10,986 matches
-
a capilarelor pentru pentru molecule mari (bariera hemato encefalică), datorită spațiilor intercelulare deosebit de reduse endoteliale (joncțiuni strânse) și ratei reduse de transcitoză. Capilarele sunt acoperite de proiecții astrocitare, aplicate strâns pe membrana bazală, separate de spații de ~20 nm. Asemenea proiecții acoperă și sinapsele, probabil cu rol izolator. Deci, rata de difuzie pentru molecule polare și ioni este mai mică decât în alte teritorii vasculare și scade cu creșterea masei moleculare. Rolul fiziologic al acestei bariere ar putea fi unul protector
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
inspir sunt mușchii intercostali externi (inspiratori), inervați de nervii intercostali care pleacă de la măduvă cam de la același nivel. Inserția lor anterior pe coasta inferioară și posterior pe coasta superioară determină efectul de ridicare a ansamblului costo-sternal (fig. 70), cu ridicarea, proiecția anterioară și rotația coastelor înafară, fapt ce determină creșterea diametrului antero-posterior al toracelui și a celui transversal. Aparent punctul fix față de care se realizează această mișcare este la nivelul articulațiilor costovertebrale, dar se consideră că de fapt coastele sunt elementul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu celebrele scuze ale părinților: "nu am avut încotro" sau "am sperat să nu se întâmple, "sau "nu am știut". Unii dintre părinți își fac, de regulă, vis-à-vis de copilul lor, o serie de programe mentale, așteptări, o serie de proiecții ale dorințelor și viselor lor neîmplinite ce le proiectează pe copil, respectiv, dorințele și orgoliile lor doresc să fie împlinite și realizate de copil. În timp ce acesta este o altă entitate, cu alte dorințe, cu alte trăiri, cu alte capacități și
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
voluntare și percepției conștiente; lipseau dovezi experimentale categorice în favoarea existenței unor centri vegetativi în scoarță. De abia în ultimele decenii, odată cu introducerea metodelor electrofiziologice de excitare și înregistrare a potențialelor evocate din zone strict delimitate, s-a putut preciza atât proiecția corticală a aferentelor senzoriale viscerale, cât și prezența unor elemente neuronale eferente în scoarță, cu rol sigur în reglarea funcțiilor vegetative. Mult timp s-a crezut că scoarța cerebrală este sediul exclusiv al centrilor motilității voluntare și percepției conștiente. Începând
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în reglarea funcțiilor vegetative. Mult timp s-a crezut că scoarța cerebrală este sediul exclusiv al centrilor motilității voluntare și percepției conștiente. Începând cu a doua jumătate a secolului trecut, odată cu introducerea tehnicilor electrofiziologice și imagistice s-a precizat atât proiecția corticală a aferențelor senzoriale viscerale cât și prezența în scoarță a unor grupuri neuronale generatoare de impulsuri eferente cu rol cert în reglarea funcțiilor organo-vegetative. Zonele de proiecție corticală ale aferențelor vegetative sunt în general mai reduse decât ale celor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secolului trecut, odată cu introducerea tehnicilor electrofiziologice și imagistice s-a precizat atât proiecția corticală a aferențelor senzoriale viscerale cât și prezența în scoarță a unor grupuri neuronale generatoare de impulsuri eferente cu rol cert în reglarea funcțiilor organo-vegetative. Zonele de proiecție corticală ale aferențelor vegetative sunt în general mai reduse decât ale celor somatice și se găsesc fie în imediata apropiere a acestora, fie în cortexul asociativ, prefrontal. Prezența lor în vecinătatea ariilor somatice și asociative asigură apariția reacțiilor vegetative (cardiovasculare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lor corticală fiind inversă, de tip frenator, numeroși autori admit în prezent existența a două sisteme ascendente, unul activator situat în partea rostrală a formației reticulate din mezencefal, hipotalamus și subtalamus și altul inhibitor, reprezentat de sistemul talamic nespecific cu proiecție difuză. Ambele sisteme sunt legate de bulb și punte prin fibre