5,805 matches
-
care nu cred, în ceea ce privește evaluarea propriei fericiri. Teorie și experiență: influența propriei condiții asupra teoriilor fericirii Ne putem întreba, de asemenea, dacă oamenii care trăiesc într‑o situație considerată nefavorabilă pentru fericire au alte filozofii de viață decât aflați în postura de observatori ai acestor obstacole. Putem astfel studia legătura dintre propria experiență și concepția despre fericire. Cei mai săraci Oamenii mai puțin înstăriți sunt în medie mai sceptici decât cei prosperi în ceea ce privește capacitatea celor săraci de a fi fericiți. Din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
399 de analize și examene medicale la mia de locuitori în anul de dinaintea anchetei, iar în urban s-au efectuat 813 asemenea analize la 1 000 de persoane, în același interval de timp. Populația rurală se află tot într-o postură de inferioritate față de urban și în utilizarea unor dispozitive medicale: în rural, 81,8% din populația anchetată declară că nu folosește nici un dispozitiv medical (de genul ochelarilor, protezelor, bastonului, cârjei etc.), în timp ce, în urban, ponderea celor care nu folosesc nici un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Ev Mediu românesc (1973), cea dintâi reprezentând prima istorie a costumului de Curte din Țările Române, iar a doua fiind o prezentare a operelor de artă medievale, deopotrivă bisericești și laice, A. avea să se releve, postum, în adevărata sa postură, de istoric literar, prin masiva scriere Istoria poeziei culte românești (1570-1830) (I-IV, 1993-2001), cercetare enciclopedică ce vrea să demonstreze că înaintea literaturii române moderne s-a scris la noi, timp de câteva secole, un fel de „rudiment” de poezie
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
de unde consecința că lirica lui A. este un permanent dialog al propriului limbaj cu limbajul aflat în proprietate comună. Limbajul neutru este chemat la expresivitate, tot astfel cum elementele cotidianului se convertesc în imagini elocvente, iar intelectualismul apare într-o postură vădit afectuoasă. Simbolurile aparțin teritoriilor din care poezia a preluat dintotdeauna: zoologicul (melcul, oul, pasărea, peștele, scoica, șarpele), vegetalul (arborele, frunza, iarba, sămânța), mineralul (nisipul, piatra) și culturalul (labirintul, ușa). Îndeosebi labirintul, în diversele lui ipostaze (inclusiv cele textuale), marchează
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
totul printr-un sistem de simboluri. Mai mult decât atât, valorile noastre etice nu erau și ale lor, sensibilitatea noastră nu era a lor. Prin urmare, dacă experiența noastră directă sau mediată, dar oricum de încredere ne-a pus în postura de a avea o cunoaștere mult mai precisă asupra naturii, nu înseamnă că cei vechi erau mai puțin încrezători în cunoașterea lor, hrănită într-o mult mai mare măsură din imaginar. În orice caz, este simplist și superficial să considerăm
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de la Cyrano la Shelley, se poate stabili o filiație până în zilele noastre. Doar memoria unor cititori ar putea lega aceste texte între ele înainte de inventarea termenului "science-fiction"27. Și totuși, odată formulat acest termen, textele anterioare s-au aflat în postura de precursori (involuntari) a ceea ce se va prezenta de-atunci încolo ca un gen28 de sine stătător. Impunerea ca gen a fost influențată de intervenția editorilor, îndeosebi a lui Jules Hetzel, apoi a lui Hugo Gernsback și John W. Campbell
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
care îi pregătește colonizarea. Ulterior, vor sosi primii colonizatori, "primii o sută", majoritatea ruși și americani. Ei stabilesc prima bază și planifică proiectul pentru oamenii de știință și inginerii ce urmează să vină. Kim S. Robinson se află în aceeași postură ca și Jules Verne în fața explorării Africii în secolul al XIX-lea. Ambii fac referire la mijloacele științei și tehnicii din vremea lor, la ideologia pe care o presupune cucerirea dar le extrapolează cu greutate. Însă la Kim S. Robinson
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
prezintă ca un sprijin în favoarea reflecției filozofice sau politice, frizând uneori alegoria. Această "scenarizare" a realității cunoscute servind concepției unei versiuni diferite asupra realității, în afara aspectului ei ludic, vizează producerea celebrului sense of wonder. În fața acestor texte, cititorul e în postura spectatorului de "docuficțiuni". Nu este antrenat departe de iluzia referențială, dar savurează opera imaginarului. Cele două aspecte se nutresc reciproc din diferențele lor, totul conducând la crearea sensului și, dacă narațiunea este bine condusă, la uimirea admirativă. Pe măsură ce obiectele și
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
