60,135 matches
-
din nou acea femeie în chilia fratelui lor și se duseră în grabă la stareț, îndemnându-l să vină cu ei în același moment, pentru a se convinge el singur și pentru a-l descoperi pe fratele păcătos. Starețul se porni cu ei împreună spre chilia celui cu pricina. Înainte de a ajunge la ușa chiliei, începu să vorbească mai tare, în așa fel ca să fie auzit de cei dinăuntru. Auzind vorba starețului, fratele se sperie și repede o îndemnă pe femeie
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
d-apoi și are oleacă de ani, de când o porți. Încă a ținut bine. Du-te și-ți cumpără alta nouă, fu ea de acord cu el. Se pregăti moș Parfene de dus la târg și, a doua zi dimineață, porni să-și cumpere o pufoaică nouă. Se îmbrăcă în cea veche, că nu avea altceva mai bun, și își potrivi un locușor unde să ascundă banii. Buzunarele pufoaicei erau rupte pe dinăuntru, nu putea să-i țină în ele, așa că
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
să stau două zile cu familia, știam cât de mult mă așteptau, sau să profit de cele două zile pentru a putea studia mai mult. Până la urmă, dorul de copii a învins și hotărâsem să plec. Îmi luasem valiza și pornisem spre gara de sud. În drum, cumpărasem câte ceva pentru copilași și în scurt timp ajunsesem. Autobuzul era sosit și aștepta să se adune pasagerii. Îmi cumpărasem bilet și intrasem. Îmi găsisem și loc, pusei valiza sub scaunul din față și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
pusei valiza sub scaunul din față și mă așezasem. Alături de mine, stătea o doamnă care privea prin geam. Tot timpul cât mă învârtisem pe acolo pentru a mă acomoda, ea nu mă privise niciodată. Autobuzul nu se reținu mult și pornirăm. Ca să nu pierd timpul, mă gândisem să scot din geantă caietul cu însemnările făcute în ultimele zile și să mai repet ceva. În caiet, aveam o poză cu copiii mei. Mă oprisem să o privesc puțin, încercând să ghicesc cam
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
și nu m-am putut atinge de ea. - Dar a treia, de ce n-ai împins-o pe ea, măcar? - N-am putut să mă ating nici de ea, pentru că ei îi făcuse maică-sa semnul crucii în urmă, când se porni.” Părintele ne vorbise despre necesitatea binecuvântării copiilor înainte de a se porni undeva și chiar înainte de a începe un lucru. După această predică ascultată, începusem să fac copiilor mei semnul crucii și să-i binecuvântez de fiecare dată când plecau undeva
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de ce n-ai împins-o pe ea, măcar? - N-am putut să mă ating nici de ea, pentru că ei îi făcuse maică-sa semnul crucii în urmă, când se porni.” Părintele ne vorbise despre necesitatea binecuvântării copiilor înainte de a se porni undeva și chiar înainte de a începe un lucru. După această predică ascultată, începusem să fac copiilor mei semnul crucii și să-i binecuvântez de fiecare dată când plecau undeva. Și astăzi fac la fel, și simt că Domnul îi păzește
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
astăzi fac la fel, și simt că Domnul îi păzește și chiar i-a ferit de multe întâmplări rele și din primejdii. I-am învățat să se deprindă cu acest lucru și să-l facă și ei singuri, atunci când se pornesc oriunde ar fi, înainte de a ieși din casă. În una din scrierile sale, Sfântul Paisie Aghioritul, la acest subiect, scrie așa: „Precum în viața monahicească, cea mai mare binecuvântare este să primești binecuvântarea starețului, tot așa și în viața lumească
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ca prin minune. În aceeași noapte, i se arătă diavolul în vis și îi spuse că demult îl urmărea ca să-i poată face rău, dar nu putea din cauza rugăciunilor pentru călătorie pe care le citea de fiecare dată înainte de a porni la drum. Se lăudă că, în sfârșit, îl prinse când ieși și se porni fără a se ruga înainte. Așa putu să încerce să-i facă rău și, chiar de nu reușise, îl lipsise măcar de mașină, din care nu
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
spuse că demult îl urmărea ca să-i poată face rău, dar nu putea din cauza rugăciunilor pentru călătorie pe care le citea de fiecare dată înainte de a porni la drum. Se lăudă că, în sfârșit, îl prinse când ieși și se porni fără a se ruga înainte. Așa putu să încerce să-i facă rău și, chiar de nu reușise, îl lipsise măcar de mașină, din care nu se mai putea face nimic. Părintele se trezi și își aminti că, în acea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de Dezvoltare Socială (FRDS), iar comunități care depun cereri la Fond, indiferent că se cheamă Satu Nou sau Poiana, sunt multe în țară1. Este acțiunea de la Satu Nou un posibil exemplu de dezvoltare comunitară? Dar dacă procesul ar fi fost pornit nu de la un grup de inițiativă locală, ci de la un facilitator venit de la un