6,445 matches
-
nu, de suflet. E, oricum, mai uman. Uneori Însă, se greșește În plus. Fără a avea dorința unei polemici, Îmi amintesc că de Paștele trecut cineva vorbea de contribuția la poluare a cojilor de ouă; luat de valul elocinței, a omis faptul de de vreo 150 de milioane de ani tot păsăretul “poluează” cu coji de ouă; cât privește vopseaua, poate că e un sacrificiu adus vieții spirituale a omului, și nu zic că e rău. La fel, un os de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o primă privire cel puțin, culegerea lui e benefică pentru copacul pe care-l parazitează. Ei bine, cu brad ori vâsc, românul parcurge un armistițiu mai mult sau mai puțin respectat În “lupta” cu natura. Sper că ați sesizat ghilimelele, omise de o agenție de asigurări ce se recomandă zilnic ca fiind singurul aliat al țăranului În, din nou, “lupta” cu natura 24. Poate ar fi mai potrivită sintagma “colaborare”; oricum, natura e mai puternică și doar omul are de pierdut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de cât mecanisme succesive și tot mai “eficiente” pe care natura le pune În acțiune, fără a renunța și la cele anterioare, pentru limitarea exploziei demografice; ele există ca potențialitate dintotdeauna, dar se manifestă când trebuie. Asta pentru că noi am omis să folosim rațiunea, abandonându-ne instinctului, chiar dacă Îi găsim scuze În religie; sau În politica demografică care caută să evite Îmbătrânirea populației. Dar În ce bază s’a stabilit granița dintre tânăr și bătrân? Natura a fost Întrebată? Nici o grijă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
capitalul, priceperea factorului uman și tehnologiile necesare Îmbunătățirii competitivității și eficienței economice În țările gazdă, dar și o mai bună integrare a țărilor de origine pe piețile internaționale prin plasarea În exterior a rezultatelor sale . În cercetările noastre nu putem omite unul din factorii determinanți ai economiei contemporane - procesul globalizării. Este un factor ce marchează modificări atît pe plan național cît și pe plan internațional. Globalizarea poate fi concepută ca un proces de extindere și expansiune continuă, un promotor al concurenței
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
doar În favoarea direcționării atenției statului asupra posibilităților de atragere a capitalului investițional străin În economia țării. Pentru intensificarea și stimularea fluxurilor de capital străine În statele cu economia În tranziție este necesar: impactul procesului de globalizare internațional nu poate fi omis și necesită de a fi evaluat la justa sa valoare toate efectele pe care le poate genera asupra unei economii naționale; sub influeța globalizării este necesară realizarea modificărilor În perfecționarea bazei economico-legislativ instituționale și armonizarea acestora cu activitatea investițională a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
de control în învățământ persoanele care desfășoară activități incompatibile cu demnitatea funcției didactice, cum sunt: (În mod eronat, în acest text este folosită sintagma „posturile didactice”, când corect ar fi fost „funcțiile didactice”; în egală măsură constatăm că au fost omise funcțiile didactice auxiliare, sens în care se impune completarea textului. a prestarea de către cadrul didactic a oricărei activități comerciale în incinta unității de învățământ sau în zona limitrofă; (Având în vedere intenția legiuitorului și pentru a se evita eventualele interpretări
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
a lui Marin Jianu, deținuții primind dreptul la jumătate de oră în curte, iar gardienii devenind mai înțelegători în privința ieșirilor la baie. Un eveniment destul de important are loc pe 9 februarie, când Țurcanu l-a acuzat pe Pătrășcanu că a omis informații importante și l-a trecut din nou prin torturi. Asemenea pedepsiri ale acoliților care erau dovediți ca nesinceri aveau rolul de a-i înspăimânta pe ceilalți (cu atât mai mult cu cât bătăile erau și mai crunte în aceste
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost mutat pe motive disciplinare la Pitești, unde va ajunge în februarie 1951, după ce va trece mai întâi pe la Jilava. În martie 1951 a avut loc prima bătaie în celula sa, la care Buracu a fost doar spectator, fiind omis, intenționat sau nu, de către agresori. Scenele văzute l-au traumatizat cumplit însă. Șeful camerei avea să devină Juberian, care îl cunoscuse pe fratele lui Buracu, astfel că l-a protejat oarecum pe acesta. Într-una dintre bătăi, un agresor l-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
aspect este, totuși, unul controversat. Susținătorii găzduirii lui Eminescu la Pogor invocă de regulă un fragment din volumul lui Vasile Panopol (Pe ulițele Iașului...): Tot acolo, în niște încăperi mai retrase, a fost găzduit de Pogor marele nostru Eminescu". Se omite însă pluralul lui Panu, "case mari părintești", foarte posibil fiind ca Eminescu să fi fost găzduit în una din clădirile-anexă ce alcătuiau complexul propriu-zis, iar nu în clădirea centrală, principală, cea cu "ferestre luminoase". Un alt episod din "biografia" casei
