6,389 matches
-
nostru: al unui mister psihic, în raza căruia trăiesc, inconștient, cei bolnavi de democrație, cei ce se simt, vorba lui Sartre, condamnați la libertate, uneori una aproape absurdă. Un atare proces însă, de moarte a statuilor, luat aici ca simplu pretext, poate fi și o încă nu îndeajuns de conștientizată simulare. O părelnică exorcizare a forțelor malefice. Gîndul lui Eminescu poate deveni profetic: Formele se schimbară, dar răul a rămas". Brozul transformat, cum s-a vrut, în clopot sună ziua cea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
poate întruchipa o politică globală cu determinații bioactive, capabilă să țină sub control fenomenele determinate de procesul mondializării. În comentariile sale, cu o ambițioasă densitate conceptuală nu o dată amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere mai toate pretextele care-i provoacă și întrețin exercițiul, înalt hermeneutic, pe care-l face în landurile biopoliticii. Autoarea nu lasă la o parte reflexele de azi ale biopoliticii, cu variile platforme de legitimare, cu derapajele în forme vechi sau noi și cu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de destin, o antologie de critică, Sorescu pornea în exegezele sale de la fapte, pentru a se întoarce apoi, după o raită prin zone învecinate, tot la fapte. Către faptele însele: acesta ar fi, poate, principiul critic fenomenologic, cu rol de pretext, al eseisticii soresciene. Între livresc și sacru. După Nunta de diamant și Coroana română, Principesa Margareta a României a pus pe piața culturală un volum cu totul parte: Carte regală de bucate (Ed. Curtea Veche, București, 2010). Cine se aștepta
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
din acest obicei mundan un ritual insolit de comunicare- cuminecare. Rețetele, multe dintre ele de o admirabilă simplitate regească, foarte ușor și necostisitor de realizat într-o bucătărie chiar modestă, rețetele, deci, nu reprezintă un fel de accesoriu sau vreun pretext pentru prezentarea curților regale, cum preciza de altminteri într-un interviu Principesa Margareta. Dar lectura unei asemenea cărți trimite inevitabil și spre zarea altor semnificații deopotrivă istorice și culturale. Nu putem eluda, bunăoară, faptul că sentimentul românilor față de monarhie, conturat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sau enervări difuze, oricum fără soluție. Incidentele cotidiene intrau cumva în ordinea strâmbă a timpurilor. La o razie inopinată în școală, doi indivizi necunoscuți, "cu un aer ciudat", au confiscat prețiosul fierbător improvizat de ceai și cafea al cancelariei, sub pretextul economiei de curent electric. Toată lumea a fost afectată și chiar pusă pe un mic război: "de ce i-ai lăsat pe ăia acolo? [în cancelarie]", au spus colegele când au venit de la ore. "De ce n-ați ascuns cana, de câte ori v-am
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Astfel, textul este studiat doar prin una din implicațiile sale. Demersul critic la Bachelard e conceput ca un sistem subiectiv de lectură care capătă valoarea de act creator. Prin intermediul acestui tip de lectură, opera supusă studiului critic se transformă În pretext de construcție a unui nou discurs de către citorul --critic care Își refulează dorința de a deveni scriitor. Acest lucru este evident și În scrierile lui G. Bachelard, scrieri care se Încadrează foarte bine În ceea ce mulți numesc literatură de grad
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
este doctrina predestinării. Disputele cu baptiștii se centrează pe dilema dacă botezul presupune imersiune în apă sau doar stropire cu apă. Se luptă cu tinerii din biserica sa, căci aceștia vor să-l expedieze în afara câmpului lor de influență sub pretextul că opera lui e infestată de corupție. Se luptă cu frigul, cu boala, cu timpul, cu zeii chinezilor, câteodată cu câte-o femeie aprigă asemeni lui pe care nu ezită s-o numească diavoliță. Singurul său combustibil este cherosenul credinței
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
iepurii din curte. Grupul îi împarte puțin din puținul de mâncare ce-i mai rămăsese iar bătrâna simte mica adiere a umanității și, după ce grupul se va fi dus, regretul că nu-l urmează deși ea însăși îl alungase sub pretextul că e prea puțină hrană și pentru ea. La a doua revenire a acestuia,(fata cu ochelari negri era tot cu gândul la părinții ei iubiți), mâna ei moartă oferea cheile fetei cu ochelari negri. Grupul mai face și acum
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
