5,690 matches
-
veți cunoaște lumea"323. Nici le Bon, nici Tarde nu au încercat nici o clipă să se detașeze de această istorie, să renunțe la prejudecățile pe care ea însăși le-a picurat în mintea lor. Da, în mod sigur, vorbim despre prejudecăți de clasă. Dar nu prejudecăți tipice unei clase care poate exista oriunde în lume; sînt, din contra, localizate, înregistrate într-o memorie singulară, ivite dintr-o limbă și o cultură precise. Ele sînt cele care le dictează celor doi psihologi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
le Bon, nici Tarde nu au încercat nici o clipă să se detașeze de această istorie, să renunțe la prejudecățile pe care ea însăși le-a picurat în mintea lor. Da, în mod sigur, vorbim despre prejudecăți de clasă. Dar nu prejudecăți tipice unei clase care poate exista oriunde în lume; sînt, din contra, localizate, înregistrate într-o memorie singulară, ivite dintr-o limbă și o cultură precise. Ele sînt cele care le dictează celor doi psihologi o întrebare enunțată cu claritate
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ce alcătuiesc națiunea devin membri ai acestei forme de mulțime care este publicul alcătuit din telespectatori, primind simultan aceleași imagini și aceleași informații, așadar aceleași idei. Programele transmise sînt concepute în acest scop anume și urmează cu fidelitate "psihologia și prejudecățile curente ale majorității: e greu de spus dacă programele sînt cele care decurg din acestea din urmă sau ele sînt cele care le creează. În mod cert o interacțiune se produce, mai precis una în sensul unei cît mai mari
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
cel puțin, sînt cu regularitate uitate 337. Uitare de altfel deloc surprinzătoare atîta timp cît e interzis să le iei în seamă iar noi înșine nu căutăm decît un facil succes de librărie justificînd, prin argumente economice și istorice, această prejudecată! Unii ne-ar putea lua drept progresiști dacă am accepta să contribuim la acest regres al cunoașterii și la falsificarea practicii politice curente. V Un lucru e cert: de vreo zece ani încoace partidele politice se schimbă. După formula lui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
înseamnă nimic altceva decît bărbații, carnea, poporul (Navajos, Apași, Utes). Ia vechii greci îi gratificau pe ne-eleni cu gloriosul nume de barbari. Pe de o parte, orgoliul deșănțat, patriotismul local, iar pe de cealaltă parte rasismul, ostilitatea față de străini, prejudecățile de clasă, iată care sînt fructele otrăvitoare ale arborelui narcisismului. Astfel de roade, cu gust de aversiune și dispreț, ne împiedică să înnodăm legături sociale. Dacă iubim în mod exclusivist, nu putem decît să respingem tot ceea ce este diferit. "Așa
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
portretul făcut conducătorului de Le Bon și Freud încercăm o senzație stranie. Dintr-un anume unghi, portretul pare verosimil, este conform cu faptele descrise de istorie. Privit din alt unghi însă, este doar o imagine șablon, exagerată, caricaturală. Reflectă mai curînd prejudecățile unei epoci decît observarea impersonală a celei în care trăim. În fapt, avem de-a face cu o asemenea diversitate de lideri corespunzînd unor forme de autoritate atît de variate să-l comparăm pe Roosevelt cu Robespierre, Gandhi și Mao
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mit. El a respins cu fermitate organizarea politică subordonată autorității unui individ, fie acesta și despot luminat și s-a pronunțat, în reflecțiile sale asupra programului de la Gotha, împotriva pălăvrăgelilor și a generalităților sărace în conținut care înșală inteligența adresîndu-se prejudecăților. Pe de altă parte și în acest sens mărturiile nu pot fi recuzate Marx s-a declarat cu totul potrivnic oricărei manifestări care privea persoana sa, respingînd tonul fervent al mesajelor adresate geniului său și descurajînd corul lăudătorilor gata să
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mișcare comună libertară, ecologistă, antinucleară -, care a marcat, în Franța, SF-ul anilor '70. • Aportul lui Philip K. Dick la SF Spre deosebire de ceilalți autori din Statele Unite care-l precedaseră, Dick a luat, pentru început, în discuție un anumit număr de prejudecăți ideologice din SF-ul american. Contrar celorlalți autori, Dick a fost la început un scriitor care găsise în SF un mijloc și o tradiție ce-i permiteau, mai bine decât oricare altele, să dea naștere unei viziuni personale asupra lumii
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de plecare o idee, un eveniment real. Metodele de creativitate utilizează gândirea analogică / metaforică în direcția sporirii eficienței procesului creativ pentru emiterea unor idei originale și dezvoltarea abilităților creative. c) Gândirea regresivă / ludică - abilitate de a gândi „copilărește”, liber, fără prejudecăți, a se juca cu ideile și umorul. S. Freud și C. Rogers susțin că regresia este o importantă trăsătură a gândirii creative și a creatorului. Inteligență și creativitate Cele două concepte inteligență și creativitate nu sunt pe deplin clarificate, iar
