7,992 matches
-
seama. Ascultându-mă la radio, de exemplu, am un sentiment sigur că nu e vocea mea, că nu sunt eu, cea pe care o ascult numai din interior. 12 octombrie. Cutremur de pământ în Egipt: 400 de morți, 4000 de răniți! Zguduitura s-a simțit până la Ierusalim. Poetul Derek Walkott a luat Premiul Nobel. Scriitoarea Marianne Jeffmar a fost la mine și am așteptat amândouă anunțarea premiului, ea sperând că Hugo Claus va fi premiat. Am băut tot timpul vin roșu
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
curândă era sorbită cu nesaț de toți cei care o înconjurau grăbiți. Și interpretarea rolului își urma cursul ascendent. În actul II, cântând Sequidilla, făcea uz de neprefăcute farmece femeiești. Dar atât de tumultuos se dezlănțuia (indignată în orgoliul ei rănit), încât părea că nu trebuie să-i mai stea nimeni în cale. Resemnarea din actul III era, de asemenea, convingător jucată, pentru ca în actul IV să cadă răpusă nemilos de pumnalul geloziei, mânuit până la demență de penultimul iubit, Don Jose
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
neschimbați de la începutul războiului și plini de păduchi, bolnavi și obosiți. - Mda. și cum merg treburile pe aici? - O să vedeți personal la noapte. Noaptea aceea a rămas de pomină pentru colonelul Momiceanu. Fiind declarat armistițiu temporar pentru strângerea morților și răniților dintre trupele rivale, comandantul muzicii militare, căpitanul Hanganu și căpitanul preot Boris Totoescu fuseseră de dimineață la țărmul mării în comunele Cebanca și Grigorievca unde au fost botezați 60 de copii și se făcuse masă mare cu veselie și din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
în afară. Feșe, spatule, trusele medicale, totul transformase în doar câteva minute școala, draga școală, în spital de campanie. Fără să ne dăm seama, fără a îmbrăca halatele albe, învățătoarele deveniseră surori, infirmiere, confesori pentru cei aflați în suferință. Între răniți un caz ceva mai aparte era al unui tânăr rămas fără conștiință, poate de suflul exploziilor, poate din șocul nenorocirii. Greu, foarte greu, după nenumărate împachetări, încercări de contrașoc, frecții, băi cu plante am reușit să-l readucem în lumea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
prăbușite, dărâmate, calcinate. Mineritul a adus cu sine nu numai acumularea de bogății în nord, ci și de mari tensiuni între muncitori și patroni. Cea mai dură a fost în 1907, când aveau să fie uciși 200 de mineri și răniți 390, în urma unei greve pentru creșterea salariilor. Datorită concentrărilor muncitorești, aici au apărut primele sindicate din Chile și tot aici, respectiv la Copiapo, avea să se înființeze în 1863 "Partidul Radical". Atacama, datorită uscăciunii excesive, a reușit să păstreze peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
botezat la acea vreme. Entuziasmul oștirii române de a elibera frații de sub jugul bolșevic a dus la eliberarea orașului Cernăuți la 5 iulie, iar a Chișinăului la 16 iulie 1941 cu jertfa a peste patru mii de morți, 12 mii răniți și peste cinci mii de dispăruți, ajungând pe data de 27 iulie 1941 la Nistru pe toată porțiune de hotar, operațiune aprobată de întregul popor român, cu toate jertfele ostașilor eroi. Antonescu intenționează să se oprească, dar Hitler îi pune
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
s-au despărțit, supărați de tot ce se întâmplă în țară, dar cu speranța că vor trece toate relele și vor veni și zile bune. Din comuna Hlipiceni au căzut în acest război un număr de 80 eroi și mulți răniți ca și o serie de săteni dați dispăruți, care nu se știe ce-i cu ei: căzuți prizonieri, dezertori, morți și neidentificați, iar baticurile cernite nu mai erau date jos de pe capul femeilor. Compania, ce a stat în comună, pentru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
botezat la acea vreme. Entuziasmul oștirii române de a elibera frații de sub jugul bolșevic a dus la eliberarea orașului Cernăuți la 5 iulie, iar a Chișinăului la 16 iulie 1941 cu jertfa a peste patru mii de morți, 12 mii răniți și peste cinci mii de dispăruți, ajungând pe data de 27 iulie 1941 la Nistru pe toată porțiune de hotar, operațiune aprobată de întregul popor român, cu toate jertfele ostașilor eroi. Antonescu intenționează să se oprească, dar Hitler îi pune
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
