5,414 matches
-
care și el are calitatea de a emoționa cu opere „materialmente” scurte. Așa ceva nu se poate obține însă decît dacă „inspirația” are acuitate și poetul o prelucrează adecvat. Poemele lui Bacovia nu au „umpluturi”. Iau un exemplu la întîmplare: „Și ninge în orașul mare/E noaptea plină de orgii,/Iar prin saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...” („Și ninge...”). Mai încăpeau o strofă-două. Un alt poet poate că le-ar fi fabricat și introdus. Consecințele ar fi fost rele: poemul s-ar fi transformat în reportaj sau cronică în versuri, iar lirismul lui s-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...” („Și ninge...”). Mai încăpeau o strofă-două. Un alt poet poate că le-ar fi fabricat și introdus. Consecințele ar fi fost rele: poemul s-ar fi transformat în reportaj sau cronică în versuri, iar lirismul lui s-ar fi diminuat. în proză
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
el ne scoate din nevoi. Ne dă de toate, da-n desagi nu pune. Fă, Doamne, o minune nouă, Nădejdea noastră-n Tine nu se stinge: Dă-ne umbrele pentru când ne plouă Și dă-ne sănii pentru când ne ninge.
La o vorb? veche by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84164_a_85489]
-
La o viață pe sponci Am mai spus-o și-alte dăți, Însă dar am s-o mai spun: Viața asta din bucăți Bună-i de făcut săpun. Viața este ruptă-n două: Când îți ninge, când îți plouă, Lumânarea-ncet se stinge, Când îți plouă, când îți ninge.
La o via?? pe sponci by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84173_a_85498]
-
-o și-alte dăți, Însă dar am s-o mai spun: Viața asta din bucăți Bună-i de făcut săpun. Viața este ruptă-n două: Când îți ninge, când îți plouă, Lumânarea-ncet se stinge, Când îți plouă, când îți ninge.
La o via?? pe sponci by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84173_a_85498]
-
Si-a-ncălțat pantofi cu tocuri, Să n-o ude la picioare. Si-a pus după gât poșeta Cea din Occident luată Și-a-ndemnat pe țața Veta Să nu fie supărată. „Ai să ai o casă nouă, Ridicată-n astă vară.” Și când ninge și când plouă, Țața Veta-i tot afară. X „Azi o spun întâia oară: Noi ne tragem din Traian.” Dar n-a spus-o, bunăoară, Că Traian ne-a tras pe sfoară.
La Elena Udrea by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84167_a_85492]
-
DECEMBRIE (în epoca de aur) Parodie la George Bacovia Te uită cum ninge decembre, Potopul de fulgi ne-nconjoară, Simt frig strecurîndu-se-n membre Și-un fir de curent mă-nfioară. Cînd văd ce prăpăd e afară, Cum vîjîie Crivățu-n ramuri Regret că n-am pus astă vară Și rîndul al treilea de geamuri. Gem
DECEMBRIE (?n epoca de aur) by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84342_a_85667]
-
progresie de 15% a pieței imobiliare sau de 30% a Bursei sunt fenomene extreme care sunt mult mai puțin probabile decât evoluțiile mai modeste, mai conforme cu mediile istorice. A paria pe așa ceva e totuna cu a paria că va ninge în octombrie la Paris. Este posibil, dar fără îndoială nu foarte probabil, chiar și atunci când iulie, august și septembrie au fost mai degrabă reci... Dacă vreți să știți mai mult DE BONDT W. (1993Ă, «Betting on trends: intuitive forecasts of
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
în casă cum stau acum. Dar atunci, cu fiece zi ce trecea, creștea bucuria în suflet că vine primăvara, soarele, iarba... și florile. Acum trec zile peste zile, ani peste ani, de douăzeci și șapte de ori babele mi-au nins și plouat pe suflet, îmbătrânindu-l... și eu tot mai departe sunt de locurile unde simțeam adevărata primăvară și de vremile în care-mi îmbălsămam tot sufletul cu mirosul de călțunași de la Muche... de mi-au rămas până și acum
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
