5,162 matches
-
l-96 Cluj-Napoca: Dacia, 2001 (c) Copyright Editura Dacia, 2000 Str. Ospătăriei nr. 4, RO-3400, Cluj-Napoca Tel./fax: 064/42-96-75 Redactor: Felicia SCHLEZAK și Vasi CIUBOTARIU Tehnoredactor: Flavia Măria ȚIMPEA Comanda nr. 4234 AUREL CODOBAN SEMN ȘI INTERPRETARE O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică EDITURA DACIA Cluj-Napoca, 2001 Introducere >3' 1. Noua epistemă: tematizarea comunicării Prezentarea marilor tematizări și soluții ale filosofiei occidentale nu este în această introducere atât istorică, cât epistemică. Ea nu are ca scop decât să ne
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
și ritual, a doua -, regăsim polaritatea primă a cuvântului și gestului, a demersului și a discursului, precum și ridicarea gestului operațional la nivelul semnificării cuvântului. Dialectica sacrului și profanului în Occident a dat câștig de cauză operaționalului, sau, cum spune un postmodern ca Jacques Derrida, fonocentrismului și logocentrismului. Ceea ce un logos gândit mitic drept cauză primă ne propunea ca inteligibilitate semnificantă a lumii în temeiul responsabilității a fost înlocuit de inteligibilitatea pe care logica, limbaj al operaționalității umane, o propunea în temeiul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Pentru Gadamer, cercul nu e metodologic, el descriind un moment structural ontologic al înțelegerii. 128 iui* I. Postmodernism 18. Deconstrucție, "hermeneutică slabă" și pragmatică discursivă Cea mai sintetică și frecventă caracterizare a epocii actuale a culturii occidentale este aceea de postmodernă. Filosofia pare să se simtă la ea acasă în acest context și formele ei de manifestare sunt multiple. O întîlnim mai peste tot: în inima criticii literare și a manifestărilor artistice programatice, în nucleul metaforic al teoriilor științifice, în etica
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a comunicării, a semnificării, a limbii. Diferențele de formă apar numai atunci când se încearcă sinteze între două sau chiar I între cele trei tendințe principale ale filosofiei contemporane. în conținut, | diferența se situează între cei care continuă în formule sintetice \ postmoderne tentativa comună a celor două direcții analizate mai sus, de [29 a dizolva subiectul, ideea filosofică produsă de epoca modernă, sau, dimpotrivă, de a-l reconstrui și regândi. Tranșantă pentru problema postmodernității ar fi evidențierea unui model ontologic sau a
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
este o ontolgie a "suprafeței semnificante", fără transcendență, nici măcar în forma slabă a profunzimii sau originii și articulată după principiul diferenței, nu al asemănării. Un astfel de model ontologic este în funcțiune în cele mai realizate formule ale gândirii filosofice postmoderne. îndeosebi la acei gânditori francezi care, ca Derrida, Lyotard, Deleuze și Baudrillard, au reușit paradoxala sinteză hermeneutico-semiologică sau heideggeriano-structuralistă. Evidențierea unui model ontologic specific este de natură a garanta consistența filosofică a postmodernității ca epocă, dar nu poate, din păcate
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a acestui subiect în profitul unui limbaj la care lumea se reduce ca simplă suprafață semnificantă. Consecința lor este transformarea inițierii în joc și a teoriilor semnelor și intepretării în rețete pragmatice pentru eficiența comunicării. Ideea din care gândirea filosofică postmodernă și-a făcut emblemă este pluralismul, adică eterogenia și eteronomia. Desigur, calea impunerii acestor concepte nu este una directă, de generalizare pur și simplu a experienței socio-culturale, ci una ocolită, a consonanțelor, rezonanțelor și sprijinului reciproc. Ea este implicită în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
criteriile și convențiile în diferite practici ale cunoașterii. Cunoașterea științifică nu poate arăta că are dreptate fără a recurge la narațiune. Cea mai eclatantă și citată consecință a analizelor sale este aceea potrivit căreia "metanarațiunile" nu mai legitimează, în societatea postmodernă, cunoașterea. O dată cu modernitatea, marea povestire legitimatoare - speculativă sau despre emancipare - și-a pierdut credibilitatea. (Pierderea sensului, pe care mulți o deplâng în postmodernitate, este urmarea dispariției cunoașterii narative.) Cunoașterea științifică este numai un joc de limbaj înzestrat cu reguli proprii
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
științifică este numai un joc de limbaj înzestrat cu reguli proprii, dar incapabil să reglementeze alte jocuri de limbaj, adică situat pe picior de egalitate cu alte discursuri. Desigur, toate aceste idei nu depășesc mult nivelul teoretic structuralist anterior. Profund postmodernă este aici continuarea care poate fi rezumată astfel: cunoașterea științifică actuală sugerează ca model de legitimare cel al diferenței înțeleasă ca paralogie și cere ca accentul să fie pus de acum înainte pe dezacord, nu pe consens. Lyotard critică aici
