că provine dintr-o familie sau dintr-un popor cu care să se poată mândri. Și atunci apare spontan în sufletul lor naționalismul și patriotismul, ca un răspuns la întrebarea chinuitoare: eu al cui sunt? Am remarcat reacții foarte concludente în străinătate, în lumea liberă europeană. Cumpărând brânză telemea într-un supermagazin, am spus casierei că am cumpărat telemea grecească deoarece este cea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mânii drepte lipită de piept în dreptul inimii, toți deopotrivă, indiferent de culoarea pielii, de religie sau de proveniență. Splendid tablou de dragoste de țară, de solidaritate cu țara în care trăiesc și căreia îi aparțin, splendid tablou de patriotism și naționalism curat, înălțător. Și nu pot trece peste încă o importantă constatare. Există un popor care deși puțin numeros, a reușit în decursul a 2000 de ani să-și păstreze identitatea națională în ciuda tuturor furtunilor politice, sociale ori istorice prin care
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
De ce oare nu putem face și noi așa ceva? De ce nu vrem să observăm că România își pierde identitatea prin uitare și ignoranță, prin indiferență, mercantilism și decădere morală în numele modernismului de import? De ce nu luptăm pentru renașterea patriotismului și a naționalismului curat, care nu este nici periculos și nici condamnabil? Reafirmarea pe plan internațional a neamului, a poporului și a statului român, reformarea mentalității și a sistemului economic din țară, obținerea unui loc onorabil în rândul popoarelor civilizate din lume și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
întreaga copilărie a devenit cu totul alta față de copilăria părinților. Mulți copii rămași orfani după război au rămas fără copilărie. Din programele școlare a fost eliminată religia, a fost introdusă discret dar sistematic, diminuarea repectului pentru părinți, a fost incriminat naționalismul românesc, ca și adevărata istorie și adevăratele tradiții româneaști. Ultimul refugiu al educației și al protecției sufletului copiilor a rămas familia, în cadrul celor „șapte ani de acasă”. Și aici însă, nu întotdeauna familia a rămas credincioasă tradiției pure românești. La
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a reformelor: naționalitățile balcanice în secolul al XVIII-lea / 132 Revoluția Franceză și Napoleon / 151 Capitolul 3. Popoarele din Balcani sub otomani și habsburgi: o comparație / 154 PARTEA a II-a. ANII REVOLUȚIONARI, 1804-1887 Capitolul 4. Primele revoluții naționale / 161 Naționalismul balcanic: fundalul revoluțiilor / 161 Revoluția sîrbă / 180 Revoluția din Principatele Dunărene / 189 Revoluția grecească / 198 Concluzie: realizările primelor revoluții / 210 Capitolul 5. Instituirea guvernelor naționale / 213 Serbia de la Miloš la Milan / 215 Muntenegru / 223 Grecia sub domnia regelui Othon / 229
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
grec, după care a urmat o succesiune rapidă de numiri. Deoarece Sremski Karlovci, centrul habsburgic, avea o poziție economică mult mai bună decît Peć-ul, numeroase cereri de sprijin financiar au fost adresate acestuia. Cu toate acestea, complexitatea împrejurărilor, inclusiv presiunea naționalismului grecesc din interiorul bisericii, baza ei financiară precară, la care se adăugau acțiunile de trădare ale celor doi patriarhi, au însemnat picătura care a umplut paharul. În 1766, Poarta a desființat Patriarhia de la Peć și a transferat jurisdicția ei Patriarhiei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
un efect important asupra activităților revoluționare: mai întîi formularea și acceptarea de către foarte multă lume a ideologiilor națională și liberală, în al doilea rînd schimbarea situației economice, iar în al treilea intensificarea amestecului marilor puteri europene și apariția Chestiunii Orientale. NAȚIONALISMUL BALCANIC: FUNDALUL REVOLUȚIILOR Liderii și intelectualii balcanici din secolul al nouăsprezecelea aveau să fie profund influențați de două doctrine politice care apăruseră în Europa Occidentală: liberalismul, ale cărui rădăcini se aflau în ideile Iluminismului secolului al optsprezecelea, și naționalismul, ale
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Orientale. NAȚIONALISMUL BALCANIC: FUNDALUL REVOLUȚIILOR Liderii și intelectualii balcanici din secolul al nouăsprezecelea aveau să fie profund influențați de două doctrine politice care apăruseră în Europa Occidentală: liberalismul, ale cărui rădăcini se aflau în ideile Iluminismului secolului al optsprezecelea, și naționalismul, ale cărui origini erau în mod esențial constituite de romantismul și istorismul secolului al nouăsprezecelea. Impresionați foarte mult de descoperirile științifice din perioada anterioară, mulți scriitori și filosofi ai secolului al optsprezecelea au ajuns să considere că există anumite legi
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
