6,174 matches
-
cea mai mare de risc și eșec. 3.9.6.1.1. Neprevăzutultc "3.9.6.1.1. Neprevăzutul" 1. Succesul neașteptat oferă cele mai bogate și mai puțin riscante ocazii pentru inovațiile de succes; cu toate acestea, este adesea neglijat, iar sistemul managerial tinde chiar să-l anihileze, deoarece contrazice evoluția normală și de lungă durată a evenimentelor. Astfel, acum 40 de ani, magazinul „R.H. Macy” din New York a Încercat să stopeze creșterea neașteptată a vânzărilor de aparatură pentru a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și beneficiile acestei companii continuă să crească. 4. Incongruența de proces, legată fie de ritmul, fie de logica acestuia, nu reprezintă o subtilitate; cei direct implicați sunt conștienți de ea, dar, de multe ori, axioma satisfacerii clientului sau consumatorului este neglijată În favoarea practicilor tradiționale. Vizibilitatea internă și menținerea imaginii de ansamblu asigură succesul inovației. De exemplu, la sfârșitul anilor ’50, William Connor, comerciant al unei companii farmaceutice, a constatat că, În cadrul operațiilor de cataractă senilă, 1% din cazuri eșuau din cauza dificultății
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai multe succese, devin aroganți și nepăsători față de nou-veniți; tocmai această indiferență asigură reușita firmelor mici și le garantează practic o perioadă de expansiune și consolidare pe piață fără grijile concurenței. Mai mult, ori de câte ori structura sectorului se modifică, companiile dominante neglijează noile segmente ale pieței care se dezvoltă rapid, reprezentând un teren fertil și sigur pentru nou-veniți. Inovația de succes trebuie să fie neapărat simplă și specifică. 3.9.6.1.5. Schimbări ale modului de percepțietc "3.9.6.1
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
centrat pe constrângerea provocată de concurență. Concentrându-și dezvoltarea În Franța, aceste firme privilegiază proximitatea clientului final, acțiunea comercială și, mai ales, termenul scurt; 3. al treilea grup (40%) Își concentrează eforturile pe conceptul de competitivitate globală care, fără să neglijeze importanța costurilor sau atenția față de client, le integrează unei acțiuni cu mult mai largi pe fronturile informației, pregătirii, rețelelor comerciale, căutării de parteneri și gestiunii resurselor tehnologice. Toate aceste domenii sunt reunite sub termenul de „investiții În inteligență”. Se constată
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
altor funcții ale firmei, ceea ce Împiedică interfețele benefice dintre compartimentele funcționale. Astfel, În 8 firme din 10, compartimentul de cercetare-dezvoltare nu a avut nicioddată În vedere evoluția produselor Împreună cu clientul. În majoritatea cazurilor, de această problemă se ocupă managerul firmei, neglijând vânzătorii. Frâna principală În calea competitivității firmelor este lipsa de conlucrare dintre funcția de cercetare-dezvoltare și cea comercială. Fig. 42 - Gradul de conlucrare Între funcția de cercetare-dezvoltare și cea comercială În firme franceze Curba „miza” indică parametrii considerați majori de către
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
calitate și al coordonării temporare a livrărilor, sporind gradul de influență a clientului. Pe de altă parte, prin controlul presiunilor politice, a comisioanelor oculte și a relațiilor de clan sau prin schimburi reciproce de favoruri, vânzătorul poate determina clientul să neglijeze raportul calitate - preț. Atunci când clientul este un guvern, vânzătorul intern poate beneficia de argumente suplimentare, cum ar fi independența națională, protecția industriei emergente și dezvoltarea tehnologiilor naționale. Toate acestea sunt mai valoroase pentru obținerea tranzacției decât vechea strategie de volum
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pe Întreaga filieră cercetare - proiectare - producție. Un prim aspect este legat de ponderea eforturilor pentru diferite activități de cercetare-dezvoltare. Până acum „s-a acordat” atenție ponderilor ce revin cercetării fundamentale și celei aplicative, precum și ponderilor pe ramuri, dar s-a neglijat complet modul În care se repartizează efortul de cercetare-dezvoltare pe cercetarea de produs, de materiale și pe cercetarea tehnologică. O serie de noi materiale - cum ar fi uraniul, siliciul, materialele magnetice de mare energie, fibrele optice, materialele compozite etc. -, dar
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
atât la macronivel, cât și la micronivel, are următoarele neajunsuri: • se bazează prea mult pe evoluțiile ușor previzibile, apropiindu-se mai degrabă de tehnicile bugetare decât de reflecția strategică; • este slab adaptată la schimbările bruște ce pot apărea În mediu; • neglijează factorii psihologici, devenind planificare tehnocratică. Tehnicile planificării bazate pe gestiunea portofoliului produselor au un caracter prea mecanic. Ele neglijează studiile ecologice și nu se preocupă de evoluțiile tehnologice. În orice economie există patru tipuri de cultură a firmei: cultura de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