reticulodiencefalice scurte, caracteristice articulațiilor polisinaptice reticulare (după Magoun și Moruzzi), sau lungi (după Scheibel) și prevăzute cu capacitatea de a forma prin terminațiile lor directe și colaterale atât căi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sa internă. De aici, calea sensibilității viscerale se îndreaptă spre zona premotorie (ariile 6 și 8) a scoarței cerebrale fie prin intermediul celui de al doilea neuron senzitiv din tractusul spinotalamic, fie prin rețeaua reticulară periependimară și formația reticulată bulbomezencefalodiencefalică. Din cauza proiecției corticale punctiforme, sensibilitatea viscerală nu are caracter discriminativ, ea devenind conștientă numai în cazuri patologice. Cu toate acestea, aferentele viscerale joacă un rol deosebit în reacțiile normale și patologice de reglare, integrare și coordonare somatovegetativă. Întreruperea lor la diferite niveluri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fosforescenți (celule SIF) de la nivel ganglionar simpatic, conțin dopamină producătoare de hiperpolarizare postsinaptică. La nivel central, dopamina reprezintă mai mult de 50% din cantitatea totală de catecolamine cerebrale. Peste 80% din această cantitate se găsește în nucleii bazali și mezencefal. Proiecțiile ascendente mezencefalice prezintă două componente aparținând sistemului nigro-striat și sistemului mezencefalo-cortico-limbic. În timp ce sistemul nigro-striat proiectează în nucleul caudat, putamen, globus pallidus și nucleul accumbens ca principal mediator chimic al căilor extrapiramidale, sistemul mezencefalo-cortico-limbic trimite proiecții în cortexul anterior prefrontal, piriform
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în nucleii bazali și mezencefal. Proiecțiile ascendente mezencefalice prezintă două componente aparținând sistemului nigro-striat și sistemului mezencefalo-cortico-limbic. În timp ce sistemul nigro-striat proiectează în nucleul caudat, putamen, globus pallidus și nucleul accumbens ca principal mediator chimic al căilor extrapiramidale, sistemul mezencefalo-cortico-limbic trimite proiecții în cortexul anterior prefrontal, piriform, entorrhinal etc. (fig. 51). O altă localizare centrală a sistemului dopaminergic este reprezentată de celulele și receptorii specifici de la nivelul eminenței mediane a hipotalamusului, influențând în sens inhibitor secreția hormonală hipofizară. Factorul inhibitor de prolactină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
țesutul nervos cerebral (White, 1959). Există numeroase dovezi experimentale privind atât distribuția centrală și periferică a histaminei, cât și proprietățile sale fizio-farmacologice de substanță neurotransmițătoare. Distribuția. Cercetările imunohistochimice privind distribuția fibrelor histaminergice la nivel cerebro-spinal au precizat principalele localizări și proiecții ale acestora. La om, cele mai mari concentrații sunt în granulele mastocitelor din piele, mucoasa gastro-intestinală și plămâni, provenind din metabolismul local al organelor respective. Plachetele sanguine și bazofilele circulante conțin, de asemenea, mari cantități de histamină, legată prin forțe
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lansarea ei în circulație și apariția de tulburări locale și generale caracteristice, generate de proprietățile sale permeabilizante, capilarodilatatoare, gastrosecretoare, bronhoconstrictoare, urticariene etc. La nivel cerebral, majoritatea neuronilor histaminergici se găsesc în hipotalamusul posterior și căile mezencefalo-ponto bulbare. La rândul lor, proiecțiile histaminergice descendente coboară spre măduva spinării, distribuindu-se diverselor segmente ale acesteia și asigurând inervația „în trecere” a unor structuri mezencefalo-ponto-bulbare. Un loc important îl dețin corpii mamilari, formația reticulară mezencefalică și nucleul tradusului solitar. Existența căilor reticulo-corticale histaminergice explică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cea a neurotransmițătorilor clasici. Acumularea și stocarea predominantă a glutamatului în veziculele mici sinaptice se realizează prin cotransport cuplat cu ionii de sodiu. Majoritatea neuronilor glutamatergici se găsesc la nivelul cortexului cerebral și în hipocampus. Celulele piramidale neocorticale glutamatergice prezintă proiecții cortico-striate, cortico-talamice, cortico-pontine și cortico-fugale descendente, până la nivelul regiunilor cervico-dorsală și lombară ale măduvei spinării. Tractusurile olfactive, gustative, auditive și somestezice conțin, de asemenea, numeroși neuroni aminoacidergici excitatori. Eliberarea lor se realizează, ca și în cazul altor neurotransmițători, prin exocitoză