ale cărei tonuri și mijloace sunt folosite, adesea cu talent, de autorii de SF. În plus, cu acea prospețime naivă care, vizând un public entuziast, încearcă să-l uimească prin metafore noi, corespunzătoare lumilor noi, SF-ul pune cititorul în postura de antropolog al lumilor viitoare. Bibliografie Pentru un tur de orizont tematic, vezi La Grande Histoire de la science-fiction (Livre de Poche). Operele din bibliografie sunt în cea mai mare parte editate la Paris. Vom preciza orașul de editare pentru celelalte
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
presiuni asupra ei sau a unei terțe persoane, pentru un oricare alt motiv bazat pe o formă de discriminare, de orice fel; această durere sau suferință sunt provocate de un agent al unei funcții publice sau o persoană acționând în postură oficială sau la instigațiile unei astfel de persoane sau cu consimțământul ei expres sau tacit.” Raportul OMCT argumentează încadrarea violenței domestice ca o formă de torturare a femeii (Benninger-Budel, Lacroix, 1999), luând în discuție cele cinci elemente principale ale definiției
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Anonim Având în vedere incidența îngrijorătoare a avortului în societatea actuală, unde există o adevărată cultură a practicării lui la cerere, vom consacra paginile următoare acestui subiect fierbinte. ținând cont că fugitiv am mai atins problema, vom aduce în primplan postura acelor copii care fac parte din categoria supraviețuitorilor unui avort. în preambul, menționăm doar că atunci când o femeie recurge la un avort voluntar, niciodată nu este un act neutru din punct de vedere afectiv, iar dacă la baza acestei inițiative
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abuzați care pot deveni abuzatori, la rândul lor, supraviețuitorii avortului, își conservă frecvent tendința de a realiza un avort, în sens larg (inclusiv psihic). Destinatarii pot fi propriii copii, alte persoane din anturaj sau ei înșiși. Când se află în postura de viitori părinți, supraviețuitorii avortului traduc în act tendințele avorționale ale propriului lor cuplu parental, transpunându-și eventualele frisoane de culpabilitate, prin convingerea că eliminând copilul lor nenăscut, îl scutesc pe acesta de încercările aspre ale vieții. Cât privește ostilitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai sus sunt la fel de posibil să-și facă apariția, atunci când disciplinarea sfincteriană se desfășoară defectuos. Uneori graba și stângăciile părinților emană din prejudecata obtuză că un eventual eșec la acest capitol (ca orice eșec educativ), evocă o inabilitate notorie în postura lor parentală. Nu este mai puțin adevărat că stilul lor pripit în efortul deprinderii toaletei de către copil, poate fi alimentat de presiunile unor grădinițe, care nu sunt dispuse să-l școlarizeze dacă nu are deja format controlul urinar și fecal
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lui Eminescu, hrănit în adolescență de noul val al sensibilității simboliste, condiționat la vârsta matură de limbajele moderniste, are doar câteva alegeri: între un imaginar urban sau unul autohton, între un limbaj saturat metaforic sau unul plat denotativ, între o postură de avangardă sau una de ariergardă. Situația lui Mumuleanu e specifică autorilor care "încep" o literatură. Scriitorii care sunt contemporani cu fondarea unei literaturi au încă sentimentul unei apartenențe duble: pentru ei noua cultură literară nu e suficient de bogată
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
didactic) ca o figură a "autorlâcului": afișarea nejustificată a statului de autor. Heliade Rădulescu pune accent pe comportament și pe atitudine, sugerând că ambiția scriitoricească vană se manifestă nu productiv, prin creații literare, ci social, printr-o conduită și o postură recognoscibile. Când ies afară, ca să mă cunoască de departe, trebuie să-mi pui ochelari la nas; hainele să-mi fie deosebite, părul să-mi fie... ceva mai deosebit; fracul, o față... cam așa; mantaua... aruncată într-un chip clasic - ba
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
națiunii noastre, dintre acești apostoli ai românismului, carii ca și farul în mijlocul mărei furibunde arată calea cea sigură pentru mântuință"83. Tot apostoli sunt Anastasiu Panu, fost caimacam al Moldovei, lingvistul Aron Pumnul sau fabulistul Țichindeal. Nu contează profesia sau postura publică. Nu e nevoie ca poeții să trăiască în mizerie, ca revoluționarii să fie martiri, ca oamenii politici să fie persecutați sau ca savanții să nu fie recunoscuți. Schema imaginară funcționează ca un clișeu, invariabil, raportând carierele la sfera genialității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Schema imaginară funcționează ca un clișeu, invariabil, raportând carierele la sfera genialității fără să adapteze. Apostolatul nu se aplică restrictiv unui anume tip de carieră sau destin. Câtă vreme în exercițiul activității e implicată ideea de anticipare 84 - și ce postură publică nu angajează o proiecție oarecare în viitor? - raportarea la genialitate rămâne