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Un oraș trebuie și iubit. Or, oameni care n-au nimic în comun cu Bucureștiul, decid cu o frivolitate spectaculoasă ceea ce ține de atmosfera veche a acestui oraș. Există, însă, și în tânăra generație, trebuie să spun asta, unii arhitecți postmoderni care socotesc că și acest exces al conservării denotă oarecare provincialism, că se impune să încetăm odată cu imaginea orașului vechi care trebuie să supraviețuiască secole la rând. Așa a fost și Parisul, spun ei, a trebuit dărâmat, trebuie să dărâmăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Copilăria, dureros. A.V. Ce mai înseamnă azi poezia cu atâta rimă? Când există poezie modernă, fără rimă... E.B. Da, există, îmi și place să o citesc. A.V. Ce spuneți, domnule Holban? I.H. Poezia modernă e de toate, și postmodernă, aș spune. Cu Emil Brumaru, ca și cu Virgil Mazilescu într-o altă zonă a poeziei, începe și vârsta postmodernă, iată, prin anii '70 ai poeziei noastre contemporane. Nu trebuie neapărat să punem pe seama generației tinere, a generației '80, postmodernismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
există, îmi și place să o citesc. A.V. Ce spuneți, domnule Holban? I.H. Poezia modernă e de toate, și postmodernă, aș spune. Cu Emil Brumaru, ca și cu Virgil Mazilescu într-o altă zonă a poeziei, începe și vârsta postmodernă, iată, prin anii '70 ai poeziei noastre contemporane. Nu trebuie neapărat să punem pe seama generației tinere, a generației '80, postmodernismul, dacă el există. Postmodernism care începe, de fapt, în acești ani cu oniricii, de care a vorbit Emil Brumaru. Pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
degrabă la finețuri bizantine, cu împărați minori patronând o Curte coruptă, cu mai mulți centri de putere, în care intrigile coexistă cu harul sfințeniei, iar sugrumările au loc în iatac, cu fir de mătase. Nimic de acest gen în fantasy-ul postmodern pentru copii ușor sadici, publicat în 2006. La fel și în Ilie Cazane: titlul păcălește, iar surpriza este una foarte plăcută. Slavă Domnului, autorul nu produce o parodie scrâșnită și lipsită de farmec. El nu se face sclavul nici unei teze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
prin tăcere, prin ironia discretă, aproape imperceptibilă, prin ingineria textuală fină, voalată și de efect. Impresia finală este că prozatorul nu vrea să facă postmodernism (deși posedă o virtuozitate reală, uneori exersată în chip demonstrativ), ci că s-a născut postmodern, privind lucrurile prin pânza diafană a propriei științe textuale. Există o naturalețe veritabilă a acestui tip de autor, care își spune poveștile nestingherit de știința de carte. Nu întâmplător, ultima frază din roman anunță prezența invizibilă, dar reală, a unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
al teoriei culturale, menționează că după unii specialiști în opera lui Foucault, această istorie a fost de fapt inclusă în descrierea discursului și a relațiilor de putere 6. În concluzie, Edward W. Soja anunță afirmarea unei "geografii critice postistoriciste și postmoderne"7. Aprofundarea acestei probleme îi aparține lui Frederic Jameson, care merge mai departe, considerând că trecerea de la modernism la postmodernism poate fi descrisă ca rezultatul estompării temelor moderniste ale timpului și temporalității. Atât aparatul nostru conceptual cât și "viața noastră
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
politică sau ca o meditație"39. În opinia lui Jean Baudrillard, toate intențiile de a construi o cartografie transdisciplinară nu reprezintă altceva decât "proiectul nebun al cartografului de realizare a coextensivității hărții și a teritoriului"40. După Baudrillard, în cultura postmodernă "teritoriul nu mai precede harta, și nici nu îi supraviețuiește. Harta este cea care precede teritoriul precedența simulacrelor care produce teritoriul", ceea ce înseamnă că reprezentarea precede și determină realul 41. Simularea realității este opusă reprezentării, aceasta din urmă trăgându-și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a simulării acesteia: "(imaginea, n.n.) este reflectarea unei realități profunde; maschează și denaturează o realitate profundă; maschează absența unei realități profunde; nu are nicio legătură cu vreo realitate, oricare ar fi aceasta: este propriul său simulacru"43. În contextul gândirii postmoderne, cartografierea sau reprezentarea lumii (grafică ori discursivă) înseamnă de fapt o construcție mentală a cărei analiză poate dezvălui substratul ei politic și imaginar, relația de putere care trebuia să fie pusă în lumină, dezvăluie mai curând autorul (individ, colectivitate, instituție
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
exotiza și balcaniza acest spațiu. Așa cum am demonstrat în lucrări anterioare, la fundamentarea discursului diferențierii au colaborat filosofia, științele naturii (antropologia, biologia, etnologia, geografia, cu atât de popularele teorii ale raselor și climatelor), împreună cu istoria și științele economice 70. Re-evaluarea postmodernă a diferenței a adus cu sine redefinirea unor termeni care presupun diferența, cu ipostazele sale (dualitatea sau ambiguitatea, apropierea sau depărtarea, contactul sau separarea, conflictul sau coexistența), precum: reprezentarea, discursul, frontiera. În general, se evidențiază caracterul lor polisemic, arbitrar și