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
dezvoltarea creativității copiilor, ar fi util ca aceștia să fie încurajați permanent; temele abordate să fie variate la nivelul conținuturilor și metodologiei; crearea unui context favorabil gândirii independente, asocierii libere a ideilor; dezvoltarea capacității de argumenatare, motivare pentru alegerile făcute. Prejudecățile care împiedică instaurarea în școală a unui climat favorabil creativității ar putea fi următoarele: - cultul elevului mediu după care dascălul își reglează demersul său didactic;obsesia exagerată a profesorului pentru programă; - neacceptarea achizițiilor moderne în materie de tehnologie didactică; - tratarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
creație un rol stimulativ îl pot avea:condițiile socio-economice de nivel mediu; - un grad cât mai înalt de aspirație și de cultură al grupului; - existența unor relații sociale de tip democratic; - acceptarea valorii individului, eliminarea criticii; Pot inhiba creația următoarele prejudecăți: - falsa incompatibilitate între muncă și umor; - supraevaluarea efortului în dauna rezultatelor; - cultul exagerat al succesului;teama de a pune întrebări; - teama de a fi altfel decât cei din grupul căruia aparține individul; - promovarea falsei modestii în cazul unor contribuții merituorii
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
într-un tip de societate sau mediu nesatisfăcător pentru el. Insatisfacțiile se pot situa la diferite niveluri, sau chiar se pot întrepătrunde: - Conflictul de valori și lipsa cadrelor de referință în societate (politice, ideologice, culturaleă; - Condiționarea și manipularea prin mass-media; - Prejudecățile ;Diferențele de mediu cultural; - Non-integrarea frustrărilor (senzația de a fi victima nedreptăților cauzate de alții conduce la diferite reacții neproductive, cum ar fi fuga, agresivitatea, transferul, compensarea, resemnarea) 2. Bariere datorate temerilor endemice - Teama de înfruntare cu persoane necunoscute; - Agresivitate
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
copii, rolul părinților nu 64 poate fi neglijat, iar educarea lor devine o necesitate. „Autoritatea părintească reprezintă o indispensabilă garanție împotriva numeroaselor plăgi sociale, cum ar fi: delicvența, insuccesul școlar, intoleranța națională și rasială, alte diverse forme de contradicții și prejudecăți.” (H.H., Stern, 1972, p. 36) Colaborarea dintre familie și școală nu se desfășoară de la sine, școal ar trebui să explice familiilor implicate în educația copiilor ce preconizează aceasta să realizeze, iar părinții să recunoască că au multe de învățat despre
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
propus să oferim și câteva direcții strategice în proiectarea procesului didactic, având în vedere și posibilele limite ale acestui tip de educație, limite care țin de opiniile și atitudinile cadrelor didactice, ale părinților și membrilor comunității (majoritatea victime ale unor prejudecăți) sau de particularitățile tipului și gradului de dizabilitate întâlnit la elevul cu cerințe speciale și care nu permit includerea lui efectivă la orele de curs sau la alte activități dintr-o școală obișnuită. Învățământul românesc actual, cu toate transformările și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
împiedice persoanele cu dizabilități să-și valorifice potențialul maxim de participare socială); schimbarea de atitudine implicarea în activități educative pentru înțelegerea cerințelor și drepturilor persoanelor cu dizabilități și participarea lor activă și a organizațiilor acestora în efortul de înlăturare a prejudecăților și tendințelor de stigmatizare la nivelul opiniei publice; servicii care să promoveze o existență independentă resursele trebuie orientate în așa fel încât să determine dezvoltarea unor servicii care să răspundă nevoilor persoanelor cu dizabilități și să determine creșterea capacității de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
politica promovării și salarizării cadrelor didactice din învățământul preuniversitar în funcție de procentul de promovabilitate a elevilor, ceea ce a determinat o atitudine de respingere a ideii de a avea în clasă copii cu probleme de învățare și a întreținut o serie de prejudecăți cu privire la limitele și conduita școlară a acestor copii). După căderea regimului comunist , problematica serviciilor sociale și educaționale pentru persoanele cu nevoi speciale din țara noastră a cunoscut o serie de transformări permanente. Iată câteva repere importante: începând din septembrie 1990
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
încredere sau un vecin etc.; în toate aceste situații există câte ceva de învățat, unul de la celălalt. Astfel, elevii se cunosc mai bine, procesul de socializare capătă o serie de valențe noi prin înlăturarea unor bariere de relaționare determinate de anumite prejudecăți, stereotipuri sociale sau, uneori, chiar de unele modele ale indiferenței și intoleranței oferite de experiența socială în comunitatea din care fac parte (în acest sens, este suficient să amintim experiența segregării rasiale sau etnice întâlnită în anumite școli sau a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