briceag, vechime, chioșc; * chestie, Crăciun, excursie, ochii, înghiți, orice, serviciu, contextualizare; * nouăzeci, ochi, cercel, xenofon, chinui, taciturn, lungi, taxare, Genarul; * chihlimbar, cinci, legitim, lexical, aceea, nici, farmacie, chintesență, cinci, chiparos; * blugi, gherilă, exercițiu, ghicitoare, rece, mingea, ghem, ax, ghiveci, hexagon, ninge; * chipeș, dărnicie, lexic, George, închipui, afaceri, leghe, ceruit, învechire, mingi; * ce-ar fi, imaginație, pricepi, context, chip, Alexandrescu, aici, chemare; * mexican, farmacist, voce, unchi, ax, Georgiana, legea, Gheorghe, acesta, cestălalt; * relaxat, genunchi, cincinal, Mexic, Baciu, învechit, ceară, gheață, măcel, micime
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru persoane diferite: a cânta, a reuși, a solicita etc.) vs. verbe impersonale/ unipersonale prin formă, impersonale prin conținut (verbe care au formă numai pentru persoana a III-a și care nu pot fi asociate unui nominativ-persoană: a ploua, a ninge, a trebui, a se cuveni etc. în propoziții, acestor verbe li se asociază fie un subiect nedeterminat: Plouă., fie un subiect exprimat printr-un substantiv-non-persoană: Îmi trebuie asta., fie o propoziție subiectivă: Se cuvenea să procedeze altfel.); * capacitatea de a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sintactice reperabile la nivelul propoziției și, pe de altă parte, la raporturile sintactice stabilite între componentele propoziției. Părțile de propoziție se diferențiază, în cadrul enunțului, în funcție de: * importanță: părți de propoziție principale subiectul și predicatul (nucleul propoziției logice: Copilul aleargă. S + P; Ninge. P) vs. părți de propoziție secundare atributul și complementul, care aduc enunțului simplu, alcătuit doar din (subiect și) predicat, un plus de informație semantică: Copilul vecinilor aleargă. S + A + C; Copilul vecinilor aleargă vesel prin curte. S + A + P + C
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
simplu, alcătuit doar din (subiect și) predicat, un plus de informație semantică: Copilul vecinilor aleargă. S + A + C; Copilul vecinilor aleargă vesel prin curte. S + A + P + C + C; Copilul vecinilor aleargă prin curtea noastră. S + A + P + C + A; Ninge frumos. P + C etc.; * formă/ structură: părți de propoziție simple (concretizate într-o singură parte de vorbire: Copilul desenează. S simplu; Intervenția pare necesară în acest moment. nume predicativ simplu) vs. părți de propoziție multiple (concretizate în două sau mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prisos a mai schimba acum ceva. * verb la modul gerunziu: Se aude vâjâind. * verb la modul supin: E simplu de găsit soluția. * interjecție: Se aude vâj-vâj subiect inclus: Mergem în excursie. subiect subînțeles: Avea condeiul bun, scria bine. subiect nedeterminat: Ninge. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Trebuie/ să rezolvăm acum problema.; * pronume relativ: Cine ajunge primul/ câștigă.; * adjectiv pronominal relativ: Care copil ajunge primul/ câștigă. ; * pronume nehotărât: Vine la spectacol/ oricine dorește.; * adjectiv pronominal nehotărât: Primește cuponul/ orice persoană solicită acest
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Manifestarea a reușit datorită unei treimi dintre participanți. * adjectiv: Obosită, a adormit la film. * verb la modul infinitiv: A fost sancționat pentru a nu-și fi realizat target-ul. * verb la modul gerunziu: Obosind, a preferat să amâne finalizarea proiectului. * adverb: Ninge, de aceea a preferat să nu plece cu mașina. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: A plecat repede,/ pentru că era grăbit. * pronume relativ: A întârziat/ din cauza cui i-a dat ceasul cu o oră în urmă. * adjectiv pronominal relativ: A întârziat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cu prilej ca să pape iezii, trăgea cu urechea la păretele din dosul casei, când vorbea capra cu dânșii." (Ion Creangă, Capra cu trei iezi) (b) "Am ieșit puțin la soare, / Zise melcul surâzând... / În căsuța-mi de sidef / Nu mă ninge, nu mă plouă, / Nu m-atinge-un strop de rouă / Și de câte ori am chef, / Dacă vremea e frumoasă, / Îmi iau casa la plimbare, / Totdeauna sunt acasă..." (George Topârceanu, Melcul) (c) "Nu cunoaștem decât ceea ce îmblânzim, zise vulpea. Oamenii nu mai au timp
