5,484 matches
-
o matură gândire, tata a completat declarația și a semnat-o, apoi m-a luat de mână și am ieșit din primărie ... uitând (?) să mai dea bună ziua. Ajuns afară ... nu s-a mai putut abține și a izbucnit într-un plâns detensionant, cum nu l-am mai văzut niciodată. Urcând dealul înapoi spre casă și văzându-l mai liniștit, iar eu considerându-mă vinovat de situația pe care am provocat-o fie și indirect, l-am întrebat de ce a semnat când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a inteligenței. The Keepsake ( Amintirea) amintește de poemul lui Eliot Portrait of a Lady (Portretul unei doamne), cu versul final, " Și am eu oare dreptul să zâmbesc?" Adcock omite rânjetul personajului eliotian și mărturisește că nu se poate "opri din plâns". Poemul fuge și de muzica eliotiană. Există rimă (a-e, b-d, c-f) dar ea cade pe cuvinte premeditat neînsemnate, minimalizate cu ironie. Rima e deconstruită cu inventivitate. Rimează silabe cu desinențe, nume proprii cu cuvinte la întâmplare. Eliot se
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
trecând la un moment dat pe lângă scaunul meu, Virginica îmi șoptise: „Plângi odată, nu sta așa!“ Data următoare, am făcut tot ce-am putut ca să mi pierd din self-control-ul învățat în familie. Am dramatizat situația și m-am pus pe plâns, ceea ce a fost destul de ușor datorită stării mele nervoase. M-am comportat în sfârșit așa cum se așteptau din partea unei soții naive, victimă a soțului, vinovat de a fi târât-o fără știrea ei în acea tentativă de trecere clandestină a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
fix la noi: era doar bietul șofer care nu prea vorbea franțuzește și deci... aștepta și tăcea! La capătul peronului, ne aștepta sora mea, Ariadna le Marois. Apoi, a apărut și vară-mea, Myriam O’Kelly, care a izbucnit în plâns. A fost un moment de profundă emoție... Și așa am pășit în cea de-a doua viață a noastră... Gânduri târzii... Impresia generală pe care am păstrat-o despre toate pușcăriile, inclusiv din prima mea arestare - Ministerul de Interne, Uranus
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
sunt bucăți, iar sub manta cămașa pe piele, și nici cojoc, nici flanelă, nici nimic. Încălțați sunt tot atât de rău, unul c-un papuc ș-o opincă, altul c-o bucată de manta înfășurată împrejurul piciorului, toți într-o stare de plâns, într-o stare care te revoltă în adâncul inimei"500. Analiza contrastivă a celor patru publicații evidențiază abordarea cu precădere a aspectelor legate de sfera socială și oameni (vezi figura 8). Reprezentarea grafică permite, de asemenea, vizualizarea diferențelor de abordare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nevoia și sărăcia erau atît de mari încît oamenii mărunți strigau și plîngeau în număr mare pe străzi, ceea ce era lucru scandalos și lamentabil [...]; căci din cauza devalorizării monedelor, cei care aveau grîu nu voiau să dea din el. Lucru de plîns! Și de altfel sărăcia era atît de mare încît meșteșugarii nu găseau nimic de cîștigat și nici de vîndut [...]. Și în acel an 1577, cam pe la sărbătoarea de Saint-Michel, fu văzută pe cer o stea trăgînd după ea o coadă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca: „secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri.” Compasiunea, remușcarea sunt simbolizate fluid prin plâns. Poemul evocă un ritual - cel al maturizării - care se realizează prin intermediul altui ritual - cel al vânătorii. Aproape absentă este, la Labiș, poezia erotică pură. Așteptarea erotică se dezvoltă de la o dorință, o așteptare, spre o tăcere orgolioasă, poetul încetând să
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
necesar atmosferei încinse sugerată de cuvinte ca: „secetă”, „sete”, „s-a topit”, „fierbinte” etc. Legătura cu vietatea care va muri se face prin sete: „Mă simt legat prin sete de vietatea care va muri.” Compasiunea, remușcarea sunt simbolizate fluid prin plâns. Poemul evocă un ritual - cel al maturizării - care se realizează prin intermediul altui ritual - cel al vânătorii. De asemenea, privirile poetului se opresc obsesiv asupra simbolului mamei care-și caută fiul, „bătutul de noroc”, fără a-l mai găsi vreodată, deși
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
