5,997 matches
-
Sofia, care aveau interesul ca să se facă legătura pe uscat între slavii de nord și cei de sud. Guvernul și cercurile regaliste bulgare au fost mai moderate în pretențiile lor. Se temeau de o prea puternică influență rusească și de primejdia comunistă. De altfel, sfaturi de moderație au primit și de la Berlin. Germaniei nu-i convenea o legătură pe uscat a Rusiei cu Peninsula Balcanică. Astfel, fără prea multe rezerve, s-a cedat întregul Cadrilater cu județele Durostor și Caliacra. A
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
rezistență mai îndelungată. Înarmați cu toate cele necesare, s-au prezentat în fața corpului de gardă unde gardienii așteptau baricadați. Oamenii noștri au somat pe gardieni să se predea. S au predat, ne mai rămânând în felul acesta nici o posibilitate de primejdie din interior. Șeful Chesturii de poliție, maiorul de jandarmi Bărnuțiu, se găsea și el în instituție în momentul în care au intrat legionarii. Văzând primejdia, a scăpat printr-o ușă din dos, așa cum se găsea la birou, descins și cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să se predea. S au predat, ne mai rămânând în felul acesta nici o posibilitate de primejdie din interior. Șeful Chesturii de poliție, maiorul de jandarmi Bărnuțiu, se găsea și el în instituție în momentul în care au intrat legionarii. Văzând primejdia, a scăpat printr-o ușă din dos, așa cum se găsea la birou, descins și cu capul gol. Omul s-a grăbit să fugă, având conștiința încărcată în urma activității sale de comandant al lagărulul de concentrare de la Miercurea Ciucului. Mai târziu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pornire personală, ci numai din dragostea de a servi Garda de Fier. A simțit în el chemarea de a se avânta în această vâltoare, pe care a stăpânit-o cu hotărârea și curajul lui de a înfrunta la fiecare pas primejdia morții. Voința lui nezdruncinată a condus lupta întregului an 1938. Răbdarea și nervii săi tari au putut birui toate greutățile de reorganizare ale Legiunii, atunci când trebuia întâi să se apere și să lovească un dușman mult superior pe toate terenurile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a avut totuși un rezultat: preoții tineri au început să miște. Ne regăsisem în sfârșit și am început a întreține legătura continuă. în anul următor, la congresul preoțesc de la Tg Mureș biroul Asociației a admis să fac un referat despre „primejdia jidovească în România” pe care l-am încheiat cu aceleași concluzii ca la Turda. Preoții tineri au făcut atunci o adevărată manifestație legionară. între timp am trimis Mitropolitului Bălan, un memoriu, în care îl rugam să se pună în fruntea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Dușmanii neamului s-au repezit asupra lui ca niște fiare la pradă. O întreagă clasă de conducători și-a aruncat la coș morala convențională a umanitarismului, predicat în vânt. în omul pământului și al reînvierii noastre ca neam au identificat primejdia și trădarea, iar din distrugerea lui și a lumii pe care a creat-o el, au făcut program de guvernare și țintă a vieții lor fără de credința și fără ideal. L-au lovit pe Căpitan mulți, chiar dintre acei, cari
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că zeii buni coboară pe pământ, binecuvântând toate desfășurările, gata a primi binecuvântarea dumnezeiască. Este noaptea zeilor cărora flăcările focurilor le vestesc pregătirea oamenilor să primească taina. Cei ce se iubesc nu se mai despart niciodată, în ciuda tuturor obstacolelor și primejdiilor. Tuturor celor ce peregrinează în farmecul acestei nopți li se împărtășește miracolul naturii. Noaptea lui Ion este o contopire a tuturor principiilor pure, prin scufundarea în izvorul dintâi al tainelor celor mai adânci. în această noapte firea își depune vălul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a massei anonime, a creat o mișcare națională.... La noi, țară cu unitate etnic-geografico statală realizată și unde criza economică și spectrul foamei nu amenința poporul, de altfel destul de exploatat și nedreptățit, reacțiunea s-a ivit ca un protest împotriva primejdiei comunisto-bolșevice amenințând să invadeze în fiecare clipă... De aceea cei mai de seamă scriitori români din veacul XIX-lea au demascat această primejdie, iar Căpitanul și elementele luptătoare cari au dat naștere Mișcării Legionare, au pornit de la primcipiul de apărare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu amenința poporul, de altfel destul de exploatat și nedreptățit, reacțiunea s-a ivit ca un protest împotriva primejdiei comunisto-bolșevice amenințând să invadeze în fiecare clipă... De aceea cei mai de seamă scriitori români din veacul XIX-lea au demascat această primejdie, iar Căpitanul și elementele luptătoare cari au dat naștere Mișcării Legionare, au pornit de la primcipiul de apărare și conservare de rasă... După răsboiul mondial, condițiile din Germania și Italia au determinat ca purtători ai duhului de renaștere națională să fie
