8,364 matches
-
moarte. Se pare că a fost eliberat în ianuarie 1952. Nagy GØza (pr. Nagy GØza) S-a născut la 13 decembrie 1929 în satul Murgești, județul Mureș, și a fost arestat în decembrie 1949 ca student în anul I la Pedagogie și Psihologie în cadrul Universității 'Bolyai' din Cluj, pentru apartenența la un grup anticomunist maghiar, organizat de Leiz György (agent al Securității, din câte spune Nagy) și din care mai făceau parte Drohobeczky Antal Atilla, DezmØri Zsombor și HÆjek Zoltan, ultimii
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
unele rapoarte, nu a făcut aproape nimic până în ianuarie 1951, deși a încercat să îl convingă pe Șleam că metoda bună este cea violentă. Pătrășcanu și Badale au inițiat, în ianuarie 1951, o serie de 'conferințe' despre dialectică, ideologie și pedagogie la celula 77. La sfârșitul lui martie 1951, Șleam l-a chemat iar pe Pătrășcanu și l-a anunțat că vor relua acțiunea, motiv pentru care trebuie să se gândească la cine va acționa și cine va suporta metodele, dar
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a avut o tentativă de sinucidere pe 19 octombrie. A cunoscut și 'reeducarea' de la Aiud. După 1989 a publicat mai multe articole și volume despre perioada de detenție. Cornel Popovici Născut la 15 septembrie 1928 în Piatra Neamț, era student la Pedagogie în București când a primit o condamnare de 3 ani de detenție. A fost torturat în cel de-al treilea lot din camera 4-spital, fiind introdus în celulă pe 19 ianuarie 1950. Fire sensibilă, total dezorientat de brutalitățile și absurditățile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
tineretului. El nu crede că informațiile și denunțurile obținute de comuniști puteau fi un scop în sine, dar propune un alt motiv: răzbunarea pe studențimea anticomunistă-'cel mai consecvent dușman al comunismului'. Felix Ostrovschi crede că fenomenul Pitești, inspirat din pedagogia violentă a lui Makarenko (care, totuși, se baza mai mult pe munca în colectiv decât pe bătaie), urmărea mutilarea ori distrugerea sufletului, anihilarea personalității, dezumanizarea și robotizarea pe plan individual, dar și anihilarea tineretului studențesc din punct de vedere socio-politic
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cedeze. Prea cântase prohodul altor ziare, altor confrați... și-a încetat apariția la 25 decembrie 1940. * Întrun ziar din 19 decembrie 2003 se află titlul: „Profesoară reclamată pentru limbaj murdar”. Se spune că studenții din anul I ai secției de pedagogie din cadrul Facultății de Psihologie din Universitatea Babeș-Bolyai Cluj reclamă că profesoara de engleză folosește un limbaj „prea puțin ortodox”: „părinții se screm să strângă banii din c...să vă țină pe voi la școală și voi ieșiți din facultate, după
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
chibzuiește cu spiritualitatea de aici, spre înălțimea chemării latine, ne-a făcut să strănutăm cu entuziasm.” Pretenția asta își găsește însă justificarea în dezinvoltura cu care dl. Georgescu Celaru se mișcă pe toate terenurile: știință, literatură, critică, eseu, poezie și pedagogie - oriunde e în elementul său. (Din Țara Șipenițului nr.1/1936) * Drumul drept Drumul drept, revistă politică, economică și socială, Cernăuți, 28 mai 1936 - 17 decembrie 1937. Apare bilunar. Redactor șef: dr.Siegfried Rozenzweig. Redactor responsabil - Martin Pașec. Tipografia „Lynotip
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oameni mari, se vor alege oare viitori scriitori?” * Însemnări Sociologice Însemnări Sociologice (Anul I, nr.2,3,4 pe lunile mai, iunie, iulie 1935), revistă lunară condusă de T. Brăileanu, profesor de sociologie la Universitatea din Cernăuți. Alături de revista de Pedagogie, Însemnări înseamnă mult pentru Cernăuți, mai ales că este apologeta unui drum nou. Cum s-ar putea înlocui dovada experimentată în sociologie, problema muncitorească în lumina doctrinei naționaliste, considerațiuni sociologice asupra muzicii românești, funcția socială a scriitorului sunt probleme la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
problemele de educație și instrucție ale copiilor orbi, surdo-muți, debili mintali și anormali moral” (nr.36, martie - iunie 1934, p.3132). În urma adunării generale extraordinare a Asociației, la 25 martie 1935, ca urmare a modificării statutelor, toți profesorii universitari de pedagogie au fost considerați ca membri activi ai asociației, iar cunoscutul profesor de pedagogie Constantin Narly a devenit președinte al Asociației, vicepreședinte fiind Francisc Marcinovschi - profesor la Institutul de orbi și surdomuți din Cernăuți. Pedagogul Dimitrie Rusceac (Rusticeanu) a fost un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