legitimă. Această formidabilă aplicabilitate pe care Vulcan o descoperă stă în centrul mașinii lui de făcut genii. De fapt, putem distinge felul în care în această imagine se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de derivare. Pentru că între cărtărescian și Cărtăreștii simțim o diferență majoră. Ambele deformează numele propriu, dar valorile care o justifică sunt diferite. În primul caz, cel al adjectivului, e vorba de o practică a scriitorului - un gest, o atitudine, o postură, o proprietate de stil - care a fost dislocată din corpul operei și pe care o putem contempla izolat. Spunem despre un fapt de stil sau de viață că e cărtărescian atunci când îi recunoaștem apartenența la corpul operei lui Cărtărescu. Nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
unor lucruri ale lumii sau ale inimii; sentimentul fundamental e acela al deținerii, chiar și atunci când se camuflează sub o operă de ficțiune. De ce "a colecționa" era chiar mai important decât "a crea"? De ce o întreagă generație a preferat umilința posturii de arhivar sau bibliotecar în locul orgoliului de demiurg? Răspunsul e simplu și ține de definirea modurilor de productivitate a noii culturi literare. Averea, tezaurul, comoara - adică ceea ce se poate poseda, ceea ce articulează literatura în funcție de disponibilitățile lui "a avea" - sunt un
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în mormânt ca într-o capsulă a timpului. Aproape tot ce urmărește Bolliac ține de marcarea prin vestigii a unei prezențe, oricât de neverosimilă ar fi ideea conservării ei. Reveriile sale vizează imediatețea ființei și imponderabilele arătării sale - suflu, vorbire, postură, gesturi: Putui alcătui corpul întreg: a fost o femeie, o femeie înaltă și jună. Amândouă cearcănele gurei intacte. Dinți foarte potriviți, nicio măsea stricată; câțiva dinți căzuți i-am pus la loc. Ce dialect s-a rostit prin aceste frumoase
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Și într-un caz, și în celălalt, scriitorii erau încurajați să preia și să compileze citate, să facă variațiuni pe tema unui topos, să perpetueze caracteristicile unui obiect literar apreciat. Din perspectivă strict retorică, erau aceleași practici, asumate dintr-o postură diferită. Abia interpretarea creștină avea să schimbe acest lucru, investind emulația cu atributele particulare ale unei imitații distincte. Ce nu s-a putut în sfera retorică, s-a realizat în sfera religioasă. Reevaluarea emulației ținea de nevoia de a cuprinde
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Pierre Bourdieu despre capitalul simbolic. 88 Schaeffer, L'Expérience esthétique, capitolul " La théorie de la signalisation coûteuse: le modèle réductionniste" § 4653. 89 Eugen Negrici, Iluziile literaturii române, Cartea Românească, București, 2008, pp. 27-116 (capitolul " Nevoia de repere stabile. Pioșenia globală. Postura statornic admirativă"). 90 Mă refer aici la trei momente istorice, în care scriitori cu instrumente și cu obiective diferite au propus modele de lectură "apropiată": ciclul de "Analize critice", publicat de Al. Macedonski în trei episoade în Literatorul, începând cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Rădulescu, "Domnul Sarsailă, autorul" (1839), în Opere, I, Versuri. Proză. Scrieri istorice și memorialistice, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Univers Enciclopedic, București, 2002, p. 459. 16 Ibidem, pp. 467-468. 17 Ibidem, p. 469. 18 Despre localizarea unor teme referitoare la postura autorului în literatura română se poate vedea și Leon Volovici, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011, pp. 90-91, 118-127. 19 Nathalie Heinich, L'élite artiste. Excellence et singularité en régime démocratique, Gallimard, Paris
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu prăjina pentru că nu stăteau aplecați, că se mai ridicau să-și îndrepte spatele? Pentru că nu-l avansau mai mult de gradul de sergent, pentru că era prost și fără școală, nu era mai mult decât un ciomăgar și rămânea în postura aceea toată viața lui! De ce făcea ceea ce făcea? Răutatea și cruzimea unor oameni depășea orice imaginație. Cruzimea asta a omului, pe care noi o avem fiecare, se estompează prin educație. Eu nu pot crede că noi în evoluția speciei nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
plana asupra mijloacelor de informare a constat în scăderea atenției față de jurnaliști, față de responsabilitatea caracteristică unei profesii ce se contura în perioada de care ne ocupăm. Instanțele sociale și Magisteriul au manifestat tendința de a vorbi despre responsabilitatea ziaristului. Această postură a unor catolici, la începutul secolului al XX-lea, era de înțeles într-o societate care excludea Biserica prin legile sale. În același timp, presa liberală avea o atitudine potrivnică similară, iar unele dintre articolele publicate în paginile ei în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]