s-au despărțit, supărați de tot ce se întâmplă în țară, dar cu speranța că vor trece toate relele și vor veni și zile bune. Din comuna Hlipiceni au căzut în acest război un număr de 80 eroi și mulți răniți ca și o serie de săteni dați dispăruți, care nu se știe ce-i cu ei: căzuți prizonieri, dezertori, morți și neidentificați, iar baticurile cernite nu mai erau date jos de pe capul femeilor. Compania, ce a stat în comună, pentru
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în care m-am închistat, mi-ar trebui o artă a conversației cu mine însumi, mi-ar trebui un cântec ceva, ca al lui Burcea, o veche amintire a mea. * Dar despre Burcea... Începuse războiul. Burcea era un biet soldat rănit, cu o plagă la coapsa stângă, o schijă. Mă aflam ca infirmier voluntar printre răniți, aveam vreo șaisprezece ani, lucram la un spital de răniți, Z.I. 365. Noi, cei câțiva elevi concentrați acolo, prin 1941, le dădeam plosca, le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mi-ar trebui un cântec ceva, ca al lui Burcea, o veche amintire a mea. * Dar despre Burcea... Începuse războiul. Burcea era un biet soldat rănit, cu o plagă la coapsa stângă, o schijă. Mă aflam ca infirmier voluntar printre răniți, aveam vreo șaisprezece ani, lucram la un spital de răniți, Z.I. 365. Noi, cei câțiva elevi concentrați acolo, prin 1941, le dădeam plosca, le aduceam masa de la bucătăria spitalului, care se instalase în localul liceului unde învățam încă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o veche amintire a mea. * Dar despre Burcea... Începuse războiul. Burcea era un biet soldat rănit, cu o plagă la coapsa stângă, o schijă. Mă aflam ca infirmier voluntar printre răniți, aveam vreo șaisprezece ani, lucram la un spital de răniți, Z.I. 365. Noi, cei câțiva elevi concentrați acolo, prin 1941, le dădeam plosca, le aduceam masa de la bucătăria spitalului, care se instalase în localul liceului unde învățam încă cu o lună înainte de a se fi instalat spitalul. Mă împrietenisem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
un pat care se afla exact în clasa și în locul unde, cu câteva zile înainte, fusese banca mea de elev și vedeam în aceasta un semn de predestinare. Fiecare elev avea grijă de câte un pat și de un anume rănit. În patul "meu" l-am găsit pe soldatul Burcea; un tânăr țăran oltean, de prin Drăgășani, din cel mai tânăr contingent mobilizat. Ne-am împrietenit îndată. Avea o plagă ușoară la mâna dreaptă și câteva schije în coapsa de pe aceeași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
plagă ușoară la mâna dreaptă și câteva schije în coapsa de pe aceeași parte a corpului. Îi scriam cărți poștale, așa cum îmi dicta: "Dragă mamă, dragă tată, surori și frați, dragă moșu, veți ști despre mine că sunt bine sănătos și rănit, ceea ce vă doresc și dumneavoastră. Al dv. fiu ascultător, soldat Burcea T. Marin". Cu mici variante, dar respectând formula care era un ritual al tuturor ostașilor țărani -, la trei zile, scria, în același fel, Floricăi, cu care voia să facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
pe o stâncă udată de spuma valurilor, având grijă să nu mă vadă nimeni, am aruncat câteva zile la rând, în valuri, cât de departe se putea, peștii aceștia afumați. Nu știam însă dacă ajung unde trebuie, la Dumnezeul cel rănit și slăbit. O bătrână care vindea pești la o colibă mi s-a părut că mă observă. Mi-a pus întrebări într-o româno-rusă stâlcită, dar a simțit ciudat; era jignită de modul în care îi tratam marfa. Se uita
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
sexualitatea vagantă (blenoragie, sifilis- problema familiei aproape că nu se punea), de alcoolism (delirium tremens, probleme cerebrale și cardiace) și de igiena precară (în afara băilor naturale în mare, marinarii se spălau rar și nu aveau schimburi de haine, iar depunerea răniților la infirmerii improvizate în locurile insalubre ale magaziei duceau la infecții și cangrene, tratate exclusiv prin amputări de membre). Ne putem imagina că un membru al unui echipaj de pirați nu arăta deloc atrăgător, dimpotrivă, scăpat de disciplina oficială obligatorie
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pâlnie, la capăt, care împrăștiau mai multe proiectile o dată), cuțite, săbii (mai ales cele de abordaj, scurte, grele și eficiente prin mulțimea de parâme ale oricărui velier) și grenade cu fitil. La final, morții erau inventariați și aruncați în mare, răniților cangrenați li se amputau organele atinse, iar supraviețuitorii neatinși grav, cu bandaje și tratamente primitive, se pregăteau de o nouă înfruntare. E evident că un personaj cu o asemenea existență nu putea avea înfățișarea obișnuită pe care o cerea norma
