5,057 matches
-
timp de prințul Nicolae Vogoride, pentru sprijinul declarat și activ față de ideile unioniste). Între timp, își schimbă numele din Tadeu în Bogdan Petriceicu, în amintirea strămoșului său, Ștefan Petriceicu, fost de trei ori domnitor al Moldovei (1672-1673, 1673-1674, și 1683-1684), partizan consecvent al unei politici antiotomane. Revenit la Iași, unde este numit la conducerea Bibliotecii Școalelor (în 1859) și apoi profesor de istorie, geografie și statistică la Școala reală centrală (din ianuarie 1860), Hasdeu începe o susținută activitate intelectuală, care se
Bodan Petriceicu Hasdeu. Repere ale unei biografii ilustre by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83576_a_84901]
-
pe lângă mișcările de fund, atât de caracteristice foștilor activiști, se remarcă totdeauna prin aerul hâtru, ușor dansant al spuselor sale. Socotește că nu a fost într-o zi prea bună dacă nu stârnește măcar câteva aplauze și chicoteli în băncile partizanilor politici. Miaună și-și dă ochii peste cap pe la festivități și aniversări, cu soboruri de preoți și coloane, întrebând, în stânga și-n dreapta: "Da' Televiziunea de ce nu mai vine?".90 Prezența masivă a modelului în realitate poate justifica frecvența ipostazelor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
societății. Fr. Schlegel își dorește ca viața și societatea să devină poetice, iar Oscar Wilde consideră că societatea imită arta și nu invers. Se înregistrează în această perioadă și respingerea radicală a determinismului social de către moraliști, adepții romantismului estetizant (Musset), partizanii „artei pentru artă”(Th. Gautier). Aceeași poziție este întâlnită ulterior și la Mallarmé. Potrivit vechilor concepții, literatura conține, exprimă, este influențată de idei, dar după cum a arătat-o din plin și secolul Luminilor, literatura trebuie să adopte idei prin încadrarea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a combătut sub flamurile gazetelor „Săptămâna” și „Luceafărul”. Puține dintre articolele adunate în Falsificatorii de imagini se situează, cum s-ar crede, pe platforma „protocronismului”. Cel mai adesea polemistul e animat de resentimente personale, de nemulțumirile scriitorului în fața criticii, acuzată, partizan și nedrept, de narcisism, de formalism, de subiectivitate, ori în fața unor colegi supraapreciați („oniriștii”). Actuale sunt doar pledoariile în favoarea lui G. Călinescu ori a lui Mihail Sadoveanu, care fuseseră acuzați, întrucâtva exagerat și fără înțelegere a circumstanțelor, de colaboraționism. SCRIERI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
politică a locuinței ca atare, dar exista preocuparea pentru rezolvarea "parcelărilor defectuoase", pentru a face viabile anumite loturi. Aplicarea principiilor solidariste Primele acțiuni privind ajutorul pentru locuință nu decurg, așadar, din revendicările muncitorilor. În sânul fracțiunii luminate a burgheziei, "solidariștii" partizani ai "economiei sociale" și "republicanii progresului" sunt primii inițiatori în acest domeniu, prinși între grija amendării efectelor inacceptabile ale atitudinii liberale tip laissez-faire și intenția de a îngrădi tentația socialismului. În prefața lecțiilor ținute la Școala Superioară de Studii Sociale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ar fi putut fi subversivă pentru ordinea republicană. De la socialismul municipal la municipalismul social Congresul de la Saint-Étienne din septembrie 1882 confirmase ruptura dintre socialismul revoluționar propăvăduit de Jules Guesde și curentul posibilist ce-l avea drept șef pe Paul Brousse. Partizan al unei strategii reformiste, acesta din urmă înțelegea ca statul socialist să adopte o logică a angrenării: serviciile publice municipale trebuiau să permită eliberarea progresivă de economia burgheză. Socialismul municipal s-a revendicat mai întâi de la această doctrină a posibiliștilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ideologică și concurența între patroni nu păreau să admită previziunea că societatea civilă ar putea organiza propriile legături de solidaritate doar pe resursele sale asociative. Doar un serviciu public, preocupat de interesul general, părea capabil să îi lumineze pe orbii partizani. Numai statul părea capabil să garanteze aplicarea solidarității. Dezvoltarea dreptului social putea concretiza acest lucru. Fondat pe principiul calculului probabilităților asigurărilor destinate problemelor sociale, acesta putea înlocui mecanismul reparării prejudiciilor sociale cauzate de starea diviziunii sociale a muncii, prin responsabilitatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din solidarism pentru a implanta germenii statului-providență de după cel de-al Doilea Război Mondial 37. Alături de socialismul municipal propriu-zis, pledoaria pentru intervenția comunală era adesea opera publiciștilor moderați, care vedeau în municipalizare o manieră de a consolida ordinea socială. Un partizan al planificării urbane, G. Hottenger nu omitea să-și exprime neîncrederea față de ceea ce numim socialism municipal. Dacă militează totuși pentru extinderea intervențiilor municipale în câmpul politic și social, o face în măsura în care acestea sunt concepute pentru a răspunde funcțional la situațiile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
