7,850 matches
-
și procedee noi, așa încât putem concluziona că formarea stilului specific artistului creștin a fost rezol‑ vată de‑a lungul timpului printr‑o triplă soluție: ‑ adaptarea și resemnificarea unor procedee artistice preluate din arta ne‑ creștină, mai ales greco‑romană și orientală; ‑ invenția unor procedee artistice noi, specifice; ‑ preluarea unor metode și procedee artistice așa cum erau cele folosite în arta necreștină din diferite zone. Artiștii au îmbinat aceste trei tipuri de procedee artistice în moduri și pro‑ porții diferite și tocmai de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
că legea veche interzicea ido‑ CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 23 latria și confecționarea sub orice formă a idolilor 16, dar nu este mai puțin adevărat, că în ambianța cultică era îngăduit simbolul, mai ales cel de factură orientală cu sens decorativ, dar și cel figurat, chiar cu rol evocativ sau revela‑ tor. De asemenea simbolurile din Vechiul Testament aveau și funcție profetică pentru că ele slujeau unei imagini și umbre a celor cerești 17 și aveau umbra bunurilor viitoare 18
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
suprem? CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 42 Subiect predilect pentru Orient, Înțelepciunea va fi omagiată prin Haghia Sophia (în grecește Sfânta Înțelepciune); Biserica din Constantinopol ridicată de Iustinian al II‑lea în 537 d.Cr., a fost sufletul creștinătății orientale până când turcii au transformat‑o în moschee, după cucerirea orașului în anul 1453. Simbolurile păgâne preluate de creștini și transformate sunt numeroase: ast‑ fel, anotimpurile vestesc învierea, o corabie vestește belșugul și, dincolo de ea, Biserica. Experiența limbajului simbolic arată că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Consecința acestei situații a fost o răspândire rapidă a artei în regiunile domi‑ nate de tătari. La Novgorod în această perioadă se formează un centru artistic care va deveni unul din fundamentele școlii de pictură a icoanei pentru regiu‑ nea orientală. Icoanele acestei perioade pierd un pic din austeritatea lor tipică, devin par‑ că mai proaspete și instinctiv mai precise în elaborarea formelor, iar culorile sunt mai strălucitoare, mai vii, de o gamă cromatică mai completă. În comple‑ xul acestei picturi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pasiuni, ispite și tentații pământești încercând prin stări dra‑ matice să învingă păcatul. În anul 1405, s‑a impus Teofan împreună cu Andrei Rubliov 103, tânăr mo‑ nah din mănăstirea Mântuitorul, care va deveni cel mai de seamă reprezentant al școlii orientale din sec. al XV‑lea, prin executarea unor serii de icoane pentru iconostasul catedralei Bunei Vestiri din Moscova. Rubliov este poate cel mai expresiv autor al idealurilor estetice; nu este numai un pictor de icoane, dar un traducător în limbaj
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
deveni accesibilă decât jucându-ne cu copiii, lăsându-i purtați pe grumazul gâștei lui Nils Holgersson sau lăsându-i să se cufunde împreună cu Nică în apele limpezi ale Ozanei”[14]. I.2. Arta origami, prilej de introducere în universul cultural oriental Originile artei de a împături hârtia sunt disputate de către chinezi, coreeni și japonezi. În acest vast spațiu geografic și cultural al Extremului Orient s-au cristalizat încă din cele mai vechi timpuri îndeletniciri și meșteșuguri care nu s-au
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
Vicente Palacios, pe multitudinea de forme, pe ceea ce se poate “realiza din nimic”. Marele pictor Katsushika Hokusai realizează în 1819 stampa ” A magician turns sheets of paper into birds” (“Un magician preface coli de hârtie în păsări”), emblematică pentru filosofia orientală și pentru atitudinea de considerație față de origami ca artă. În sprijinul acestei concepții − că origami este mult mai mult decât un meșteșug ─ își aduce contribuția și maestrul Akira Yoshizawa. El reușește să impună în cultura universală arta origami ca o
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
oportunități de realizare a unor corelații interdisciplinare valoroase, contribuind la formarea unei viziuni integratoare asupra lumii și mediului înconjurător; - practicarea tehnicii origami constituie un prilej de deschidere a orizontului de cunoaștere al școlarilor, aceștia luând contact cu aspecte specifice culturii orientale; Cocluziile ce se pot sublinia din capitolul “ Proiectarea și desfășurarea lecțiilor de abilități practice prin tehnica origami” sunt: - reforma curriculară a adus schimbări și în ceea ce privește proiectarea didactică; - unitatea de învățare reprezintă termenul de referință în proiectare, argumentele în această privință
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