moral” (nr.36, martie - iunie 1934, p.3132). În urma adunării generale extraordinare a Asociației, la 25 martie 1935, ca urmare a modificării statutelor, toți profesorii universitari de pedagogie au fost considerați ca membri activi ai asociației, iar cunoscutul profesor de pedagogie Constantin Narly a devenit președinte al Asociației, vicepreședinte fiind Francisc Marcinovschi - profesor la Institutul de orbi și surdomuți din Cernăuți. Pedagogul Dimitrie Rusceac (Rusticeanu) a fost un stâlp în activitatea defectologiei române. El a fost redactorul revistei din septembrie până în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
22 august 1942 - spune „Bucovina turistică” a lui Leca Morariu - în registrul Fondului religionar Cernăuți erau declarate monumente ale naturii 274,24 ha din pădurea Slătioara și 290,62 ha din pădurea Valea Giumălău - devenite și monumente naționale. * Revista de pedagogie apare în 1931, în patru „caete” anual, ca organ al Institutului și Seminarului Pedagogic Universitar, Cernăuți, iar din 1939, ca organ al Institutului și Seminarului de Pedagogie al Universității din Cernăuți și al Serviciului social, Regionala Suceava. Datorită împrejurărilor social-istorice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
290,62 ha din pădurea Valea Giumălău - devenite și monumente naționale. * Revista de pedagogie apare în 1931, în patru „caete” anual, ca organ al Institutului și Seminarului Pedagogic Universitar, Cernăuți, iar din 1939, ca organ al Institutului și Seminarului de Pedagogie al Universității din Cernăuți și al Serviciului social, Regionala Suceava. Datorită împrejurărilor social-istorice, dar și de conjunctură, numerele 34/1939 și numerele din 1940 ale revistei apar la București, ca organ al Seminarului de Pedagogie de la Facultatea de Litere și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
al Institutului și Seminarului de Pedagogie al Universității din Cernăuți și al Serviciului social, Regionala Suceava. Datorită împrejurărilor social-istorice, dar și de conjunctură, numerele 34/1939 și numerele din 1940 ale revistei apar la București, ca organ al Seminarului de Pedagogie de la Facultatea de Litere și Filozofie din București,unde mai apare încă 3 ani. În cei 13 ani de activitate revista a avut ca director și permanent mentor pe profesorul Constantin Narly, om de știință și pedagog. Caietul IIIIV, anul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și Filozofie din București,unde mai apare încă 3 ani. În cei 13 ani de activitate revista a avut ca director și permanent mentor pe profesorul Constantin Narly, om de știință și pedagog. Caietul IIIIV, anul IV, 1934, Revistă de pedagogie are în cuprins: studii - „Pregătirea practică a corpului didactic în Anglia” de Irina Balmoș, profesoară; „Sociologia în învățământul superior și secundar” de Tr. Brăileanu, profesor universitar; „Programe și metode” de Ion F. Buricescu, profesor; „Polaritatea din punct de vedere educativ
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Const., maior, Leon Țopa. Foarte bogată partea referitoare la cărți și reviste, unde semnau cronici: Gr. Rațiu, S. Găină, Leon Țopa, Traian Chelaru, Amalia Kallos, Ioan I. Georgescu, Traian Brăileanu, N. Roșca, K.Urbanski. De altfel, colaboratorii la revista de pedagogie erau profesori, conferențiari, lectori, asistenți universitari, profesori secundari, învățători, compozitori, ingineri, medici, preoți etc.: Iosif Antohi, E. Abramovici, P.N. Apolozan, Mihai Bejenariu, Gerda Barbilian, Lucian Bologa, Ilie Grămadă, Vasile Netea, D. Papadopol, C. RădulescuMotru, Vasile Sauciuc - Săveanu, Ipolit Tarnavschi ș.a.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
didactică, ci și filosofică, sociologică, psihologică, istorică. Referindu-se la calitățile ei, Onisifor Ghibu într-o scrisoare adresată în 1937 lui Const. Narly, scria: „Profit de această ocazie pentru a vă exprima sincera mea apreciere și pentru admirabila Revistă de pedagogie pe care o redactați și pe care am urmărit-o cu toată atenția de la începuturile ei. Prin această revistă ați creat la Cernăuți un centru remarcabil, căruia ei îi aduc din toată inima omagiile mele” Ceea ce s-a scris în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o redactați și pe care am urmărit-o cu toată atenția de la începuturile ei. Prin această revistă ați creat la Cernăuți un centru remarcabil, căruia ei îi aduc din toată inima omagiile mele” Ceea ce s-a scris în Revista de pedagogie rămâne de o mare actualitate... Redacția și administrația revistei la Cernăuți: Institutul și seminarul pedagogic universitar, strada Spiru Haret nr.2. Tipografia „Mitropolit Silvestru”, Cernăuți, Piața Unirii nr.3, proprietatea Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina. * Revista de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