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Constantin Cantacuzino, în dubla ipostază de revizor al concepției generale și de stilizator al formulării. O altă constatare a fixat imaginea unui text amalgamat, eteroclit, producție a unui „inscriptor” a cărui supremă preocupare ar fi fost aceea de a nu omite cumva din înregistrarea sa docilă vreo „preumblare”, „nuntă” sau „târnosanie” ce implicau pe voievod sau pe altcineva din preajma sa. Formulările sunt mult prea drastice. Personalitatea autorului, însumabilă din „portretul scriitorului” și din „portretul cronicarului”, poate fi deslușită în textul pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
inacceptabile. Lavajul peritoneal dă rezultate fals negative în 24% din cazurile cu rupturi diafragmatice, nepenetrante (Freeman, 1976) [10]. Hirsberg, în 1989 [14], a constatat la 234 de pacienți traumatizați evaluați prin studii prospective, că examenul fizic și radiografia toracică au omis diagnosticul de hernie diafragmatică la 5 din 14 pacienți. Villavicencio [29] pe 500 pacienți cu traumatisme toracice, la care s-au efectuat intervenții toracoscopice a demonstrat că toracoscopia a stabilit diagnosticul precis de leziune diafragmatică în 98% din cazuri. Leziunile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
în condițiile în care hematomul nu captează substanța de contrast sau această „priză de contrast' poate dispărea într-un timp variabil între 2-6 luni de la debutul accidentului vascular cerebral acut. Tomodensitometria poate detecta hemoragii intracerebrale mici, care ar putea fi omise de puncția rahidiană, iar în situația hemoragiei cerebrale mari sau medie adesea este prezentă și inundația ventriculară. (195) Inundația ventriculară Hemoragia cerebrală se poate deschide în sistemul ventricular realizând o inundație ventriculară sau în spațiul subarahnoidian constituindu-se într-o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fi ales selectiv la anumite itemuri la care se dorește înregistrarea potențialelor evocate, prin redactarea în tabelul desfășurător al secvențelor de stimulare a cuvântului „da”, în schimb pentru secvențele de stimuli la care nu se dorește declanșarea înregistrării se va omite redactarea. (74, 360) Expune secvența de stimuli ca text, imagine, sau mixt text-imagine după o schemă temporală reglabilă ce include timpul de preapariție, timpul de expunere și o pauză randomizată sub forma unui ecran negru după dispariția stimulului. Timpul de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Metoda semantico-sintagmatică se bazează pe citirea și scrierea după dictare sau copierea unor cuvinte concrete sau serii automatizate îzilele săptămânii, lunile anului, numele propriu, numerele de la 1 la 10 etc.). Chiar dacă există tulburări la nivelul expresiei fonemice sau grafemice se omite nivelul literelor îfonemelor) și se pornește cu exersarea lexiei și scrierii de la nivelul cuvintelor uzuale concrete și sintagmelor scurte cu sens, care se lărgesc paralel cu creșterea sensului propoziției. Tehnicile de lucru sunt eșalonate pe trei nivele: nivelul literelor, a
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
precise, să delimiteze o conduită sau o achiziție educativă concretă. Etapa II: constă în stabilirea conținuturilor de transmis (cunoștințe, priceperi, deprinderi, abilități etc.) potrivit programei școlare și manualului. Este etapa în care profesorul personalizează actul didactic deoarece îl adaptează, înlocuiește, omite sau adaugă tot ceea ce consideră ca necesar școlarului pentru a avansa în învățare și pentru a dobândi comportamentul preconizat; el poate utiliza și alte materiale - suport, conform algoritmului lecției stabilite. Etapa III: analiza resurselor (umane, materiale, procedurale) vizează următoarele operații
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
situațiile clinice caracterizate de prezența leziunilor precanceroase. În egală măsură, nu se recomandă acest tip de protezare când starea de igienă orală este precară, în situațiile clinice în care spațiul protetic posterior este mai mic de 4-6 mm, fără a omite prezența unui overbite mai mare de 4 mm, precum și atrofia accentuată a câmpului protetic. Cap. III. BIOMATERIALE DIN CARE SE REALIZEAZĂ PROTEZELE FLEXIBILE Acrilatele flexibile prezintă avantajul unui grad înalt de densitate. Balanța avantaj-dezavantaj, în ce privește utilizarea acestor materiale în practica
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
proteza parțială mobilizabilă cu suport mucozal utilizează croșete din viplă fără a asigura suportul dentar. Însă și în această situație, dintele suport pentru croșet poate fi ușor obținut prin extinderea brațelor croșetului pe suprafața ocluzală. Ar fi preferabil să se omită suportul dentar (fig. 4.70), acolo unde cazul clinic arată prezența unui număr extrem de mic de dinți restanți, iar sprijinul pe aceștia ar da naștere unei axe de basculare, dinții suport generând instabilitatea protezei. Dacă, însă, există puțini dinți restanți