din conferințele la care asista, nu se simțea prea bine, o anunță pe organizatoarea evenimentului că merge până la Eco. Organizatoarea l-a privit ca și cum i-ar fi reproșat că ar fi putut, pentru a se scuza, să-și găsească un pretext ceva mai plauzibil... Când revine cu cărțile lui Eco semnate de autor, organizatoarea e în prag să leșine... Cunoscuse pe cineva care-l cunoscuse pe Eco... Are un cult aproape pentru a citi. Teoria sa nu este că trebuie să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și ea e imperfectă, sunt necesarmente prezenți și oameni care sparg zidurile fatalității. Bogații sunt incontestabil în categoria celor puternici. Ajunși la vârsta care pentru majoritate (turmă) este, după lege, fatidică, ei au mijloacele de a se retrage elegant, sub pretextul morții înscenate, într-o insulă unde sunt serviți ireproșabil de tineri capturați... Își fac de cap, preocuparea lor fiind prelungirea cât mai mult cu putință a vieții... Desfrâul ca formă de eliberare de teroarea trecerii timpului însoțit de tehnici recuperatorii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
încă din titlu, e de negăsit în pagini ca personaj distinct. Războiul lui e unul nevăzut. De altfel, negarea este piesa lui de rezistență. Diavolul inspiră teoreticienii prost plasați pe axa valorilor etice. Marele său pariu este sacrificiul maselor sub pretextul unui bine care ar urma pentru cei rămași. Diavolul se cuibărește în jurul ideii de resurse. Și în Faust-ul lui Goethe, Mefisto e meșter în apariția resurselor. El e maestru el aparențelor. Tată al minciunii, pare că-i inspiră pe politicienii
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
se cuibărește în jurul ideii de resurse. Și în Faust-ul lui Goethe, Mefisto e meșter în apariția resurselor. El e maestru el aparențelor. Tată al minciunii, pare că-i inspiră pe politicienii care organizează un sistem de exterminare a populației sub pretextul gestionării unei crize generată în principal de suprapopulare. Inspirații săi una spun, alta fac, sunt actori ai disimulării, discursul lor e schizoid, una spun în auzul celorlalți, alta în ascuns. Adoptă de la demon părelnicia, aparența. Par că respectă legea dar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
alte metropole occidentale, de predilecție Paris și New York; d. De aceeași esență inconformistă, nealiniată, evident alternativă, a fost și introducerea în discuție a cât mai multor teme literare marginale, necanonice sub nici un aspect: redescoperirea avangardei literare, de pildă, sub alibiul pretext al istoriei literare sau al literaturii comparate, făcea parte din aceeași regulă a jocului; ea includea și antologii, unele reeditări, traduceri, o primă Cronică a ideilor literare, etc.; e. Deși nu există încă nici o posibilitate de evidență și documentare serioasă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tăcerii, publicat cu mare greutate, constituie o puternică și critică evocare a epocii staliniste. Aceasta, spre marea iritare a culturnicilor oficiali, care prin tovarășul Florescu adjunct de șef de secție la C.C. l-au și atacat în Flacăra, luând ca pretext un articol publicat de același Augustin Buzura în Secolul XX, unde romancierul pleda, între altele, tocmai în favoarea unei culturi române nepoluate propagandistic. Romanele și prozele lui N. Breban și Ștefan Bănulescu se înscriu în aceeași orientare. Literatura lui Marin Sorescu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
miezul problemei Noica, exemplară și simbolică pentru o întreagă categorie de intelectuali care au supraviețuit sub ceaușism. Și, în unele cazuri, chiar au produs, au creat, au rezistat efectiv, în felul lor, prin cultură. Nu în toate împrejurările, doar simplu pretext al neangajării lor în rezistența directă. în cazul concret analizat de noi, fără complezență, dar și fără rigorisme inutile (acestea fiind total în afara situațiilor de fapt: imperativul categoric cedează terenul în fața moralei ambiguității ca dialectică istorică a binelui și răului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
erau filate pas cu pas. îmi amintesc, între altele, cum am primit o vizită, să-i spunem literară, chiar în ziua și chiar în orele ce coincidență ! în care Noica urma să mă viziteze la Cluj. Zâmbete stânjenite, vag complice, pretexte futile. Totul se desfășura după un ritual bine stabilit, acceptat pe atunci de toate părțile interesate. Mic document de epocă mai revelator decât multe altele. Ambiguitatea profundă a orientării cultural ideologice Noica pare să continue. Sub Ceaușescu ea a fost
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
contra carte, în spirit strict științific. Este ceea ce a susținut cu mult bun-simț și un cercetător francez: Dl. Jean Beranger ne-a invitat și pe noi românii să edităm o istorie a Transilvaniei în limba franceză. Cine aude? Cu slabe pretexte ce ascund de fapt sterilitatea, mediocritatea științifică, birocratizarea lucrărilor de plan, lipsa de inițiativă personală, elan și viziune de sinteză nu se poate realiza mai nimic. Niște obscuri cercetători provinciali, practic necunoscuți și în țară, nu se pot impune, oricât