de către actorii implicați în activitățile școlii solicită, de asemenea, un interval semnificativ de timp); schimbarea poate fi derutantă și dureroasă prin efectele sale: în încercarea lor de a corela noile idei și modalități de acțiune cu propriile experiențe, interese și prejudecăți, actorii școlii pot deforma, adapta sau reinterpreta sensul real al ideilor și teoriilor care susțin schimbarea. Astfel, obiectivul inițial, chiar dacă a fost prezentat într-o formă logică și rațională, poate ajunge să însemne ceva cu totul diferit în viziunea altor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
specifice de învățare ale fiecărei categorii de copii cu cerințe educaționale speciale, pe efectele negative ale etichetelor nosologice aparținând diagnosticului medical și psihopedagogic care activează la cadrele didactice, colegii de clasă, părinți sau alte persoane din societate o serie de prejudecăți și stereotipuri atitudinale, comportamentale și chiar verbale, periclitând buna relaționare și comunicare între toți actorii actului educațional. Se știe că o serie de stereotipuri cognitive tind să asocieze sau să înlocuiască persoana cu eticheta nosologică și cu tot ceea ce presupune
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Iată de ce, în situația acceptării educației incluzive sau în cazul activităților educative cu un elev care prezintă o serie de cerințe speciale sub raportul potențialului său de învățare și profesionalizare, fiecare specialist este responsabil de o reevaluare a atitudinilor și prejudecăților sale față de această nouă experiență, astfel încât el trebuie să trateze elevul cu cerințe speciale nu ca pe un elev inferior celorlalți din clasă, ci ca pe un elev "altfel decât sunt ceilalți", acordându-i aceeași atenție și valoare ca oricărui
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
aspecte de tipul celor menționate anterior ca argumente împotriva învățământului integrat sau ca justificări la neputința noastră, a celor chemați să răspundă de actul educației și formării copiilor noștri, de a înțelege și a accepta, de a renunța la unele prejudecăți despre copiii care nu s-au bucurat de aceeași șansă ca noi. O analiză comparativă privind diferitele experiențe de realizare a educației integrate în alte țări evidențiază unele aspecte comune: în majoritatea cazurilor, integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale în
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
actul educativ, eficiența sa, se decide pe terenul raporturilor concrete zilnice, dintre profesor și elev. În problema relației profesor-elev, pe lângă o bogată experiență pozitivă ce s-a acumulat în decursul anilor, se constată că uneori predomină arbitrariul, practici învechite și prejudecăți pe care o atitudine conservatoare le menține. Pentru perfecționarea relației profesor - elev este necesar să se ia în considerație, pe de o parte, obiectivele educației, iar pe de altă parte psihologia tineretului contemporan, actul educativ fiind un proces de continuă
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
să-și împărtășească preocupările. * Comunicare. Elevii învață să observe atent, să comunice cu acuratețe ceea ce au de spus, să-i asculte atent pe ceilalți. * Toleranța. Elevii învață să se respecte și să valorizeze pozitiv diferențele între oameni, să înțeleagă propriile prejudecăți și modul în care acestea acționează. * Expresie emoțională pozitivă. Elevii învață să-și exprime sentimentele, în special supărarea sau nemulțumirea, în modalități neagresive și nedistructive. Totodata, ei învață autocontrolul. * Rezolvarea conflictelor. Elevii deprind abilitatea de a răspunde în mod creativ
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
mod pozitiv de a le exprima. c. Conflictele între profesori și părinți Principalele cauze ale acestor conflicte sunt: * Comunicarea defectuoasă datorită neînțelegerilor sau numărului mic de contacte pe parcursul unui an școlar. Conflictul de valori și lupta pentru putere: parinții au prejudecăți bazate pe experiențele lor anterioare sau nu le este clar care este rolul lor / profesorilor în viața copiilor. Îmbunătățirea relațiilor cu parinții prin diminuarea posibilităților apariției unor conflicte ireconciliabile presupune: * Informarea periodică, în scris sau verbală, a părinților în legatură
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
trebuit să returneze, în lei, diferența de gramaj... Sigur că-n alt turneu histrionii noștri se pot face și de rîs, comandînd biftec tartar fără să știe că mușchiul de vită e crud! Credeam că artiștii români au depășit granița prejudecăților: m-am înșelat. De asemenea, din turneul de la Moscova, nu exista artist român căruia să nu i se fi cerut să vină-n țară măcar cu un borcan de muștar. Era un întreg coșmar căutarea prețiosului condiment (garcița)! În fine
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]