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
minunat mai mult." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) Apoziția propoziția apozitivă Indicați apozițiile din textele de mai jos, precizând termenul lor regent: (a) "Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) (b) "Acolo, sus, e păzit și de dușmănia lupului, și de iscusința vânătorului, căci pe muchiile prăpastiilor acelora numai ele, caprele, puteau
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din sintagma cu care fiecare dintre ei este mai familiarizat: pistol de sudură (sau de lipit), respectiv pistol de vopsit (sau de zugrăvit), iar confuzia cu arma numită tot pistol este exclusă. Când un meteorolog anunță la televiziune că va ninge în Orientali, vom înțelege că este vorba despre Carpații Orientali, nu despre popoarele din Orient, perceperea sensului corect fiind impusă de contextul extralingvistic, de conjunctura în care este emis mesajul, dar și de conținutul semantic al cuvintelor înconjurătoare. Exemple de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
inculpaților nu era necesară pentru instanța de judecată - decizia privind anii de condamnare pentru fiecare inculpat fiind deja luată! - ci pentru asistență și, prin intermediul ei, pentru toți salariații întreprinderii. La Brașov, am ajuns spre seară. Orașul era înveșmântat în alb, ningea superb, dar nouă numai de admirat natura nu ne ardea. Mă refer atât la anchetatori, cât și la anchetați, ambele „tabere” fiind îngrijorate, din motive diferite desigur, de modul cum va decurge procesul din ziua ce urma. În ceea ce mă
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
în care ei o duc de veacuri și care, pe lângă multe altele, se cam învârte înțelept în jurul lui 7. Deci ce-i de făcut zilnic? (Am cules cu bold, ca să rețineți mai bine.Ă Să mergi 7 kilometri pe jos, ninge, plouă, tună, fulgeră; să mănânci șapte feluri de fructe și șapte feluri de cereale sau de legume; să dormi noaptea șapte ceasuri; să râzi de măcar șapte ori (repet: într-o zi, nu într-o lunăă; și, obligatoriu, să-ți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
i-ați răspuns? Răspunsul meu e o povestioară: una dintre mătuși a jucat în A unsprezecea poruncă, filmul lui Mircea Daneliuc. Da, era fascinantă. Murea înghețată și, prin tunica militară, continua să-i curgă laptele din sânii cumva încă vii. Ningea peste ea, cum stătea așezată în mijlocul pădurii, și kaki-ul se albea, de la zăpadă, de la lapte... Era fascinant. Tăvălitele pe scenă sunt altă categorie. Dar ne tăvălim toți, pe-o scenă sau alta, depinde pe unde ne-apucă disperarea... E.B.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
mă pricep să le dezlipesc. Până la urmă reușesc. Mai rămân două piese importante, încastrate cumva în peretele liftului. Le desprind cu grijă pe amândouă. Și trebuie să le sui într-un avion, ca să ajung la destinație cu ele. Pe aeroport ninge din belșug. Mama mea se întâlnește cu o cunoștință. Un bărbat cu părul roșcat, parcă portocaliu, care o îmbrățișează sub ochii mei uimiți și o sărută lung, lipicios (se vede clar, ca sub o lupă, cum li se scurge saliva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
pumnii în cap, îl împing la o parte, îl izbesc cu vârful pantofilor. Mama se resemnează, nu zice nimic... În vis e o legătură strânsă între mine și mama, un legământ încălcat de ea în favoarea acelui bărbat, probabil amant... Deși ninge, e doar într-o rochiță de vară, subțire (o rochie verde, aproape străvezie, o are de la „ajutorul american“, când la Belcești a sosit un vagon întreg cu îmbrăcăminte și cu alimente, însoțit de o tipă frumoasă, înaltă, blondă, de la crucea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]