-se mai degrabă de tehnicile bugetare decât de reflecția strategică; • este slab adaptată la schimbările bruște ce pot apărea În mediu; • neglijează factorii psihologici, devenind planificare tehnocratică. Tehnicile planificării bazate pe gestiunea portofoliului produselor au un caracter prea mecanic. Ele neglijează studiile ecologice și nu se preocupă de evoluțiile tehnologice. În orice economie există patru tipuri de cultură a firmei: cultura de tip „putere”, cultura de tip „sarcină”, cultura de tip „rol” și cultura de tip „persoană”. Firmele românești sunt dominate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
veritabil conservationism industrial ce pune accentul pe piețele existente. Se observă inapetența firmelor românești pentru integrarea orizontală, În amonte și/sau În aval. Calitatea Începe să devină o prioritate concurențială pentru toți. Service-ul post-vânzare și aprecierile privind flexibilitatea sunt neglijate. Majoritatea firmelor românești preferă lupta cu produse ieftine, dar de o calitate acceptabilă sau bună. Sectorul electromecanic optează pentru politica prețurilor reduse, iar cel al bunurilor de consum - pentru livrări sigure, Însoțite de creșterea calității produselor. Sectorul electronic și SDV
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Prin urmare, manageriatul, sindicatele, patronatele și puterea publică se găsesc În fața unei opțiuni strategice cruciale. Dacă ele se vor crampona de valorile și practicile tradiționale, credem că urmarea va fi escaladarea conflictelor și deturnarea resurselor spre utilizări nonproductive. 4.4. Neglijăm resursele umanetc "4.4. Neglijăm resursele umane" Conform „Principiului lui Peter”, fiecare salariat Își atinge, pe scara ierarhică, nivelul de incompetență. Oamenii sunt promovați până când ajung la un nivel ierarhic la care nu mai ating performanțe - se plafonează. Eroarea În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și puterea publică se găsesc În fața unei opțiuni strategice cruciale. Dacă ele se vor crampona de valorile și practicile tradiționale, credem că urmarea va fi escaladarea conflictelor și deturnarea resurselor spre utilizări nonproductive. 4.4. Neglijăm resursele umanetc "4.4. Neglijăm resursele umane" Conform „Principiului lui Peter”, fiecare salariat Își atinge, pe scara ierarhică, nivelul de incompetență. Oamenii sunt promovați până când ajung la un nivel ierarhic la care nu mai ating performanțe - se plafonează. Eroarea În „Principiul lui Peter” este presupunerea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
care are nevoie. Ea se bazează pe aceleași principii ca și conceptul de competențe-cheie, deoarece firma caută să-și valorifice competențele distinctive, surse ale avantajelor concurențiale. Practicând externalizarea, firma se concentrează asupra a ceea ce știe să facă cel mai bine, neglijând activitățile anexe, fără valoare strategică reală. Outsourcing-ul este rentabil de la 1 milion $ cifră de afaceri În sus. Reengineering-ul Înseamnă reconcepția fundamentală a firmei plecând de la descompunerea activității În procese sau rețele. Obișnuințele, rutina, fragmentarea activităților, alungirea circuitelor ierarhice, circuitul anevoios
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Viziunea strategică românească, atât la macronivel, cât și la micronivel, are următoarele neajunsuri: - se bazează prea mult pe evoluții ușor previzibile, apropiindu-se mai degrabă de tehnicile bugetare decât de reflecția strategică; - este slab adaptată la schimbările bruște ale mediului; - neglijează factorii psihologici, devenind planificare tehnocratică. Managerii români preferă analiza abstractă experienței concrete, interesându-se mai mult de reducerea costurilor de astăzi decât de competitivitatea tehnologică de mâine. De aceea, ei sunt mult mai dispuși să se angajeze În structuri financiare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ales coreeni, ajungându-se la formarea unor veritabile rețele. Acestea nu constituie un pericol pentru vigoarea concurenței, fiecare firmă căutând să se situeze În centrul rețelei, pentru a trage un profit cât mai bun. Totodată, constructorii americani și europeni au neglijat mult timp nișa autovehiculelor de teren În care erau instalați japonezii. Între altele, colaborarea cu diverși parteneri, precum și interesele și obiectivele divergente În cadrul aceleiași alianțe generează conflicte ce constituie bariere concurențiale. Am văzut că acordurile pot facilita intrarea pe noi
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, apoi, după Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” ș.a. Debutează editorial cu Poveștile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conțin cu precădere basme, dar și, sporadic, legende și snoave. Nu sunt neglijate nici baladele. Din păcate, entuziasmul de culegător al lui C. nu este echivalat și de grija pentru păstrarea autenticității materialului adunat, îndeosebi în ce privește fidelitatea lingvistică. Meritul său rămâne acela de a fi făcut cunoscute mai multe piese cu circulație locală
CATANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286138_a_287467]
-