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
să plătească Sublimei Porți o sumă echivalentă cu tributul anual al provinciei, stabilit prin hatișerifuri. Cu excepția acestor sume, nu i se va mai cere niciodată țării și nici hospodarilor nici un fel de alt tribut, redevență sau dar, indiferent sub ce pretext”. 7. Libertatea comerțului: “ ...locuitorii se vor bucura de deplina libertate a comerțului pentru toate produsele solului și industriei lor ... fără nici un fel de restricții, în afară acelora pe care hospodarii, în înțelegere cu divanurile lor respective, le vor socoti indispensabile
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se bucurau de un regim preferențial în porturile austriece. La sfârșitul deceniului al patrulea, Marea Britanie a căutat să ducă o politică mai activă pe scena chestiunii orientale pentru a diminua influența Rusiei în Imperiul otoman și a Franței în Egipt. Pretextul l-a reprezentat reizbucnirea ostilităților dintre Poartă și Mehmed Ali, criză care risca să se repercuteze, ca și prima criză egipteană, asupra chestiunii orientale în ansamblu, fiecare Mare Putere căutând să profite pentru a-și întări influența pe malurile Bosforului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
scopul obținerii cât mai multor avantaje din această criză. Pentru a preîntâmpina un deznodământ similar ca în 1830-1833, îi ordona lui Ponsonby să ceară flotei britanice să intre în Dardanele dacă flota rusă s-ar apropia de Bosfor „sub orice pretext sau sub orice motiv, oricare ar fi acela”. Pe de altă parte, Franța nu a fost de acord cu prevederile notei din 27 iulie, care stipula posibilitatea utilizării forței împotriva lui Mehmed Ali și aceasta pentru că sprijinindu-l pe vicerege
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
care a fost folosit cu succes împotriva Poloniei. Pericolul este că Anglia și Franța vor încerca împreuna să împiedice aceasta. Voi arăta, de aceea, o preferință clară pentru una din aceste Puteri și voi face tot posibilul să le dezbin”. Pretextul declanșării noii crize „orientale” la constituit „chestiunea Locurilor Sfinte”. Franța, sprijinită de Austria, Spania, Sardinia, Portugalia, Belgia și Neapole, a pus problema situației ordinelor catolice din „Țara Sfântă”, dezmoștenite în favoarea Bisericii Ortodoxe de drepturile garantate prin capitulațiile din 1740. încă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a respins valoarea juridică a Tratatului din 636, ceea ce a atras protestele vehemente ale ortodocșilor, care dețineau proprietatea exclusivă asupra a patru din cele nouă Locuri Sfinte, celelalte fiind administrate în comun cu catolicii. Țarul a văzut în situația creată, pretextul ideal de a declanșa o criză de anvergură, care putea duce, în ultimă instanță, la disoluția Imperiului otoman. El și-a asumat rolul de „campion al ortodoxismului” și a afirmat că nu va tolera nici o schimbare a statutului juridic al
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
francez și a arătat că demersurile diplomației țariste în favoarea ortodocșilor din Imperiul Otoman se bazau pe articolul VII al Tratatului de la Kuciuk Kainardji, care a fost întotdeauna interpretat ca oferind Rusiei dreptul de amestec în afacerile interne ale Turciei sub pretextul apărării libertății religioase a celor 12 milioane de supuși otomani de rit creștin-ortodox. O asemenea interpretare era extrem de periculoasă pentru independența Imperiului otoman, pentru că punea sub tutela țarului 2/5 din populația statului turc, oferind un drept de intervenție practic
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
iritarea: „Dacă integritatea și independența Imperiului otoman sunt amenințate, a cui vina este? Cu toata responsabilitatea trebuie să spun că este vina Franței și Austriei: a Franței pentru că a ridicat fără discernământ chestiunea Locurilor Sfinte, care i-a dat Rusiei pretextul acțiunilor prezente, și a Austriei care a dat un exemplu de amenințare și de intimidare”. între timp, la Foreign Office a fost numit lordul George William Clarendon, iar la 5 aprilie 1853 a fost numit din nou ca ambasador la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se permitea să se „apropie de Dardanele fără instrucțiuni în acest sens de la guvernul Maiestății Sale”. La Constantinopol, negocierile în chestiunea Locurilor Sfinte au fost încununate de succes, fiind disociate astfel cauzele pentru care a fost trimisă misiunea rusească, de pretexte. Noul ambasador francez, La Cour, a arătat că guvernul său consimte să lase patriarhului ortodox supravegherea reparațiilor la Sfântul Mormânt și renunță la orice pretenții asupra Bisericii Nașterii Mântuitorului din Bethleem. La 4 mai, două firmane reafirmau promisiunile făcute ortodocșilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]