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
posterioară în măduvă, pentru a se articula fie cu neuronul următor, al căii spinotalamice ce se îndreaptă spre scoarța premotorie (ariile 6 și 8), fie cu rețeaua periependimară, care conduce aferentele viscerale la centrii organo-vegetativi din formațiunea reticulată bulbo-mezencefalo-diencefalică. Din cauza proiecției corticale punctiforme, sensibilitatea viscerală nu are caracter discriminativ, devenind conștientă numai în cazuri patologice. În cazul aferentelor senzitive plecate de la nivelul zonelor reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică, acestea ajung la centrii vasomotori bulbari pe calea nervilor glosofaringian (n. Hering) și vag
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale acestor reflexe sunt reprezentate de filetele senzitive ale corzii timpanului și glosofaringianului în cazul receptorilor gustativi și ale trigemenului pentru sensibilitatea tactilă și proprioceptivă. Dacă la nivel periferic aceste căi sunt distincte, la nivelul releului talamic și zonei de proiecție corticală, ele se intrică, fiind greu de diferențiat. Excitarea unei zone corticale dinaintea suturii coronare și imediata vecinătate a centrului gustativ determină mișcări de masticație, în timp ce distrugerea acesteia face imposibilă prehensiunea alimentelor și masticația. Centrii corticali nu sunt însă indispensabili
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
circuitul Papez). Dacă girusul cinguli și cornul Ammon (hipocamp) asigură interfața sistem limbic-hipotalamus, în ceea ce privește coloritul afectivo-emoțional al comportamentului alimentar, aceleași structuri limbice împreună cu alte formațiuni ale rinencefalului (nucleul accumbens, amigdala) realizează interfața cu manifestările motorii ale acestui comportament. Neuronii de proiecție corticală ai analizatorului vizual potențați de locus coeruleus sunt legați prin fibre de asociație de cortexul infratemporal, de la care pleacă fibre spre amigdală, iar de aici spre cortexul frontal, hipotalamus și, îndeosebi, la nucleul accumbens. Din nucleul accumbens, proiecțiile fac
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de proiecție corticală ai analizatorului vizual potențați de locus coeruleus sunt legați prin fibre de asociație de cortexul infratemporal, de la care pleacă fibre spre amigdală, iar de aici spre cortexul frontal, hipotalamus și, îndeosebi, la nucleul accumbens. Din nucleul accumbens, proiecțiile fac legătura cu hipotalamusul lateral, substanța neagră și aria tegmentală ventrală și retur, creând unele circuite închise și, de asemenea, cu partea ventrală a globus pallidus din corpul striat, care face parte din sistemul motor extrapiramidal. Alături de corpii striați, un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
largă, sistemul enkefalinergic a fost apreciat ca făcând parte din sistemul neuroendocrin difuz (SNED, APUD). II.8.5.1. Sistemul endorfinergic este distribuit pe teritorii mai restrânse, fiind limitat la un grup de neuroni endorfinergici hipotalamici din zona tuberală cu proiecții ascendente în septumul ventral, nucleii accumbens și paraventricular, cu proiecții descendente în trunchiul cerebral, substanța gri periapeductală, locus coeruleus și formațiunea reticulată. Un alt pool de celule endorfinergice se află în lobii anterior și intermediar ai hipofizei. Determinările biochimice au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistemul neuroendocrin difuz (SNED, APUD). II.8.5.1. Sistemul endorfinergic este distribuit pe teritorii mai restrânse, fiind limitat la un grup de neuroni endorfinergici hipotalamici