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
primească, întorcându-le spatele). Prin urmare, femeile au o putere sufletească diminuată cu proporția celor 1,3 milioane de nenăscuți, încât putem spune că populația aceasta e mai săracă sufletește chiar dacă e mai bogată economic. Demograful adaugă: „Nu poate fi omisă nici ameliorarea sensibilă a stării de sănătate a femeii prin acces la contracepție și întreruperea cursului sarcinii nedorite. Evoluția speranței de viață la naștere și a mortalității materne sunt elocvente în acest sens”. Din studiile efectuate de către profesorul Vasile Ghețău
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Începând cu 1955, când publică Scriu negru pe alb, cariera poetică a lui T. ia o întorsătură previzibilă, care coincide cu începutul sfârșitului. E de observat, totuși, că din antologia de autor din 1983, intitulată Cât vezi cu ochii, sunt omise poemele perioadei 1947-1966, ceea ce nu se întâmplase, din motive lesne de înțeles, în antologia din 1969, Blănurile oceanelor și alte poeme. În 1955 nu se mai recunoaște nimic din suprarealistul de odinioară, acum un poet tradiționalist, în linia descriptivismului pillatian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
adresa mai curând problemei reale decât celei la care avem deja soluții"140. Cu toate acestea, mare parte a studiilor asupra ideii eu-ropene tind să se concentreze asupra temei unității europene (Europa fiind echivalată în mod preponderent cu Occidentul) și omit adesea Răsăritul european. Lucrările interpretative din perioada Războiului Rece, majoritatea scrise în anii 1950 și 1960, aparțin unor autori consacrați, precum G. Barracluogh 141, M. Beloff 142, F. Chabod 143, C. Curio 144, J.-B. Duroselle 145, R. M. Foerster
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
apusean și efectele acestuia asupra Răsăritului comunist și postcomunist. Dacă politica globalizării pretinde o critică specializată a confruntărilor de putere care au dus la separarea lumii în blocuri ideologice opuse și analiza cauzelor și efectelor acestor confruntări fără a se omite actorii principali ai acestora, totuși ținta rămâne în mare parte imperialismul discursiv apusean și mai puțin cel ideologic comunist. Și aceasta pentru că neo-marxismul sau post-marxismul cosmetizat este bine instalat în mediile intelectuale occidentale în timp ce în Răsărit pare să subziste neschimbat
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Power, ed. și introd. John B. Thompson, trad. Gino Raymond și Matthew Adamson, Harvard University Press, Cambridge, 1991. Textul este o traducere a cărții Ce que parler veut dire: l'économie des échanges linguistiques, Librairie Arthème Fayard, Paris, 1982, care omite două scurte eseuri din original, dar adaugă alte cinci. 216Ibid., p. 109. 217 Peter Siani-Davies, Revoluția română din decembrie 1989, Humanitas, București, 2006, p. 45. 218 Ibidem. 219 George Schöpflin, Politics in Eastern Europe 1945-1992, Oxford University Press, Oxford, 1993
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
începutul războiului. La spitalul francez unde lucra soția mea (echipa de medici români se găsea în provincie), aceștia calculau deja suma pe care Turcia trebuia să o plătească după înfrîngere preocupare caracteristică a țăranului bulgar, econom și profitor. Ei nu omiteau, în calculele lor, cheltuielile de spitalizare, iar cînd au aflat printr-o infirmieră, translatoare, că soția mea îi îngrija gratuit, chiar fără să fie hrănită de către spital, toată sala izbucni în hohote de rîs și tot felul de comentarii pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
rădăcina moșredă statutul de Latium (Vlahie, Flachie) atribuit spațiului tracic în urma cuceririlor romane, ea reprezentând un echivalent al formei lat(in) care avea tot în latină varianta alodus „olat, provincie, feudă“, numai că în moșmiezul lichid (l/r) a fost omis, ca în lat. modus „măsură de cadastru, întindere de pământ, limită“, it. massaio, massaro „țăran, cătunar“ (lat. med. massarius < massa „moșioară, fermă“), alb. moshë „vârstă, generație, eră“, motohem și moshohem „a îmbătrâni, a se învechi“, moçëm „bătrân, antic“, magh. ös „moș
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a face patul”, sl. stlatĭ, stelĭu “a întinde, a așterne”, de unde și postelĭ “așternut”, it. sdraio “a pune, a culca”. Albaneza are trastë “traistă, tăgârță” și strajcë “traistă, tolbă”. Rezultă că s este etimologic în creația românească straiț(ă) și omis în traistă. Țurcă (bețișor ascuțit la ambele capete, folosit de copii la jocul cu același nume). Hasdeu îi caută neconvingător origine tracică. El este neîndoielnic o creație românească pentru care latina oferea forme precum surgo “a se ridica, a ieși
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]