liberalismului secolului al nouăsprezecelea. Să menționăm că, în vreme ce se declara în general un partizan înflăcărat al egalității politice, liberalul acestei perioade sprijinea rareori sau chiar deloc nivelarea socială sau economică ori intervenția statului întru ajutorarea unei anumite părți a populației. Naționalismul secolului al nouăsprezecelea a schimbat direcția cîtorva dintre aceste idei. Pentru cea mai mare parte a scriitorilor iluminiști, statul sau națiunea erau considerate ca o asociere de indivizi uniți între ei printr-un fel de contract social scris sau implicit
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
rațională de cetățeni liberi și deținea puține sau chiar nici o aluzie în privința armoniilor superioare mistice sau emoționale. În schimb, doctrinele naționaliste nu puneau aproape deloc accentul pe individ, plasîndu-l aproape total asupra entității colective, națiunea. O mare parte a vocabularului naționalismului romantic a fost foarte mult influențat de scrierile lui Johann Gottfried Herder, un filosof german ale cărui idei vor avea un mare impact asupra Europei răsăritene. În cadrul societății, individul era pentru el doar o parte a Volk-ului, termen care, în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
atins punctul culminant în secolul al douăzecilea în Germania național-socialistă. Mișcările naționale extremiste atît din Europa de est cît și din cea occidentală erau urmate cu cel mai mare entuziasm de cei care aveau puțină experiență practică administrativă sau putere politică efectivă. Naționalismul revoluționar prezenta o puternică atracție pentru unele sectoare ale societății, cum ar fi studenții, profesorii universitari, magistrații și alți membri ai categoriilor profesionale, oameni bine educați și neavînd adesea acces la înalte posturi în stat. Programele lor puneau un mare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de corectitudinea poziției lor și siguri că în mîinile lor se afla cheia viitorului. În ciuda contradicțiilor evidente existente între unele aspecte ale ambelor doctrine, mișcările revoluționare din secolul al nouăsprezecelea de pe tot cuprinsul Europei îmbinau în ideologia lor liberalismul și naționalismul. Liderii acestora se concentrau în general asupra desființării regimurilor feudale sau autocratice și a înlocuirii lor cu guverne constituționale. Ei acceptau baza națională a statului, adică faptul că popoarele vorbind aceeași limbă și avînd același trecut istoric trebuie să se
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
drept rezultat orientarea popoarelor balcanice în această direcție. Unele aspecte ale acestei evoluții, în special renașterea culturală și interesul tot mai mare față de limbă, erau exact pe linia doctrinei naționale. Renașterea culturală: istorie și limbă Într-o analiză a epocii naționalismului din Balcani, este important să scoatem în primul rînd în evidență faptul că nici dominația habsburgică, nici cea otomană nu distruseseră complet un oarecare sentiment de unitate din cadrul fiecărei naționalități și nici nu provocaseră o pierdere totală a amintirii unui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ca scriitor și agitator revoluționar. Spre deosebire de Korais, el scria în greaca demotică, limba vorbită de poporul său. Punctul lui de vedere extrem de emoțional și naționalist este exprimat în al său Imn al Războiului, care ilustrează de minune sentimentele înflăcărate ale naționalismului balcanic. Cît timp, eroi ai mei, vom mai trăi în robie, singuri, ca leii pe creste, pe piscuri ? Trăind în peșteri, văzîndu-ne copiii duși din țară în amarnică sclavie ? Pierzîndu-ne pămîntul, frații și părinții, prietenii, copiii și toate neamurile ? Mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unei alte crize majore în imperiu. În ceea ce privește populația creștină, reformele veniseră pur și simplu prea tîrziu. Ele ar fi putut avea afect doar dacă ar fi fost posibil să fie bazate pe un principiu unificator mai eficient decît cel al naționalismului sau al religiei, dar nu exista un astfel de element comun. Otomanismul, care simboliza unitatea cetățenilor imperiului, nu era o parolă care să atragă un sprijin masiv. Imperiul Otoman nu mai era o mare putere cuceritoare. El suferise de pe urma a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
apela la sloganurile și la cuvintele de ordine ale timpului în domeniul educației și în scopuri propagandistice. Loialitatea față de monarh și biserică era într-o măsură tot mai mică un principiu director care să impună un sprijin larg. Liberalismul și naționalismul, idealurile unei mari părți a sectorului populației, activ din punct de vedere politic, puteau pune în pericol monarhia. Guvernul însuși nu putea recurge la susținerea nici unuia dintre grupurile naționale. Cu toate că germana era limba preferată în afacerile de stat, curtea nu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a Prusiei și a statelor germane și liberalismul german de pe teritoriul imperiului. Dacă mișcarea liberală și națională germană și-ar fi atins obiectivul logic, aceasta ar fi însemnat sfîrșitul dominației habsburgice și poate destrămarea statului. Nu putea desigur exista nici un naționalism "habsburgic", așa cum nici despre unul "otoman", în adevăratul sens al cuvîntului, nu putea fi vorba. Soluția adoptată de guvern în tratarea acestor probleme era pur și simplu încercarea de menținere a statu-quo-ului cît mai mult posibil. Atunci cînd rezultatul acestui
