7,468 matches
-
noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului PATIMI DULCI ÎN DULCE REVERIE Răsfoind filele timpului prin foile de calendar, alăturate paginilor din jurnalele aglomerate de sensibilitatea cuvântului izvorât din suflet de artist, am constatat, cu bucuria firească a căutătorului de frumos, că poeta Elisabeta Gîlcescu s-a descoperit cu evlavie și a pășit pe ogorul bogat al literaturii în anul 2009, purtând în mâini rodul fascinant al gândului din „Ieri și azi”, pentru a-l oferi publicului. Imitând mișcarea precisă a pendulului unui
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
originară, spontană. De aceea, în privința limbajului, al stilisticii, accentul nu mai cade pe elaborare, ci pe o cât mai pură spontaneitate, este un limbaj „fulgurant”, o transmitere cât mai „imediată” și mai directă a trăirii interioare. Lucrarea „Patimi dulci” a poetei Elisabetei Gîlcescu aparține tocmai acestei noi concepții poetice și noi stilistici, fiind un astfel de parcurs direct către viața interioară a artistei, care îl lasă pe cititor să asiste la căutările ei, îl ia părtaș la căutarea sa de sine
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
cum evenimente pe care le considerăm obișnuite, cum ar fi faptul unei dimineți sau o zi din cele șapte ale săptămânii, rezonează cu cele mai adânci straturi ale sufletului, produc vibrații succesive care se ramifică în cele mai neobișnuite moduri. Poeta se întreabă: „ce s-ar putea întâmpla/ într-o dimineață/ atât de frumoasă?”; răspunsul ni-l oferă în tot cuprinsul primului capitol al volumului, intitulat sugestiv „Culorile dimineții”: o colaborare demiurgică interioară cu „sufletul lumii” (anima mundi), în rezonanță cu
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
a deschis/ cuvântul/ nu întâmplător/ m-a atins ca un râu curat/ ocolitor”. Da, este realitate, pentru că autoarea acestor cugetări se confesează deschis:„a venit timpul să facă ochi/ dimineața mea târzie”... Asemănător sunt dirijate emoțiile în anumite zile, atunci când poeta a avut puternice trăiri generate de prezența și de manifestările unor prieteni - cunoscuți sau necunoscuți, de amintiri raportate la persoanele dragi din familie ori de visele sale fără de sfârșit. Nu se sfiiește să le adune în „Culorile dimineții” - întâiul capitol
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
lasă, dorit sau nu, îmbrățișată de influența benefică a acesteia, se hrănește din energia pe care uimitoarea lucrare a sculptorului o răspândește pentru a cuprinde sufletele sensibile și dornice să parcurgă pașii spre Lumină. De altfel, în convingerile intime ale poetei, am descoperit „Coloana infinitului, simbol al speranței și al drumului spre veșnicie și eternitate. Este drumul tinereții spre un nou răsărit,care se lasă dezmierdat și căutat de tineri, drum parcurs sub semnul cosmic al celor patru elemente importante ale
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
fie limpede și vie/ minunea noastră, a tuturor,/ în zbor de vineri, poezie/ un zbor ce nu va fi prescris/ printre atâtea amintiri/ tot zi de vineri au înscris/ minune, rugă și iubire.” Parcă dorind să consfințească cele afirmate anterior, poeta precizează în „clopote de lumină”: „urc una câte una treptele amintirilor/ până unde e lumină/ și nicio clipă nu voi coborî de pe pragul ei/ unde gândurile m-au dus/ răsuflând împăcată/ și fericită/ ... mă contopesc cu lumina/ mă depărtez odată cu
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
descântate/ au împletit clipele/ pentru o clipă.../ în visul meu”. Deși peisajul este încântător și parte din el se regăsește în gânduri devenite povești în poezie, deși casele de piatră sunt pline de mister și aleile pline de verdeață, sufletul poetei este plin de dor ascuns adesea în tăceri. Ea pare a explica în stilul său unic această trăire ascunsă: „pe un drum cu plecări și sosiri/ doar primul/ e plin de iubiri/ al doilea/ își poartă cuvântul nespus/ neatins” („Cuvântul
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
antologic al poeților de pe NET, IZVOARELE VIEȚII 2009, a fost prezentat la Clubul Penitenciarului Timișoara. Prezenți: Simona BODEA și Valeria TAMÂȘ din Timișoara. George PENA din Draganești Vlașca și Mihai LEONTE din Moldova Nouă. Ca invitată a fost și tânăra poeta Adelina DOZESCU din Lugoj. Vom reveni cu amănunte... A FOST ȘI ZIUA LANSĂRII; 10 IUNIE 2009 În viața noastră întâlnim și bune și rele. Suntem oameni și trebuie să avem tot ceea ce depinde de umanitate. La primirea veștii că șeful
IZVOARELE VIETII 2009 ASPECTE LANSARE TIMIŞOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347385_a_348714]
-