rămâne de o mare actualitate... Redacția și administrația revistei la Cernăuți: Institutul și seminarul pedagogic universitar, strada Spiru Haret nr.2. Tipografia „Mitropolit Silvestru”, Cernăuți, Piața Unirii nr.3, proprietatea Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina. * Revista de pedagogie, Anul IV, 1934, Caietul III-IV, Director C. Narly. Ceea ce a înțeles și a putut să creeze în foarte scurt timp titularul caietului de pedagogie de la Universitatea cernăuțeană iese din obișnuitul ritm bucovinean. De fapt, dl. profesor C. Narly, e un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți, Piața Unirii nr.3, proprietatea Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina. * Revista de pedagogie, Anul IV, 1934, Caietul III-IV, Director C. Narly. Ceea ce a înțeles și a putut să creeze în foarte scurt timp titularul caietului de pedagogie de la Universitatea cernăuțeană iese din obișnuitul ritm bucovinean. De fapt, dl. profesor C. Narly, e un remarcabil organizator dublat de asiduitatea savantului netemător de obstacole. Revista de Pedagogie, ca organ al Institutului și Seminarului pedagogic universitar din Cernăuți, a reușit
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și a putut să creeze în foarte scurt timp titularul caietului de pedagogie de la Universitatea cernăuțeană iese din obișnuitul ritm bucovinean. De fapt, dl. profesor C. Narly, e un remarcabil organizator dublat de asiduitatea savantului netemător de obstacole. Revista de Pedagogie, ca organ al Institutului și Seminarului pedagogic universitar din Cernăuți, a reușit să adune în jurul său hărnicia nu numai a unor profesori universitari ca Al. Ieșan, Tr. Brăileanu, S. Reli, S. Găină, ci, pe lângă străduințele unor colaboratori cunoscuți (Gr. Rațiu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
6 și 7, octombrie noiembrie 1907: Istoria Bucovinei în școlile noastre secundare de Iancu I. Nistor, Înființarea unui cor permanent, unui,orfelinat și a unei trupe de teatru, de Eusebie Marcheș; Evoluționismul ca sistem filozofic și aplicarea sa pentru teoria pedagogiei, de dr. Eugen Botezat, De prin Ardeal, de Dimitrie Rusceac, Idei filozofice la Brătescu Voinești, de A Ieșan, Câteva cuvinte despre lectura copiilor, de Vasile Balintescul; Ana Conta - Kernbach: Elemente de pedagogie de Trăian Brăileanu. Există și o „Revistă a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca sistem filozofic și aplicarea sa pentru teoria pedagogiei, de dr. Eugen Botezat, De prin Ardeal, de Dimitrie Rusceac, Idei filozofice la Brătescu Voinești, de A Ieșan, Câteva cuvinte despre lectura copiilor, de Vasile Balintescul; Ana Conta - Kernbach: Elemente de pedagogie de Trăian Brăileanu. Există și o „Revistă a revistelor”, în nr. 6 și 7 fiind recenzate „Răvașul poporului”, editată la Fălticeni, de A. Gorovei și M. Sadoveanu; Amicul tinerimii, revistă care apărea la București. La Măriței recomandăm să fie vizitată
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost deschis drumul cu aclamații al Regelui" (Inferioritatea Parlamentului). Aflat de mulți ani în exil, este convins că în țară schimbarea va veni din interior. În 1959 scria: "Ocupația rusească, ticăloșia vechililor marxisto-leniniști, frenetici ai renegării naționale, fac o cruntă pedagogie naționalistă poporului român. Și asprei formații morale, pe care o impune epoca fanariotismului marxisto-leninist, vom datora restaurarea suveranității naționale. Și nimănui altcuiva". Previziunile sale se vor împlini întocmai, prin acțiunea forțelor interne, la sfîrșitul lui 1989. Bun cunoscător al literaturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
șefi de mafie regională și având tot interesul ca lucrurile să meargă În noua direcție democratică. Iar prin naivul său „apel către lichele”, despre care s-a discutat mult și nu rareori stupid, G. Liiceanu, dincolo de tonul demagogic, de falsă pedagogie etică și umană, s-a arătat Încă o dată necunoscător Într-ale politicii - și „Într-ale psihologiei grupurilor și masei”! Oamenii, masele largi, diverse, umane, nu aleg În funcții importante necunoscuți și acest lucru, simplu, explică cum de și azi, la
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
renașteri”, a atâtor lașități inimaginabile, voite sau impuse, a atâtor demisii și furibunde renunțări de la acele „idealuri ale tinereții” care, iute, din primii ani ai maturității și ai ciocnirilor sociale, se arată a fi false, un „drog existențial” vândut de pedagogii inconștienți și mediocri, de instituții ce se Înfășoară În falduri de falsă mătase, În fraze bombastice făcute pentru copii sau neputincioși. La acest „liman” sau limită ce sperie, poate, În primul rând pentru marea, „fizica”, „primejdioasa” ei apropiere de ceea ce
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
doar sensul strict: acel strigăt „Dumnezeu e mort”, Der Gott ist tot, al lui Zarathustra, dar pentru cel care știe textele pregătitoare ale acestei cărți, ce este o suită de parabole, imitând oarecum Noul Testament și ceea ce aminteam mai sus, acea „pedagogie a parabolei”, acel „nou didacticism” care Încearcă a „trece” unei mulțimi idei de-o radicalitate extremă - pentru acela, această afirmație se referă, cred eu, mai degrabă la o „posibilitate”, la o altă „vârstă a omului”, la acea „dorită autodepășire a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]