țăranilor (bardă, ferăstrău, suman), la modul de viață al oamenilor (carafă, clondir, laviță). Unele cuvinte populare întăresc coloratura lexicului prin aspectul fonetic pe care-l capătă (crivăț, hău, merei) și ele apar motivate și de necesități de rimă (ex: stâns/plâns). Cuvintele și expresiile populare ocupă un loc aparte în poezia lui Labiș. Trăind la sat, având legături directe cu folclorul, poetul și-a axat creația pe un puternic fond lexical de provenință populară, impresionând prin forța sugestivă cu care dă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Bate-ncet la orice geam, Și întreabă dacă'n casă Sunt ori nu copii-și lasă Daruri pe la cine-i spune: - Țină-i Domnul, am. La ferestrele de alt-dată An de an veni pe rând: - Ai copii? - Ba nu!- și plânsul Mâ-neacă în gât, iar dânsul Clatină din cap a milă Și pleacă oftând. Dar acum un an, deodată l-auzii că-mi bate-n prag - M-a trimis Sfânta Marie Să- ți aduc un dar și ție, Și te-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ne întind în cale mâna Copilașii cerșetori! Să le dăm cu bucurie Ori de câte ori putem Bani și jucării și haine Și bomboane - când avem. Și ne doare orice jale Și am vrea s'avem puteri, Să gonim din lumea asta, Orice plâns, orice dureri. Și mai mult, mai mult de toate, N 'am mai vrea să fie- știi? Nici copii orfani pe lume, Nici părinți fără copii! Doamne, cât este de bine Când e mama lângă mine, Doamne, cât este de rău
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mătura. La fel, când îngheață întâi apa, să iei gheață și să dai pe negi, că vor seca. Descântec pentru copilul care plânge mult Mama pădurii, Am trimis un semn la tine, De la copilul meu, Să-ți dau strâns cu plâns Și să-mi dai somnul și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să strănuți și nu poți, vei fi purtat de nas de către cineva. Lacrimile, plânsul: Când unui bolnav grav i se umplu ochii de lacrimi, fără să poată spune ceva, e semn că va muri. Dacă-i mor cuiva copiii, nu e bine să plângă mult, căci micuții vor trebui, pe ceea lume, să bea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Cultura al județului Iași, ; 1996, 280-281 19. Elenă Leonte & Ionel Maftei - O ISTORIE A CULTURII IEȘENE ÎN DATE, 1400-2000, Editura Princeps, 417-418. 12 noiembrie 2010 Dr. Georgeta Teodoru Lista lucrărilor științifice I. Lucrări publicate 1. Sur une certaine correspondance par plâns tangents parallèles entre deux surfaces cerclées. Bul. Inst. Politehnic Iași, ț. 2, fasc. 1, 1947, 26-34. 2. Suprafețe riglate cu generatoare respectiv paralele (în colab. cu Ion Creangă). Studii și Cercetări, Academia R.P.R., ț. III, 1-4, 1952, 15-42. 3. Rețele
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Rețele cu torsiuni geodezice egale. Rev. Univ. și Inst. Politehnic Iași, ț. 2, 1955, 87-94. 4. Rețele cu torsiuni geodezice egale și constante. Bul. Inst. Politehnic Iași, serie nouă, ț. ÎI(VI), fasc. 1-2, 1956, 1-7. 5. La correspondance par plâns tangents complètement parallèles entre deux surfaces réglées dans S4 E4.. Bul. Inst. Politehnic Iași, ț. III(VII), fasc. 3-4, 1957, 25-28. 6. Asupra unei corespondențe prin incidența a doua varietăți riglate din S4. Bul. Inst. Politehnic Iași, ț. IV(VIII
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Facultatea de Matematică și Fizxică, Catedră de Algebra, 1958, 18 pp ; conducător științific Prof. Dr. Docent Ion Creangă. 9. Aspecte algebrice ale corespondentei prin paralelism. Bul. Inst. Politehnic Iași, ț. VI(X), fasc. 1-2, 1960, 1-6. 10. La correspondance par plâns tangents complètement parallèles entre deux surfaces réglées dans S4 E4.. Bul. Inst. Politehnic Iași, ț. VII(XI), fasc. 1-2, 1961, 17-24. 11. Corespondență prin hiperplane tangente paralele între două hipersuprafețe riglate din S4 afin. An. St. Univ. “Al,I. Cuza
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
nu le considerăm ca punct de reper pentru ancorarea lor situația de enunțare. Acum cîteva zile, după-amiaza tîrziu, camera de agricultură din Beauvais primește un apel telefonic. La capătul firului, vocea unui copil care pare foarte speriat. Printre sughițuri de plîns, el exprimă cu cuvintele sale gravitatea situației: "Mama buba, mama doarme sus...". Este ora 18.30 [...] Le Courrier picard, 7 decembrie 1993 Enunțiatorul faptului divers este un jurnalist al cărui "eu" nu apare, așa cum se și obișnuiește în acest tip