reveni cu amănunte... A FOST ȘI ZIUA LANSĂRII; 10 IUNIE 2009 În viața noastră întâlnim și bune și rele. Suntem oameni și trebuie să avem tot ceea ce depinde de umanitate. La primirea veștii că șeful Penitenciarului Timișoara i-a propus poetei Simona BODEA să prezentăm volumul antologic IZVOARELE VIEȚII 2009 în cadrul acestei unități. Am fost de acord să fiu prezent acolo. I-am solicitat sprijinul și prietenului de breaslă poetul George PENA, din Drăgănești-Vlașca. Miercuri 10 iunie 2009 am fost așteptați
IZVOARELE VIETII 2009 ASPECTE LANSARE TIMIŞOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347385_a_348714]
-
și Valeria TAMÂȘ, poetul George PENA venit din Teleorman de la circa 600 kilometri, de asemeni poetul Mihai LEONTE, venit din Clisura Dunării, adică de la Moldova Nouă. Până să ne așezăm la masa de prezentare, facem cunoștință cu tânără și talentata poeta din Lugoj, Adelina DOZESCU, colecționara de premii literare, care a venit special să transmită un cuvânt de salut din partea poetei Simina Silvia ȘCLADAN, coordonatoarea volumelor MIRAJELE ALBASTRE 2008 și IZVOARELE VIEȚII 2009. Conducerea penitenciarului a spus doar că vom prezenta
IZVOARELE VIETII 2009 ASPECTE LANSARE TIMIŞOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347385_a_348714]
-
Clisura Dunării, adică de la Moldova Nouă. Până să ne așezăm la masa de prezentare, facem cunoștință cu tânără și talentata poeta din Lugoj, Adelina DOZESCU, colecționara de premii literare, care a venit special să transmită un cuvânt de salut din partea poetei Simina Silvia ȘCLADAN, coordonatoarea volumelor MIRAJELE ALBASTRE 2008 și IZVOARELE VIEȚII 2009. Conducerea penitenciarului a spus doar că vom prezenta în premieră volumul nostru antologic. Sală era plină cu spectatori care nu aveau acea mimica de tristețe. Colegii de condei
IZVOARELE VIETII 2009 ASPECTE LANSARE TIMIŞOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347385_a_348714]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > ACAD.MIHAI CIMPOI: "CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU" Autor: Renata Verejanu Publicat în: Ediția nr. 1278 din 01 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Ce e poezia Renatei Verejanu, o poetă atât de angajată în luptele noastre politice, culturale, dar și în luptele sufletești, în care Eul refuză ”stranietatea”, adică după Freud - tot ce-i este străin, tot ce contravine firescului, bunului simț, adevărului, acesta privit ca valoare etică supremă? Este
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea în cumpănă valorică și morală a tot ce se întâmplă și a tot ce i se întâmplă. Umbra zeiței Themis e în fiecare rând, în fiecare mărturie, în fiecare trăire, în dialogul permanentizat cu Celălalt căruia i se adresează
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
dură, plină de concretețe materială, sintaxa este supusă și ea acestei asprimi, urmând mai degrabă o sinusoidă, decât o linie dreaptă. Spunerea ”verde în ochi” e preferată spunerii dulci, liricoide. Renata Verejanu spulberă astfel, prejudecata că o lirică a unei poete trebuie să fie în mod obligatoriu feminină și să fie transpusă în forme caracteristice acesteia: instantaneu sentiment, cântec de leagăn, rugă, scrisoare. Ce-i drept, notele de feminitate nu lipsesc în poeziile de dragoste, dar și atmosfera generală musicalizată creată
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
de o tonalitate justițiară (spuneam) apodictică, neconcesivă. E respinsă, astfel, invazia în ființa umană a cruzimii, lașității, trădării, bolii de lux și fală, minciunii, lingușirii, bârfei și zeflemelii, ”erorii împietrite”. E elocventă, în acest cadru de ”riposte” (cuvântul e al poetei însăși) o viziune originală a ”vânătorii” ce pândește nimicirea cinstei, curățeniei și luminii sufletești: ” E timpul vânătorii... de după tulpini Zece arme ochesc o singură idee. De frică glumele se îneacă în suspini Împușcăturile se adună în trupul de femeie. E
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
care nu observa ”brațul rănit a răzbunare” al gospodarului Verdeș, pe ”care l-au urcat în nemurire / Marii șefi din cârmuire”, a celor ce o duc în huzur, în saune, ale contemporanilor din trenul Chișinău-București, atât de departe de ființa poetei, a pianistului vândut, căzut odată cu umbra lui pe treptele Guvernului. Dincolo de catagrafierea ripostelor morale și a fiziologiilor sociale, de cardiograma timpului însuși - bolnav, vitreg, măcinător - adevărat timp bacovian ce înstrăinează ființa, o ”ostenește”, o încarcă cu nervi, ceea ce conturează un
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
treptele Guvernului. Dincolo de catagrafierea ripostelor morale și a fiziologiilor sociale, de cardiograma timpului însuși - bolnav, vitreg, măcinător - adevărat timp bacovian ce înstrăinează ființa, o ”ostenește”, o încarcă cu nervi, ceea ce conturează un portret de grup, dăm de un autuportret al poetei, surprinzând în registre diferite - de clipe frumoase ”goetheene”, de inspirație lirică pură, de ”mici bucurii”, de ”convorbiri cu florile”, de ”colind de la mama”, de ”gestul timpului”, de ”cântece de crizantemă”, de ”sondele iubirii” ce storceau ”ecou fierbinte”, de mirare a