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
la concluzia că acțiunea de combatere a comunismului precum și distrugerea lui, nu se poate realiza decât pe plan internațional: „O rezolvare totală a acestor probleme nu se poate obține decât printr-o acțiune a tuturor neamurilor creștine, trezite la conștiința primejdiei comuniste.” în 1922 a plecat în Germania, la studii, stăpânit de gândul de a găsi și peste hotarele patriei oameni mânați de aceeași credință și idei pentru care lupta El. Acolo, apropiindu și urechea sufletului Său, a auzit bătaia inimii
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
sub comanda Ta. Miile de legionari din toate depărtările pământului românesc nu simt altă chemare mai sfântă în sufletele lor decât legământul către Tine. Din lupta și jertfele Tale crește o generație eroică în mijlocul neamului românesc, hotărâtă să înfrunte toate primejdiile și să treacă biruitoare prin toate încercările: vitează, pentru că Tu ai fost viteaz și netemătoare de moarte pentru că Tu ai biruit moartea. Urmează memoriul adresat la 5 Noiembrie 1936 Regelui, oamenilor politici și țării de către Corneliu Zelea Codreanu. ............... Manifestul revoluției
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zărim pe Comandantul Horia Sima, plimbându-se cu un tânăr pe care nu-l cunoșteam. Când ne-am apropiat și ne-a recunoscut, ne-a întrebat surprins: -Dar cu voi ce-i? Cum ați ajuns aici? I-am prezentat numaidecât primejdia în care se găsea. A făcut ochii mari, apoi, încrețindu-și fruntea ne-a spus cu un ton calm dar hotărât: -Mergeți înapoi la Rostock și țineți-i pe cei amestecați în complot până poimâine. Dați-i apoi pe mâna
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
somieră din fâșii de tablă, fără saltea. Locotenentul Ștefan îi puse întrebarea: Voinea, tu ai spus gardienilor că toate crimele de la Pitești le-a făcut Securitatea din ordinul partidului și că voi, legionarii ați fost victime? Voinea, care acum în fața primejdiei, redevenise omul de front, care nu se dă îndărăt de la luptă răspunde hotărât. Da, Domnule Locotenent, pentru ca să-i avertizez pe ei și pe Dstră ce se poate întâmpla dacă partidul va fi obligat să condamne și crimele care se fac
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
economic de o rară putere de coeziune, stăpân pe informații, gata a profita de conjuncturi și în strânse relații cu piața europeană și mondială. Evreii își întindeau astfel stăpânirea pe comerț, editură, presă și film. Acest sistem economic reprezenta o primejdie politică economică și socială de moarte pentru organismul românesc, deoarece el deținea toate posturile de comandă iar împiedicarea creșterii lui și cu atât mai mult eliminarea lui nu mai era cu putință într’un regim normal al libertății economice și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
scop a fost realizat în parte până azi”. „Statul trebuie să pășească la organizarea unui sistem de conducere și de control unitar, pentru a pregăti viitoarea reformă de reconstrucție a vieții economice; în același timp el este chemat să înlăture primejdia unui marasm economic în producția națională și în exercițiul comerțului, datorit unei desordonate transferări de fonduri comerciale și industriale. De aceea, în locul comisarilor de românizare am socotit că este indispensabil constituirea unui organism central de cenzură a tuturor faptelor și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și să obțină protecția autorităților militare și economice germane, spre a scăpa de obligațiunea muncii în tabere. Ei pun în schimb în serviciul acestor autorități toată capacitatea lor profesională și de muncă, numai spre a scăpa de greutățile și - eventual primejdiile - internării în lagăre. 5/. - În Ardeal, sașii și ungurii atrag atenția și simpatia evreilor care, în caz de lichidare, preferă să le treacă acestora activele comerciale și industriale, iar nu românilor. De asemenea stocurile de materiale importante ca: bumbac, cauciuc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