continuă interdependență, iar existența c.l., configurațiile de relații și cele de putere pe care el le prezintă și dezvoltă, atât în interior, cât și în raport cu exteriorul, fac ca latura sa mondenă, socializatoare să constituie o dimensiune deloc demnă de neglijat. Relevanța ei transpare din bogata anecdotică a oricărui c.l., din jurnalele, amintirile și memoriile membrilor săi, unde subiectivitatea se depune și operează în chip manifest. Explicit sau implicit, în literatura produsă sub auspiciile unui c.l. sunt așadar încastrate
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
pe care vor încerca să o soluționeze numeroșii săi discipoli și contestatari 3. • Legea activității parțiale (numită și „legea eficacității elementelor” sau „legea activității treptate”) Stabilește că cel care învață dispune de capacitatea de a alege elementele eficace ale problemei neglijând alte elemente adiționale (care l-ar putea induce în eroare pe un animal aflat pe o treaptă de evoluție inferioară). Omul formează mult mai rar unele conexiuni de stimuli pe care animalele nu-i pot analiza și elimina. Învățarea umană
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
răspunsuri interne variate ce pregătesc corpul, fiziologic, pentru o acțiune viguroasă și, de asemenea, produc o stimulare internă puternică a corpului către o acțiune energică. 5.4. Procese mentale superioaretc "5.4. Procese mentale superioare" Miller și Dollard nu au neglijat importanța acestor procese pe care „vechea psihologie americană” le ignorase. Au acordat atenție însă la numai două dintre ele: limbajul și raționamentul. 5.4.1. Limbatc "5.4.1. Limba" După ei, indiciul producător de răspunsuri joacă un rol important
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
În general, mediul înconjurător pare să întărească răspunsul la obiecte prin acte care au un final categoric. 5.6.5. Maturizarea conceptelor - seturi ale învățăriitc "5.6.5. Maturizarea conceptelor - seturi ale învățĂrii" Teoria consolidată a învățării sociale nu a neglijat nici o perspectivă psihogenetică, dar nu a aprofundat-o. Ideile autorilor sunt simple și nu tocmai complicate. În lucrarea lui Miller și Dollard se susține că multe situații legate de stimul confruntă subiectul cu o mulțime de indicii posibile. Prima lucrare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
n. Câmpineanu) și ai marelui logofăt Dimitrie (Tache) Ghica. Învață, ca și fratele său mai mare, Ion Ghica, la Colegiul „Sf. Sava”, fiind apoi (1846) trimis la Paris. Boem, iubitor de petreceri și mare amator de aventuri galante, G. își neglijează studiile. De la Nicolae Bălcescu, al cărui secretar particular devine, prinde însă gust pentru studiul istoriei și, în 1847, se angajează secretar al „Magazinului istoric pentru Dacia”. În 1848, în zilele revoluției, se agită în calitate de comisar pentru propagandă în județele Prahova
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
spațiul public românesc se afirmă, de către o parte a elitei politice și chiar culturale, necesitatea de a deveni europeni ca și cum românii ar fi aparținut până acum altui spațiu decât cel european. Mass media din România întăresc această falsă idee. Se neglijează o realitate simplă: românii aparțin spațiului european, cu diferențele date de situarea geopolitică în arealul est-european. S-a spus deja despre necesitatea de a face diferența dintre Europa și Occident, și în consecință, toate țările din Uniunea Europeană cunosc actul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
propriu de europenizare datorită particularităților peste care nu se poate trece ușor. Dezbaterea publică, în special de către mass media, reliefează aceste trăsături, dar de multe ori în dimensiunea lor anecdotică și nu în conținutul și în consecințele lor reale. Se neglijează că ele au fost create și susținute de un spațiu public românesc. Trebuie să reamintim importanța decisivă acordată tradițiilor, folclorului, istoriei proprii în afirmarea identității naționale și a statului național românesc în ultimii două sute de ani. S-a edificat un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
interlocutor când copilul are nevoie de soluții pentru probleme ce apar în situația lui școlară, apariția simptomelor de deprimare, manifestarea comportamentelor deviante și chiar delincvente (Ibidem). De la generația ,,cu cheia la gât” la generația ,,plecată pe afară” Nu este de neglijat efectul pervers al socializării la acești copii. Este bine știut că fără socializarea primară în familie, în perioada copilăriei, viitorii adulți vor avea mari dificultăți în adaptarea și integrarea socială. Nu este lipsită de semnificație o anumită ciclicitate a socializării
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
îl ajută pe individ să-și conștientizeze și valorizeze propria identitate, să-și asume responsabilitățile statutului social ce decurge de aici și să-și îndeplinească rolurile pe măsura statutului pe care-l are. Valoarea familiei pentru societate nu poate fi neglijată pentru că: familia influențează direct procesele demografice prin funcția sa reproductivă și astfel asigură continuitatea societății; familia este mediul în care se realizează socializarea primară a copiilor, în care aceștia învață și iau contact cu principiile de bază ale moralei, credinței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]