redirecționa în mod definitoriu traiectoria creației componistice a lui Claude Debussy. Astfel, sonoritățile rezonante și complexitatea structurilor poliritmice ale percuției muzicii de gamelan vor defini, din acel moment, idealul sonor al compozitorului francez. Asimilând noile concepte ale culturii și filosofiei orientale, Debussy este creatorul unei noțiuni inovatoare a timpului muzical. Astfel, discursul expozitiv, non-dezvoltător, structurile repetitive ale tratării motivice, multiplele paralelisme intervalice și acordice, mișcarea giratorie sugerată de evoluția ostinato a aceleiași structuri melodico ritmice expusă în tempo rapid, precum și statismul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
structuri melodico ritmice expusă în tempo rapid, precum și statismul pedalelor sonore și ritmice difuzează o pregnantă impresie de stagnare, de suspendare (Mouvement, Le vent dans la plaine, Des pas sur la neige, Brouillards, La cathédrale engloutie). Aceeași deschidere către cultura orientală va prilejui cunoașterea artei stilizate a graficelor creatorilor japonezi Katsushika Hokusai și Ando Tokitaro Hiroshige, cu precizia și delicatețea liniilor ce conturează realitățile vieții cotidiene, printr-o remarcabilă esențializare a expresiei. Debussy se pronunță în sensul aprecierii arabescului, ca element
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
să declanșeze jocul capricios al corespondențelor imaginative, acel potențial latent aflat în universul spiritual al fiecărui auditor. Dar, contactul cu lumea spirituală a stampelor japoneze nu reprezintă unica formă de manifestare a fascinației resimțite de Debussy față de valorile culturale extrem orientale. Astfel, Expoziția Universală de la Paris din 1889 îi va oferi revelația descoperirii muzicii de gamelan, cea care avea să-i marcheze în mod decisiv concepția componistică a întregii creații ulterioare. Rezonanțele complexe ale percuției javaneze, precum și abundența structurilor sale poliritmice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
muzici. În Cloches à travers les feuilles, regăsim complexitatea acelei țesături cu multiple stratificări ritmice și timbrale, configurații melodice cu sonorități de gonguri, precum și scara hexatonică anhemitonică, a cărei natură antigravitațională contribuie semnificativ la conturarea unei atmosfere neutre, specifice concepției orientale. La nivelul aspectului de discurs, Debussy operează „individualizarea” vocilor componente prin recursul la un sistem de notație desfășurat cu preponderență pe trei portative. Mai presus de necesitatea strict tehnică, această opțiune facilitează vizualizarea cu claritate a fiecărei entități ritmico-melodice constitutive
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sinceră a ideilor, ci doar simpla sugestie operată prin simbol. Astfel, evitarea numirii obiectului va asigura deschiderea sensului spre un potențial infinit al modalităților de interpretare, spre o multitudine de semnificații. De asemenea, imaginile vizuale devin secundare în raport cu profundele implicații orientale, în care regăsim aceeași adâncă meditație axată pe ideea de Timp. În atmosfera de tăcere contemplativă, viziunea conceptuală apelează la o subtilă asociere atemporală, în care timpul prezent, corespondent luminii selenare, ne apare alăturat celui trecut, sugerat de umbra templului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
să vibreze). II.6. Poissons d’or (Pești de aur) Inspirate de imaginea unei picturi japoneze ce pare să fi aparținut compozitorului (vezi ilustrația nr. 9), sonoritățile exotice din Poissons d’or dezvăluie prezența unor reale asocieri cu specificul artei orientale. Evitând o simplă propunere descriptivă, viziunea conceptuală își canalizează demersurile în scopul reprezentării noțiunii de mișcare în sine, intenționând astfel redarea exclusivă a acelor mișcări exaltate și capricioase ale micilor vietăți evocate. Astfel, imaginația auditorului își dezvoltă semnificațiile din perspectiva
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
7, 9, 20, 22 și cea de-a doua melopee - măsurile 11, 13, 30, 32). Alunecările descendente în , conturând linia melodică a unei scări de șapte sunete (aluzie directă la gama pelog a muzicii de gamelan), cu o vădită nuanță orientală (prezența secundei mărite și a intervalului său enarmonic), finalizată cu o prelungită staționare pe sunetul , par să evoce imobilitatea unor forme statuare ce se întrevăd la orizonturile secolelor. În secțiunea finală a preludiului, pianul pare a depăși condiția delimitativă a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a imaginilor sonore. În acest fel, asistăm la o concentrare a simțurilor, în care auditorul este îndemnat să descopere sensul spiritual al misterului nerostit, acel suprem „inexprimabil” explorat de poetica simboliștilor. Adoptând ideea de timp suspendat, inițiată de principiile filosofiei orientale, Debussy impune o cvasi-imobilitate a timpului muzical printr-un discurs expozitiv, non dezvoltător, care prin formulările sale repetitive se abate de la tradiționala dialectică tematică. Aprecierea pentru „divinul arabesc” al muzicii lui Bach conduce gestul creativ al compozitorului francez spre emanciparea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