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
direct este prezentă și în titlu: Saint-Aubin-en-Bray: "Mama buba", plînge Sylvain la capătul firului. În acest exemplu, citatul a fost scurtat: nu a mai rămas decît prima parte ("Mama buba"). În plus, în locul unei formule introductive complexe ("printre sughițuri de plîns, el exprimă cu cuvintele sale gravitatea situației") nu avem decît un verb într-o incidentă ("plînge"). Nu putem spune însă că citatul din titlu este mai puțin fidel decît celălalt; este vorba de două puneri în scenă distincte ale aceluiași
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Bate-ncet la orice geam, Și întreabă dacă'n casă Sunt ori nu copii-și lasă Daruri pe la cine-i spune: - Țină-i Domnul, am. La ferestrele de alt-dată An de an veni pe rând: - Ai copii? - Ba nu!- și plânsul Mâ-neacă în gât, iar dânsul Clatină din cap a milă Și pleacă oftând. Dar acum un an, deodată l-auzii că-mi bate-n prag - M-a trimis Sfânta Marie Să- ți aduc un dar și ție, Și te-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Ne întind în cale mâna Copilașii cerșetori! Să le dăm cu bucurie Ori de câte ori putem Bani și jucării și haine Și bomboane - când avem. Și ne doare orice jale Și am vrea s'avem puteri, Să gonim din lumea asta, Orice plâns, orice dureri. Și mai mult, mai mult de toate, N 'am mai vrea să fie- știi? Nici copii orfani pe lume, Nici părinți fără copii! Doamne, cât este de bine Când e mama lângă mine, Doamne, cât este de rău
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mătura. La fel, când îngheață întâi apa, să iei gheață și să dai pe negi, că vor seca. Descântec pentru copilul care plânge mult Mama pădurii, Am trimis un semn la tine, De la copilul meu, Să-ți dau strâns cu plâns Și să-mi dai somnul și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
trei ori în șir și vânjos e semn că vei face mare chef. Când strănută un bolnav, e semn că se va face bine. Dacă-ți vine să strănuți și nu poți, vei fi purtat de nas de către cineva. Lacrimile, plânsul: Când unui bolnav grav i se umplu ochii de lacrimi, fără să poată spune ceva, e semn că va muri. Dacă-i mor cuiva copiii, nu e bine să plângă mult, căci micuții vor trebui, pe ceea lume, să bea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
la copii rhinolalici cât și la subiecții din grupurile de control. În urma rezultatelor obținute s-au putut trage următoarele concluzii: Perioada sensorio-motorie păstrează stabilitatea dezvoltării normale/ comună copiilor de toate culturile între 6-11 luni/, dar activitatea prelingvistică în care țipătul, plânsul, gânguritul, lalalizarea, jocul de sunete variate și bogate în inflexiuni tonale întâlnite în mod obișnuit la copilul normal, sunt numai ușor schițate la copilul rhinolalic deoarece „capacitatea vitală a pulmonului este cu ⅓ mai redusă decât la copii sănătoși, ventilația și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
în rezonatorul labial nu se efectuează, mai ales în cazurile de despicături întinse ale buzei și maxilarului. Tipul neuromuscular de articulare se stabilește în perioada prelingvistică prin controlul neuromuscular al buzelor, limbii și mușchilor velo-faringieni încă din perioada primului țipăt. Plânsul, suptul și înghițitul, reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii căpătate de copilul cu palat despicat formează baza folosirii greșite a mușchilor destinați articulării sunetului într-un stadiu următor. În urma operației se dezvoltă spontan reflexe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
operației este hotărâtor asupra etapei de începere a terapiei logopedice. Deoarece tipul neuromuscular de articulare se stabilește în perioada gunguritului și a lalalizării, în dezvoltarea vorbirii și în controlul neuromuscular al buzelor, limbii și al mușchilor faringieni, odată cu primul țipăt, plânsul, suptul și deglutiția reprezintă exerciții pentru dezvoltarea normală a funcției acestor mușchi, iar deprinderile compensatorii formează baza folosirii greșite a mușchilor destinați articulării într-un stadiu următor. În urma operației se dezvoltă spontan reflexe normale de deglutiție și masticație, însă funcționarea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]