liftul cel sinistru. Apoi domnișoara cea grăsuță care vorbea fără să i se audă vocea. Și acum altă dandana! Poate ar fi fost mai bine să fi refuzat slujba și să-mi fi văzut de drum. Mă pășteau prea multe primejdii și mă abăteam tot mai mult de la calea cea dreaptă. Dar asta era situația acum și nu mai aveam de ales. Am continuat să cobor resemnat. Pe de o parte era în joc mândria mea profesională, pe de alta, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Da, e adevărat, cei mai mulți gândesc că e mai simplu să-și vadă de treburi dacă nu sunt legați de familie. Meseria asta solicită mult efort intelectual, pericolele pândesc la tot pasul și consideră că nu e cazul să pună în primejdie și viața soției și a copiilor. — De asta ai divorțat? — Nu, eu m-am făcut Computator după ce-am divorțat. Așa că nu e nici o legătură între familie și meserie în cazul meu. — Scuză-mă că-ți pun tot felul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
antiteză cu armonia câmpului și a livezii, orașele își trăiesc delirul bolnav. Ceața umedă nu este doar un fenomen meteorologic israelian, ci obscuritatea - opusă limpezimii solare - instalată în lumea strâmbă a barului cu pahare verzi și flori artificiale de mătase. Primejdia comprimă timpul, zice poetul, și nu e vorba despre primejdia războiului atomic, de pildă, ci despre dispariția sentimentului moral. Dansul în timpul ciumei nu va fi la D. o aluzie istorică, ci o alarmă a echilibrului dobândit prin încercări existențiale și
DAVID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
delirul bolnav. Ceața umedă nu este doar un fenomen meteorologic israelian, ci obscuritatea - opusă limpezimii solare - instalată în lumea strâmbă a barului cu pahare verzi și flori artificiale de mătase. Primejdia comprimă timpul, zice poetul, și nu e vorba despre primejdia războiului atomic, de pildă, ci despre dispariția sentimentului moral. Dansul în timpul ciumei nu va fi la D. o aluzie istorică, ci o alarmă a echilibrului dobândit prin încercări existențiale și travaliu îndelungat de scriitor. Abisul peste care se dansează, precum
DAVID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
se transformă într-o abilă artă a eschivelor, a mișcărilor înșelătoare, îndelung premeditate. Voievod al unor vremuri de neguroasă restriște, Vlaicu se înfățișează, într-o proiecție arhetipală, ca un erou tragic al unor permanențe istorice. Nevoit, sub amenințarea unor grave primejdii, să acționeze cu prudență, cu o imaginație perspicace a șansei și a riscului, el valorifică, în tactica pe care o aplică, experiența poporului însuși, deprins de vitregiile istoriei să tacă și să rabde, în așteptarea unui prilej potrivit pentru ripostă
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
a treia fiind publicată în „Familia”. Studiul marchează o apropiere de ideologia naționalistă, mai evidentă încă în articolele publicate în „Vremea”, multe referitoare la „iudaizarea” presei și a literaturii române, articole strânse apoi în broșurile Naționalismul în presă (1938) și Primejdia iudaică (1939). Publicistica intensă nu-i diminuează însă activitatea de creație. La intervale regulate dă în „Revista Fundațiilor Regale”, „Convorbiri literare”, „Familia”, mai târziu în „Curentul magazin” și în „Revista română”, grupaje ample, aparținând poemului Cântecul Omului, din care se
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Strada Nopții, București, 1925; Cântecul Omului, partea I: Iudeea, Craiova, 1927; Vioara mută, București, 1928; Leagăn de cântece, București, 1929; Fântâna cu chipuri, București, 1933; Helada, București, 1935; Roma, București, 1936; Evul Mediu, București, 1937; Naționalismul în presă, București, 1938; Primejdia iudaică, București, 1939; Apocalips profan, București, 1941; Renașterea, București, 1942; Țara Românească, București, 1944; Aspecte și direcții literare, îngr. și pref. Margareta Feraru, București, 1975; Poezii. Teatru. Proză, îngr. Margareta Feraru, pref. Const. Ciopraga, București, 1977; Fântâna cu chipuri, îngr
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
fericirii”, CREL, 1986, 7; Silviu Angelescu, Etnologia sărbătorii, TBR, 1986, 323; Paul H. Stahl, Paul P. Drogeanu, „Practica fericirii”, „Études et documents balkaniques et mediteranéens” (Paris), 1987, 13; Marin Marian, Paul P. Drogeanu, „Practica fericirii”, REF, 1989, 3; N. Steinhardt, Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ion Pintea, Cluj-Napoca, 1993, 49. I.D.
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
la figurat) care amenință planeta. Herald al luminii și al albului (simboluri centrale), poetul încearcă totodată să restituie Cuvântul, glorificând harurile salvatoare ale poeziei. Paranteza Lunii (1985) continuă și mai patetic această revoltă împotriva agresiunii răului și absurdului, uneori cu primejdia discursivității și a tezismului, și tot astfel Stelele strigă (1988), unde logica naturii e instituită ca model: „Pildă să-ți fie zorii / Care nu absentează nicicând, / Firul de iarbă / Cu legile lui.” Ambivalența acestui univers e potențată în Timp răstignit
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]