ONG din afara localității, ar mai fi fost vorba despre acțiune comunitară? Sau dacă începutul procesului se afla, într-o decizie a Consiliului Județean, transmisă primarului care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este de tip „comunitar” în sensul că se leagă în mod specific cu o comunitate. Sensurile în care este folosit cuvântul sunt derutante de multe ori. Conceptul de comunitate face parte din seria celor cu graniță imprecisă, cu sensuri multiple, pornit în bună măsură din sfera gândirii romantice (Amerio, 2003), dar, paradoxal, util în contexte teoretice și practice foarte diferite tocmai prin gradul ridicat de plasticitate: Ce rămâne astăzi din conceptul de comunitate? Pe plan general, nu foarte mult, pentru că a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cele din organizațiile formale etc. Cunoașterea regulilor de inițiere și funcționare a asociațiilor voluntare al căror obiectiv îl constituie satisfacerea unor cerințe de dezvoltare comunitară este deosebit de importantă pentru crearea posibilității construirii unor tehnici eficace de stimulare a participării locale. Pornind de la această premisă, vom prezenta un caz de acțiune comunitară desfășurată prin intermediul unor asociații voluntare. Atunci când obiectivele promovate de o astfel de asociație sunt percepute ca noi, pentru un cadru social dat, avem de-a face cu „decizii colective de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
redus. Și este firesc să fie așa, pentru că „promotorul local” reprezintă o inovație socioadministrativă aflată încă în faza incipientă de difuzare. De ce „inovație” și cu ce conținut? Promotorii „promotorului local”tc "Promotorii „promotorului local”" Procesul de difuzare a inovației a pornit, în context românesc, de la un model german, la mijlocul anilor ’90, prin ADETIM și, ulterior, prin CAR-ADETIM. Consolidarea experimentului s-a făcut prin sprijinul masiv al Fundației pentru o Societate Deschisă (FSD). Filiala timișoreană a acestei fundații și, ulterior, CAR, desprins
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
PL sau facilitatorul poate fi conceput și ca „apostol”, ca promotor complet dezinteresat, motivat numai de binele public. Nu trebuie negată posibilitatea existenței unor astfel de cazuri.Construcția instituțională de durată are, foarte probabil, șanse mai mari de reușită dacă pornește de la premisa anterior amintită a antreprenoriatului social. Nu în ultimul rând, este nevoie de cercetări de evaluare a impactului socioeconomic al activității noilor agenți de dezvoltare. Independența și profesionalismul evaluatorilor sunt singurele cerințe majore în acest sens. Prin satisfacerea acestor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltării locale”. Tema corupției în legătură cu modul de utilizare adiferitelor resurse comunitare este prezentă frecvent în dezbaterile publice. Partizanatul în favoarea actorilor care vin dinspre societatea civilă sau a celor asociați cu administrația publică se încadrează în aceeași linie a dezbaterilor care pornesc mai mult de la prejudecăți decât de la evidențe empirice. Durabilitatea sau sustenabilitatea este punctul critic al multor proiecte de dezvoltare care par să fie de succes pe moment (Cernea, 1993, pp. 11-13). Șansele de a asigura o viabilitate de durată pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
menirea de a atrage atenția asupra faptului că participarea comunitară nu se face la întâmplare, ci are puternice determinări economice, sociale și culturale. Agenții comunitari care vor să actualizeze potențialul de participare comunitară de la nivelul unei unități teritoriale trebuie să pornească de la înțelegerea mecanismelor ce susțin, în cadrul local respectiv, orientările participative ale populației. Date de sondaj, interviuri amănunțite, analiza unor evenimente comunitare anterioare, simpla observare a interacțiunilor sociale din comunitate - toate sunt mijloace care pot duce la realizarea obiectivului de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
DEVCOM performante. Așa cum practica inginerească în genere se află între știință, tehnică și arta de a găsi soluții, similar, practicile eficiente DEVCOM sunt un produs al cunoașterii științifice și, mai ales, al creativității sociale. În structurarea acestui capitol din lucrare pornesc de la premisa că, pentru DEVCOM, în România sunt esențiale raportarea la diversitatea practicilor din domeniu și vizarea unor modele de înțelegere sau de acțiune foarte diferite ca generalitate și situație de aplicare. Numai o astfel de confruntare cu diversitatea ordonată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mici în care fiecare se cunoaște cu fiecare; - există condiții instituționale și culturale pentru o competiție deschisă, reglementată; - au fost depășite fazele inițiale de formare a grupului de participare și de acomodare reciprocă a membrilor săi. Analogia biologică de la care pornește Randell poate fi utilă pentru a sugera câteva ipoteze în vederea abordării participării comunitare în contextul rural al României anilor 2000: - satele mici, tradiționale, de mare omogenitate socioculturală și cu un nivel ridicat al capitalului social intracomunitar (bonding social capital 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