din zona tuberală cu proiecții ascendente în septumul ventral, nucleii accumbens și paraventricular, cu proiecții descendente în trunchiul cerebral, substanța gri periapeductală, locus coeruleus și formațiunea reticulată. Un alt pool de celule endorfinergice se află în lobii anterior și intermediar ai hipofizei. Determinările biochimice au relevat prezența endorfinelor și în substanța gri periapeductală, talamus, nucleul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tulburărilor psiho-afective produse de stres (Sommer și Saavedra, 2008). II.12.3. MECANISME NEUROUMORALE CENTRALE Activarea manifestărilor organo- și somato-vegetative este coordonată de hipotalamusul lateral, amigdală și substanța periaqueductală centrală. Zona ventro-laterală rostrală a bulbului și nucleul tractusului solitar primesc proiecții descendente de la cortexul prefrontal, amigdală și hipotalamus ce coboară la neuronii simpatici din coloana intermediolaterală a măduvei spinării și de aici la căile simpatice periferice. Nucleul tractusului solitar (NTS) fiind stație de releu și integrare a reacțiilor baroreceptoare, este inhibat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a unor secole străvechi, ale cărei măști de tragici greci poate poartă ultimele urme. Va fi într-o zi lucrătura sculpturii, cu privire la care se pun deja întrebări destul de ciudate? Fi-va ființa umană înlocuită de o umbră, o reflectare, o proiecție de forme simbolice sau de o ființă ce ar avea aspectele vieții fără a avea viață? Nu știu; dar absența omului mi se pare indispensabilă. Când omul intră într-un poem, imensul poem al prezenței sale stinge totul în jurul lui
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
repetat; dimpotrivă, cu cât mai mult îți vei repeta imaginile vizuale, cu atât ele vor deveni mai puternice și mai precise. Imaginația face restul. Ea adaugă continuu noi tușe, amănunte care umplu și animă filmul interior. Rezultă de aici că proiecția frecventă a unor imagini nu poate face niciun rău; dimpotrivă, ea nu poate decât îmbunătăți calitatea interpretării." Actorul își pune continuu în practică imaginația, ceea ce îi permite să stabilească o relație de similitudine între situația jucată și o situație trăită
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
acțiunea în maniera unui cor. El se adresează direct spectatorului, îl interpelează. Filmul de comentariu atrage atenția spectatorului asupra întorsăturilor importante ale acțiunii. (...) El critică, acuză, precizează datele importante, face uneori propagandă directă." Brecht proslăvește, după exemplul său, utilizarea de proiecții cinematografice: regizorul poate face să apară, pe fundalul scenei, documente, piese de arhivă, statistici, să adauge sau să taie, ca în tehnica colajelor. Cinematograful trebuie utilizat ca o succesiune de tablouri. El joacă rolul unui "cor optic", căci "poate confirma
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
a emigrantei Ana Cumpănaș înainte și după expatrierea din cauza implicării în scandalul Dillinger proliferează o multitudine de versiuni, de la cele susținute de "sursele" martori, prieteni, vecini, "dillingeromaniaci", biografi, traducători, la documente oficiale (certificat de deces, cerere de repatriere etc.) la proiecția întâmplărilor pe fondul imaginației celor trei "corei", la metatextele prin care le disecă ironic, până la romanul însuși care le înglobează, le alipește într-un patchwork de texte redactate în stiluri diverse și le reficționalizează în acord cu scopul declarat al
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
comunistă fără a vorbi de cadrul întregului domeniu al benzii desenate, pe care, în tradiția analizelor din câmp aglo-saxon și francez am încercat să o plasez în vasta succesiune a mitologiei ca fundal și materie primă a narațiunilor grafice. Această proiecție pe ecranul faptelor elementare de cultură, cu implicațiile metodologice și teoretice (și nu în ultimul rând ideologice) se vrea a fi miza principală a prezentului demers. De aceea am considerat oportună încercuirea întregii discuții privitoare la banda desenată ca segment
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]