publice mai modern, care substituie incitarea tutelei și căutarea consensului consiliilor aflate atât de aproape de conducere. Modernizarea acțiunii publice: "a face să se facă" mai mult decât "a face" sau "a lăsa să se facă" Încă de la mijlocul anilor 1950, partizanii modernizării statului 163 militau ca acesta să ridice cetățeanul la înălțimea sarcinilor pe care el însuși și le asuma, și aceasta chiar împotriva tendinței de a invada societatea într-un mod dirijist și ineficace, a tendinței de "a face" pentru
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
faza de concepție. Totuși, aceste ameliorări nu le-au făcut să scape de acuzația că sunt ori aspecte ale gigantismului urban, ori ale modernismului artificial. Dacă dezbaterea asupra formelor pe care trebuia să le ia creșterea urbană rămânea deschisă între partizanii densității urbane și adepții unei etalări urbane, între intoleranții imobilelor colective și apologeții locuinței individuale, se stabilește totuși un consens pentru a face din reversul urbanismului progresist emblema tehnocratică a viitorului orașelor. Aceste dezbateri sunt prezentate în numeroase lucrări despre
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
moderne depinde de rolul pe care ar putea să-l joace elitele"238. Identificarea democrației cu împărtășirea cunoașterii (adesea cea din textele catolicismului social, care arăta care sunt adevăratele valori ale existenței) pretindea mobilizare și educație permanente. "Adversarii din afară, partizanii declarați ai regimurilor nondemocratice și antidemocratice subliniază Joseph Rovan sunt mult mai puțin periculoși pentru democrație decât adversarii din interior: lăsarea lucrurilor în voia lor, pasivitatea, retragerea în viața privată. Efortul de educare democratică nu este necesar doar pentru triumful
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cărui solidaritate nu este activată decât punctual, mai ales când este pusă în discuție însăși existența acestor asociații"287. Participarea nu mai e deloc evidentă. "Între obsesia de a servi drept alibi puterii și visul autosuficienței rezumă Jacques Donzelot -, foștii partizani ai participării aruncă bănuieli asupra cuvântului stat, sau îl denunță ca fiind prea inconsistent, sau îi neagă orice rol. Este atunci vremea când puterea revine 288". Participarea apărea tot mai mult ca o amăgire. Sub lupa sociologilor, se constatase că
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Débats, 23 iunie 1894, citat de L. Houdeville, op. cit., p. 67 2 J. -P. Flamand, op.cit., 1989, p. 80. 3 Din punct de vedere politic, Frédéric Le Play este ostil ideii de existență a unei mari națiuni democratice. El este partizanul unei largi descentralizări și al autonomiei comunelor și provinciilor în așa măsură încât acestea să nu pună în discuție unitatea națională. Sistemul democratic nu este convenabil, după el, decât la nivelul comunelor. Sistemul aristocratic trebuie să stea la baza organizării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
confirmat, în contemporaneitate, de psihologul american Gordon W.Allport, care, în prefața lucrării fundamentale Structura și dezvoltarea personalității, referindu-se la "construcțiile matematice și statistice", declara: "Nu obiectez împotriva utilizării unor asemenea modele pentru cercetarea explorativă. Prejudiciul apare numai cînd partizanii acestora pretind că abordarea lor permite evaluări "mai fundamentale" decît abordarea empiric-umanistă". Această poziție rațională (formulată și altminteri: Noi căutăm un echilibru, o metodă care va combina cunoașterea despre oameni ["nomotetică", a legilor generale] cu o înțelegere a lor ["ideografică
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
moartea, ci că răutatea condamnabila a acestuia a fost provocată de viciile aceluia. EDMUND: Ce perfida mi-e soarta, că trebuie să mă căiesc de-a fi drept! Aceasta-i scrisoarea de care vorbea, si care dovedește că e un partizan secret al intereselor Franței. O, ceruri! dacă acesta trădare n-ar exista, sau nu i-aș fi eu descoperitorul! CORNWALL: Go with me to the Duchess. EDMUND: If the matter of this paper be certain, you have mighty business în
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Atmosfera de imprecis, de gratuit, domină din ce în ce mai mult poeziile Almanahului literar și trebuie să spun că dumneata, tovarășe Baconsky, îți dai contribuția din plin. Ți-am citit Poemele despre Bulgaria cu un legitim interes. Sunt poezii reușite ca În poiana partizanilor, și La Grivița, în care te-am recunoscut. Dar restul ciclului mi-a provocat aceeași impresie neplăcută despre care vorbeam mai sus (...). Poemele despre Bulgaria nu vorbesc despre țara vecină, ci despre o țară ireală, vorbesc, de fapt, despre tendințele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
prefere democrația și instituțiile sale politice oricărei alternative nedemocratice și să-i susțină pe acei lideri politici adepți ai sistemelor democratice, este puțin probabil că democrația va supraviețui pe parcursul inevitabilelor sale crize. Într-adevăr, pînă și o minoritate importantă de partizani violenți și militanți antidemocratici ar fi de ajuns să distrugă capacitatea unei țări de a-și menține instituțiile democratice. Cum ajung cetățenii unei țări să creadă în ideologia și practicile democratice? Cum devin acestea părți intrinseci ale culturii unei țări