celorlalte opere de artă în genere. 1.1. Originea artei creștine Arta creștină își are originea în primele secole creștine, ea fiind influențată de arta greacă și cea romană. Istoricii de artă vorbesc de o artă elenistică pen‑ tru spațiul oriental al Imperiului Roman, și de o artă romană a spațiului occi‑ dental al acestuia, dar per ansamblu, domină însă aceeași viziune: idealul de frumusețe fizică, preocuparea pentru proporție și armonie, grație, preocupare care s‑a accentuat tot mai mult începând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
are începutul la Roma; ‑ a doua ipoteză susține că începutul artei creștine își are începutul odată cu instalarea noii capitale la Constantinopol la începutul secolului al IV‑lea; ‑ a treia ipoteză consideră că începutul artei creștine trebuie găsit în partea extremă orientală a Imperiului Roman, acolo unde și comunitățile creștine erau mai numeroase și unde creștinismul era religie tolerată cu mult înainte de Edictul de la Milano (313)15. Această ipoteză este mai verosimilă în opinia multor specialiști, argumentele lor fiind legate atât de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ipoteză este mai verosimilă în opinia multor specialiști, argumentele lor fiind legate atât de existența unei creații artistice în această zonă mai veche decât în alte zone geografice, cât și de faptul că spiritul artistic creștin datorează multe lucrări artei orientale. 15 Edictul de la Milano - a fost o scrisoare semnată de Licinius și Constantin I în 313 care garanta toleranța religioasă în Imperiul Roman, cf. l. hertlinG, Geschichte der Katolischen Kirche, Verlag, Morus 1954, trad. rom. Istoria Bisericii, tr. E. Dumea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
der Katolischen Kirche, Verlag, Morus 1954, trad. rom. Istoria Bisericii, tr. E. Dumea, Ed. Ars Longa, Iași 2003, 133. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 22 Artiștii creștini au folosit ca izvor de inspirație nu numai împrumuturile din arta orientală, elenistă și romană, dar au creat și procedee noi, așa încât putem concluziona că formarea stilului specific artistului creștin a fost rezol‑ vată de‑a lungul timpului printr‑o triplă soluție: ‑ adaptarea și resemnificarea unor procedee artistice preluate din arta ne
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și procedee noi, așa încât putem concluziona că formarea stilului specific artistului creștin a fost rezol‑ vată de‑a lungul timpului printr‑o triplă soluție: ‑ adaptarea și resemnificarea unor procedee artistice preluate din arta ne‑ creștină, mai ales greco‑romană și orientală; ‑ invenția unor procedee artistice noi, specifice; ‑ preluarea unor metode și procedee artistice așa cum erau cele folosite în arta necreștină din diferite zone. Artiștii au îmbinat aceste trei tipuri de procedee artistice în moduri și pro‑ porții diferite și tocmai de
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
că legea veche interzicea ido‑ CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 23 latria și confecționarea sub orice formă a idolilor 16, dar nu este mai puțin adevărat, că în ambianța cultică era îngăduit simbolul, mai ales cel de factură orientală cu sens decorativ, dar și cel figurat, chiar cu rol evocativ sau revela‑ tor. De asemenea simbolurile din Vechiul Testament aveau și funcție profetică pentru că ele slujeau unei imagini și umbre a celor cerești 17 și aveau umbra bunurilor viitoare 18
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
suprem? CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 42 Subiect predilect pentru Orient, Înțelepciunea va fi omagiată prin Haghia Sophia (în grecește Sfânta Înțelepciune); Biserica din Constantinopol ridicată de Iustinian al II‑lea în 537 d.Cr., a fost sufletul creștinătății orientale până când turcii au transformat‑o în moschee, după cucerirea orașului în anul 1453. Simbolurile păgâne preluate de creștini și transformate sunt numeroase: ast‑ fel, anotimpurile vestesc învierea, o corabie vestește belșugul și, dincolo de ea, Biserica. Experiența limbajului simbolic arată că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Consecința acestei situații a fost o răspândire rapidă a artei în regiunile domi‑ nate de tătari. La Novgorod în această perioadă se formează un centru artistic care va deveni unul din fundamentele școlii de pictură a icoanei pentru regiu‑ nea orientală. Icoanele acestei perioade pierd un pic din austeritatea lor tipică, devin par‑ că mai proaspete și instinctiv mai precise în elaborarea formelor, iar culorile sunt mai strălucitoare, mai vii, de o gamă cromatică mai completă. În comple‑ xul acestei picturi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pasiuni, ispite și tentații pământești încercând prin stări dra‑ matice să învingă păcatul. În anul 1405, s‑a impus Teofan împreună cu Andrei Rubliov 103, tânăr mo‑ nah din mănăstirea Mântuitorul, care va deveni cel mai de seamă reprezentant al școlii orientale din sec. al XV‑lea, prin executarea unor serii de icoane pentru iconostasul catedralei Bunei Vestiri din Moscova. Rubliov este poate cel mai expresiv autor al idealurilor estetice; nu este numai un pictor de icoane, dar un traducător în limbaj
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]