participativă; eventuala absență a condițiilor de creativitate și competiție socială pot reduce considerabil șansele de adoptare a unor proiecte comunitare. - intervențiile de facilitare comunitară sunt, probabil, mai necesare în cazul unor astfel de comunități mici, izolate pentru declanșarea DEVCOM. Odată pornit procesul, este de așteptat ca dinamica sa să fie marcată într-o primă fază de controverse comunitare cu rol important în socializarea membrilor comunității în noua practică de dezvoltare. Ulterior, dacă procesul este bine coordonat, resursele de solidaritate locală pot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
lor etc. Educația populară în spiralătc "Educația populară în spirală" Semnificativ prin eficiența potențială pentru stimularea participării locale și, implicit, a DEVCOM, îmi pare a fi modelul „educației populare în spirală” (spiral model of popular education, Arnold et al., 1991, pornind de la modelul „educației prin dialog” promovat de Paulo Freire în Brazilia, apud Castelloe, Gamble, 2005, pp. 263-266). Modelul stipulează cinci secvențe de acțiune (vezi figura 4). Se pornește (1) cu o explorare a experienței participanților de către facilitator sau de către agentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
populare în spirală” (spiral model of popular education, Arnold et al., 1991, pornind de la modelul „educației prin dialog” promovat de Paulo Freire în Brazilia, apud Castelloe, Gamble, 2005, pp. 263-266). Modelul stipulează cinci secvențe de acțiune (vezi figura 4). Se pornește (1) cu o explorare a experienței participanților de către facilitator sau de către agentul comunitar. Împreună cu membrii comunității, acesta (2) identifică regularități, modele de acțiune. Ulterior, facilitatorul (3) adaugă informații noi din cazuri de succes, din experiență proprie și ordonează informația în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din experiență proprie și ordonează informația în baza tiparelor teoretice de care dispune. Secvența (4) este una de elaborare a planului de lucru pentru ca în final (5) să se ajungă la acțiune 1. Același model de elaborare a proiectelor DEVCOM, pornind de la experiența locală, cu membrii comunității ca profesori și cu facilitator ca elev, este prezent și în cazul a ceea ce se cheamă „evaluare rurală participativă” (participatory rural appraisal, PRA, dezvoltată de Robert Chambers, apud Castelloe, Gamble, 2005, pp. 267-271). Principiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
aduce schimbările dorite este utopică. Realitatea nu ascultă, de cele mai multe ori, de rețete, ci de principii, rețete în context, reguli adaptate cultural la mediul în care se aplică. Satul în genere, cel românesc în speță, este un astfel de mediu. Pornind de la această premisă voi prezenta în continuare câteva dintre datele sociologice de bază ce pot contribui la o mai bună pregătire a agenților comunitari care lucrează/urmează să lucreze în satele României. Tipurile de sate din România în funcție de cultura lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
nivel comunitar (tabelul 9). Satele cu un nivel ridicat de stoc educațional sunt mai bogate nu numai în capital uman, ci și în capital relațional și în orientări valorice de tip modern, cu accent pe raționalitate și deschidere la schimbare. Pornind de la aceste criterii se poate avansa ipoteza metodologică a unortipuri culturale de sate pentru România anilor 1990-2000 structurate în funcțiede: - diversitatea etnico-religioasă; - stocul de educație sau de capital uman; - gradul de izolare a comunității; - experiența de migrație internă. Tabelul 9
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
set redus de indicatori care să satisfacă două condiții. Pe de o parte să aibă un grad sporit de relevanță pentru dezvoltare, iar pe de altă parte, să existe date disponibile pentru măsurarea lor la nivel național, sat după sat. Pornind de la aceste premise și de la interesul explicit pentru aspectele sociale ale dezvoltării, vom opta pentru un indice al dezvoltării satului (DEVSAT) construit prin agregarea a patru indici componenți 1 referitori la capitalul uman, capitalul vital, condițiile de locuire (capitalul material
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]