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
carlistă și astfel cele două grupări s-au luptat între ele, în cele trei războaie carliste 72. Cei mai importanți gânditori din acea perioadă au fost Jaime Balmes (1810-1848) care a încercat să modernizeze apologetica tradițională, Juan Donoso Cortés (1800-1853) partizan al tradiționalismului și Marcelino Menéndez Pelayo (1856-1912) autor al lucrării Historia de los heterodoxos españoles. A existat o confruntare de idei în interiorul Bisericii privitoare la modalitatea de poziționare față de noile realități politico-sociale. Aceasta a fost soluționată însă de fiecare dată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Italia 231. Printre publicațiile catolice care s-au dezvoltat a fost și Civitas, o revistă bilunară ale cărei teme erau politica și chestiunile sociale; aceasta a apărut în 1919 și a fost condusă de Filippo Meda (1869-1913). Ea se adresa partizanilor Partidului Popular Italian și a fost publicată până în 1925. La Milano a luat ființă L'Avvenire della Fontana (1920-1926), ziar parohial al unui cartier milanez, care a căpătat importanță datorită conținutului său de actualitate. Tot milaneze erau publicațiile bilunare La
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cititorii catolici din Moldova despre evenimentele petrecute în comunitățile catolice din lumea întreagă. De exemplu, la rubrica "Știri externe", a apărut un articol despre francmasonii italieni: "În Italia, francmasonii, dușmanii cei mai mari și ipocriți ai Bisericii, au câștigat mulți partizani în rândurile ofițerilor"615. În acest articol se povestea un incident petrecut la Livorno și se exprima atitudinea Bisericii față de francmasoni (era definitorie din modul cum erau caracterizați membrii francmasoneriei). Această atitudine era argumentată prin diferite incidente, puse pe seama francmasoneriei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cultura americană sunt cu certitudine elemente cheie în viața și opera mea. N-aș zice că americanii sunt "ridiculizați" în contrast cu englezii ori europenii, în romanele mele. Toate rasele sunt ridiculizate și satirizate imparțial. M-am considerat în general un partizan al Americii. Pentru cei care erau copii în al Doilea Război Mondial, America era aliatul puternic care ne-a ajutat să învingem, iar cultura ei, cunoscută nouă prin intermediul filmelor, revistelor etc., întruchipa un gen de trai bun, materialist la care
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Dar scolastica, printre alții l-a dat și pe Bruno de Longoburgo autor a unei Chirurgia Magna (sec. XIII). și tot produs al scolasticii și al aceluiași secol este Sf. Albert cel Mare, „doctor universal“, teolog, filosof renovator de idei, partizan al deontologiei hippocratice și autor al marii enciclopedii a plantelor medicinale, intitulată Summa naturalium, parcă în echilibru cu Summa teologicae a Sf. Toma d’Aquino. Marile spirite, prin preocupările lor multiple și prin rezultate, sunt renascentiste și intervin în sfera
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
planșele pictorului Jan Stefano Calcar, elev al lui Tizian. Următoarele vor înregistra și alte nume de pictori. Tratatul se distinge prin concepție, observații directe, cercetare analitico-rațională și respingerea incorectitudinilor preluate de medici din tratate anterioare, din comoditate sau prin obișnuință. Partizanii lui Galen îl contrazic pe acest tânăr anatomist, dar Vesal are de partea sa adevărul și concepția că organismul uman e un sistem de sisteme, în care fiecare detaliu își are funcția sa și trebuie să poarte o denumire distinctivă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
viață provine din viață) și care constituie începutul embriologiei. Pentru Harvey, numai cunoașterea anatomiei normale poate înlesni cunoașterea anatomiei patologice precum și adevărul că de la fiziologie se ajunge la fiziopatologie. Cu tot numărul impresionant al detractorilor, răspândiți pe continent, cel al partizanilor lui Harvey crește de la o zi la alta, între ei afirmându-se și Descartes și naturalistul danez Arnisoeus, autor al: Experimenta nova anatomica (1654). La orizont, viitorul era deja de partea sa. Circulația limfatică o descoperă, în 1651, Jean Pecquet
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
BENJAMIN FRANKLIN Cu lucrările medicului și fizicianului englez William Gilbert (1540-1603) începe epoca nouă în domeniul electricității. Provenind dintr-o familie înstărită, Gilbert a studiat medicina în Anglia și în Italia. Era pătruns de ideile noi care înnoiau știința, era partizan al științei experimentale și experimentator inventiv și neobosit. În tratatul său De magnete, apărut în 1600, Gilbert își expune cercetările sale experimentale din domeniul magnetismului (partea I) și electricității (partea a II-a). Pentru cercetările din domeniul electricității Gilbert a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]