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
incompetent, autoritatea efectivă fiind transferată miniștrilor și altor membri ai familiei habsburgice. Problemele de bază care trebuiau puse la punct în momentul acesta erau înmulțirea cererilor de rezolvare a chestiunii pămîntului și pericolul tot mai mare pe care îl prezenta naționalismul maghiar. Problema socială majoră a monarhiei era constituită de nemulțumirile țărănimii. Deși condițiile erau foarte diferite, în multe zone nici măcar reformele despoților luminați nu fuseseră puse în aplicare. Situația devenea din ce în ce mai nesatisfăcătoare atît din punctul de vedere al țăranului cît
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
din toată Europa. Spre deosebire de valahii bogați, nu foarte mulți studenți croați își puteau permite să studieze la Paris. Ei puteau însă studia la Graz sau la Viena, venind aici în contact cu ideologiile revoluționare și, fapt și mai important, cu naționalismul romantic propagat de scriitori germani ca Herder și de savanți slovaci, mai ales ca P. J. Šafařik și Jan Kollár. Cea mai importantă figură dintre intelectualii croați a acestei perioade a fost Ljudevit Gaj, fondatorul Mișcării Ilire. Născut în 1809
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
care a fost fondat în septembrie 1841. Deși avea să devină cea mai influentă organizație politică croată, o parte importantă a populației sprijinea încă unirea cu Ungaria. Un alt partid, care va respinge accentul pus pe ilirism sau iugoslavism în defavoarea naționalismului croat, își va face curînd apariția. MONARHIA HABSBURGICĂ, 1848-1867 Între 1848 și 1867, monarhia habsburgică s-a aflat într-o perioadă de criză internă și externă. Provocarea provenea din partea elementelor liberale din imperiu, care atacau monarhia absolută, și a mișcărilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
au rămas active. Primul se va diviza în problema cooperării cu Viena, dar unioniștii au rămas ferm susținători ai Ungariei în aproape orice condiții. În 1861 a apărut un alt grup, Partidul Drepturilor (aluzie la drepturile statului croat), care sprijinea naționalismul croat în adevăratul sens al cuvîntului, sub conducerea lui Ante Starčević și Eugen Kvaternik. Așa cum am menționat, Partidul Național credea în cooperarea slavilor de sud și îi punea pe croați, sîrbi și sloveni pe același plan. În schimb, Partidul Drepturilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
elementare; învățămînt superior exista numai la școala uniată de la Blaj și la seminarul ortodox de la Sibiu. Singura editură care scotea publicații în limba română era condusă de biserica unită de la Blaj. În cadrul instruirii bisericești, accentul nu era desigur pus pe naționalism, ci pe religie și pe îndatoririle unui bun cetățean. Poziția centrală ocupată de biserici și conducerea lor națională era recunoscută de guvernul habsburgic, care trata cu ele ca agenți ai poporului român. În deceniile al patrulea și al cincilea, acest
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
școli eleno-bulgare. Aici studenții învățau greaca, care avea avantajul de a fi o limbă comercială a zonei Mării Negre. Școlile grecești îi puneau pe elevii lor în contact și cu ideile politice progresiste ale Europei, în special cu liberalismul și cu naționalismul. Prima instituție pur bulgară de învățămînt superior a fost înființată în 1835 la Gabrovo. Ea a devenit un model pentru instituțiile similare din alte orașe, ca Triavna, Kazanlîk și Sofia, care erau centre comerciale și manufacturiere. Nu exista nici un așezămînt
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Milan era încă tînăr, politica externă aflîndu-se în mîinile lui Iovan Ristić, care nu agrea o politică belicoasă. În ciuda unei neimplicări oficiale, diferite grupuri continuau să acționeze în direcția organizării și a propagandei naționale. Epoca aceasta era încă dominată de naționalismul romantic și de ardoarea revoluționară. În vara anului 1875 s-au făcut firește mari presiuni atît asupra lui Milan cît și a prințului Nicolae al Muntenegrului în direcția sprijinirii insurgenților și a profitării de slăbiciunea otomanilor. Nicolae era destul de dispus
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
16. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 1 17. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 2 18. Ioan Lobiuc, Lingvistică generală 19. Constantin Ciopraga, Personalitatea literaturii române 20. Z. Ornea, Medalioane 21. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa 22. Petru Ursache, Etnoestetica 23. Alain Renaut, Era individului 24. Al. Zub, Discurs istoric și tranziție 25. Michel Pastoureau, Stofa diavolului 26. J. A. Barnes, Sociologia minciunii 27. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol 1 (ed. II
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]