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
Numără zilele - bârne pilite-n surcele Sărăcite-n culori, adevăr... sânge ars. Jalea unui popor, a unei lumi învinuite... Jale, venind din dezordine, din apocalips, Sfârtecă efemere uși zăvorâte... O, cinstea și dorul meu neânvins...” (Noțiune de neam). În toate poeta pune sinceritate, dorință de Preacuratul adevăr, de poezie cu mesaj, ferită de experimentări sterile. Referință Bibliografică: acad.Mihai Cimpoi: Cardiograma lirică a Renatei Verejanu / Renata Verejanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1278, Anul IV, 01 iulie 2014. Drepturi de
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
În cununi de lauri, blânzi și arcuiți - Cu ai mei?! Îmi admir dușmanii când mă omoară fin... Și liniștit dezghioacă alune între dinți. Pe rugul nemuririi am să ard deplin, Cum carnea lor n-a ars în suferinți. ---------------------------------------------------------------------------- Renata VEREJANU poetă română, din Republica Moldova; 1966 școala medie Verejeni, jud. Soroca; 1970, Facultatea de Ingineri-Economiști-Institutului Politehnic Chișinău; activază la Ministerul de finanțe; 1974-1980 Institutul de Literatură Maxim Gorki, Moscova. Lucrarea de teză, volumul de poeme, „Până la dragoste”, Ed. Molodaia Gvardia, Moscova și
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
în presa locală cu poezii și proză scurtă. Cartea „Până la dragoste”, prezentată la Uniunea Scriitorilor din Moldova în 1970, este editată în 1979. Considerată cu un pas înaintea acelui timp (Ion Ciocanu), în 1979-1989 editarea cărților a fost interzisă și poeta marginalizată. În 1988 creează Cenaclul Grai Matern. Volumul antologic, ”Ofranda omeniei” (1989), cuprinde: Virgula amendată, Vânzătorul vârstelor, Inventarierea simțurilor, Oameni dragi, Fără erou însemnat. În 2006, Ed. ”Universul” editează nouă cărți în trei volume deja în colecția ”Ofrandă omeniei”; 1992-2014
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
maxime și cugetări, interviuri, eseuri, pledoarii, opinii în limba română, rusă, engleză. La Salonul Internațional de Carte - Biblioteca Națională a Moldovei, obține premii, 2007-2013. Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei organizează la 22 octombrie 2012 Confrerința științifică "Poeta Renata Verejanu, promotoarea valorilor naționale în cultura și în procesul educațional al tinerei generații". Este autorul, scenaristul, regizorul și producătorul evenimentului cultural de excepție: Lecția deschisă: EU AM DREPTUL. Membră: Uniunea Jurnaliștilor și Uniunea Scriitorilor din Moldova. Pentru merite în
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > UN MARE POET ȘI ATÂT DE CUMINTE... Autor: Renata Verejanu Publicat în: Ediția nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului poetul Victor Rusu, reporter AMP-Internațional, în dialog cu poeta Renata Verejanu I. Ofranda omeniei Reporter: Distinsă doamnă Renata Verejanu, iată că a trecut o lună de zile de la Spectacolul ce a încununat prima ediție a Festivalului Internațional de Poezie ce vă poartă numele. Care au fost emoțiile ce v-
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
frumos succes insistă că vom avea o frumoasă tradiție. După lansarea la 1 martie 2014 a Festivalului Internațional de Poezie ne-a inundat plaiul o puzderie de festivaluri... Unele destul de utile. Un festival de poezie de nivel internațional, al unei poete - e unicul. După prima ediție a Festivalului m-am retras în lumea mea, pentru o clipă de meditație. Or, chiar pornind de la etapele locale, zonale ale acestui Festival am știut că nu voi mai permite ca Poezia adevărată să fie
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
citite și acasă, în Moldova, dar și în diferite orașe și județe ale României, și în Italia, Ucraina, Macedonia, Azerbaidjan, Federația Rusă, Germania... Chiar și în Canada, SUA și Australia... Reporter: S-ar părea că beneficiar al acestui festival e poeta Renata Verejanu. Aflându-mă în frumoasa sală a Bibliotecii „Onisifor Ghibu”, unde s-a desfășurat Spectacolul de Decernare a Premiilor, am constatat că nu e tocmai așa. Ce ne spune protagonista, personal? R.V. Fără îndoială că beneficiarul nr.1 al
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
E știut, doar timpul le așează pe toate la locul lor. Reporter: Și totuși, poate că anume acum e timpul să dezvălui niște nume, sau cel puțin numele celui care pe parcursul mai multor decenii a “muncit aprig” ca să distrugă destinul poetei Renata Verejanu. E timpul, deoarece acest clan de turnători bine cimentat încă de pe timpurile brejneviste, și turnătorul „personal” care-și imagina că te-a distrus demult, și deja a raportat unde trebuia, aflând de succesul Festivalului Internațional de Poezie - Renata
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]