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
este o iluzie, un construct imaginar. Spre deosebire de acesta, Timasheff vorbește despre "polarizarea" din cadrul grupurilor și al interacțiunii indivizilor. În această redefinire sociologică a puterii sentimentele devin obiective: fiecare individ în parte este capabil de supunere și de obediență 90. Interpretări postmoderne ale spațiului și ale relației spa-țiu-putere, concordante cu noile viziuni ale globalizării, insistența asupra ubicuității, a dislocării, migrării a localizării și teritorialității sunt prezente împreună cu aparatul conceptual corespunzător, în studiile culturale, postcoloniale (în cazul nostru, având drept țintă a deconstrucției
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
distante și detașate, care nici nu laudă comunismul, nici nu îl condamnă, dar lasă să se întrevadă observațiile ironice: scriitorul și criticul care a lucrat pentru BBC și Ministerul de Afaceri Externe al Marii Britanii, V. S. Pritchett (1964)290, romancierul postmodern de mare succes, Julian Barnes (1987)291. 4) Imagini dramatice ale opresiunii și rezistenței intelectuale: Jessica Douglas-Home (2000). 5) Perspective după1989 asupra Românei sub dictatura lui Ceaușescu și a Revoluției din 1989: analizele istorice ale lui Tom Gallagher(Romania after
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
and Phrasebook Translated into English by Dr F. Plitplov, Introduction by Dr A. Petworth, London, Picador, 2000 (volum publicat prima oară în 1986). Sillitoe, Alan, Travels in Nihilon, Grafton Books, London, 1986. Abstract Symbolic Geographies of the Ideological Difference The postmodern signification and valuation of diffe-rence have influenced the way of defining those concepts that have as support the difference itself, and its hypostases (duality or ambiguity, closeness or remoteness, contact or separation, conflict or co-existence), such as: representation, discourse, car-tography
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
the use of such peculiar concepts requires adaptation to the historical and geographical characteristics. These are basically the main problems raised by the present book. In the Introduction to the volume, the author stresses the importance of place in the postmodern world where it has become a cultural condition. The concept is re-evaluated in relation to the most important themes of Postmodernism, Postcolonialism and the growing interest of the new area of Symbolic Geography or Cartography. There is also highlighted the
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
geo-political and cognitive strategies that constitute the foundation of globa-lization are favouring the debate and critical analysis of the power relations manifest in the discourse, together with the representations and hierarchies, which are implied in the construction of polarized cartographies. Postmodern interpre-tations of space, the insistence upon ubiquity, dislocation, migration, localization and territoriality are present, together with the adequate conceptual apparatus, in postcolonial studies. Real and/or metaphorical, ideological and/or imaginary, political and/or military, Eastern and/or Western imperialisms
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Donald, Judith Squires (editori), Space and Place. Theories of Identity and Location, Lawrence and Wishart, London, 1993, p. XII. Vezi și Peter Brooker, A Glossary of Cultural Theory, Arnold, London, 2003, p. 204. 2 Madan Sarup, Identity, Culture and the Postmodern World, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1996. 3 Edward W. Soja, Postmodern Geographies: the Reassertion of Space in Critical Social Theory, Verso, London, 1989, pp. 10-11. Vezi și Peter Brooker, op. cit., p. 248. 4 Edward W. Soja, op. cit., pp. 17-18. 5
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Location, Lawrence and Wishart, London, 1993, p. XII. Vezi și Peter Brooker, A Glossary of Cultural Theory, Arnold, London, 2003, p. 204. 2 Madan Sarup, Identity, Culture and the Postmodern World, Edinburgh University Press, Edinburgh, 1996. 3 Edward W. Soja, Postmodern Geographies: the Reassertion of Space in Critical Social Theory, Verso, London, 1989, pp. 10-11. Vezi și Peter Brooker, op. cit., p. 248. 4 Edward W. Soja, op. cit., pp. 17-18. 5 Michel Foucault, The Foucault Reader, ed. Paul Rabinow, Peregrine, London, 1986
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
47 Ibid., p. 47. 48 Ibid., p. 351. 49 Ibid., pp. 352-3. 50 Edward Said, Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, p. 19. 51 Idem, Culture and Imperialism, Vintage, London, 1994, p. 93. 52 Steven Connor, Cultura postmodernă. O introducere în teoriile contemporane, Editura Meridiane, București, 1999, pp. 326-327. 53 Ibid., p. 327. 54 Edward Said, Orientalism, pp. 13-14. 55 Dušan I. Bjelić și Obrad Savić (editori), Balkan as Metaphor. Between Globalization and Fragmentation, MIT Press, Cambridge, Mass
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]