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pâlnie, la capăt, care împrăștiau mai multe proiectile o dată), cuțite, săbii (mai ales cele de abordaj, scurte, grele și eficiente prin mulțimea de parâme ale oricărui velier) și grenade cu fitil. La final, morții erau inventariați și aruncați în mare, răniților cangrenați li se amputau organele atinse, iar supraviețuitorii neatinși grav, cu bandaje și tratamente primitive, se pregăteau de o nouă înfruntare. E evident că un personaj cu o asemenea existență nu putea avea înfățișarea obișnuită pe care o cerea norma
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de sub punte și au deschis o luptă cu săbiile și pistoalele împotriva tâlharilor de pe Adventure. Maynard a tras cu pistolul în Teach, și-a rupt sabia de cea a vestitului pirat, dar tot nu a reușit să-l doboare. Blackbeard, rănit, gemând groaznic și încă agitându-și sabia, a căzut numai când trupul său a fost străpuns de zeci de tăieturi de lamă și de câteva gloanțe, din partea soldaților. Capul piratului a fost atârnat de bompresul vasului Pearl, al aceluiași Maynard
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de sub punte și au deschis o luptă cu săbiile și pistoalele împotriva tâlharilor de pe Adventure. Maynard a tras cu pistolul în Teach, și-a rupt sabia de cea a vestitului pirat, dar tot nu a reușit să-l doboare. Blackbeard, rănit, gemând groaznic și încă agitându-și sabia, a căzut numai când trupul său a fost străpuns de zeci de tăieturi de lamă și de câteva gloanțe, din partea soldaților. Capul piratului a fost atârnat de bompresul vasului Pearl, al aceluiași Maynard
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
personalul bibliotecii constituia paisprezece funcționari cu studii universitare, doi funcționari administrativi și șapte unități tehnice. Grija pentru „biblioteca sa” s-a văzut și în timpul celui dintâi Război Mondial, când sălile bibliotecii trebuiau eliberate pentru a se improviza spitale pentru răniți, iar mutarea cărților și a cataloagelor reprezenta o muncă istovitoare, căreia, însă, Cotlarciuc îi va face față cu același simț de răspundere. Mutarea unui stoc de 14.000 de tomuri nu se putea face prin soldați necunoscători, fără să sufere
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
perfectă consonanță de idei în sectorul binefacerii, a fost don Giulio Facibeni (1884-1958). În timpul războiului dintre anii 1915-1918 se afla pe câmpurile de luptă, pe Muntele Grappa, fiind capelan militar. S-a implicat cu un eroism extrem în asistența celor răniți și a muribunzilor. La vederea sfâșietoare a atâtor tați murind, a simțit vocația de a se dedica asistării și educării orfanilor de război, punându-i sub ocrotirea maternă a Maicii Domnului. După armistițiu s-a reîntors la Rifredi (Florența/Firenze
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
erau, prin 1898-'99, favorizate de o situație economică mediocră: recolte mai mult decît slabe duceau ici și colo la cîte o adevărată foamete. Populația cerea pîine. La Milano, o răscoală populară, soldată cu un mare număr de morți și răniți, a costat guvernul marchizului Rudini, șeful partidului conservator. Consecință a acestei sărăcii și a slabelor venituri la buget, moneda se deteriorase (cînd am sosit la Roma opt livre valorau un franc francez...), iar cînd coborai din Italia de nord în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
ca prin componența corpului de trupe, acolo să nu avem mai mult de un mort pe regiune (!)". Or "acolo" însemna soarele implacabil, tranșee primitive, lupta împotriva trupelor neregulate turcești comandate de aventurierul Enver bei, bașbuzuci sălbatici care îi ucideau pe răniți și-i trimiteau înapoi pe prizonieri îngrozitor de mutilați. Se poate imagina starea sufletească a combatanților martori ai unor asemenea practici crude, mai rele decît moartea ce o aveau de înfruntat, neputincioși, în înghesuiala din tranșee, să se înțeleagă între ei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
automobilul: apa din termosuri și șervețelele necesare pentru ceaiul nostru au fost folosite de mîinile experte ale chirurgilor francezi la încropirea unui pansament. Doctorul Cadenat, care vorbea curent limba bulgară, a scris cîteva cuvinte pe o carte de vizită, arătîndu-i rănitului, în vale, pe unde o lua drumul, acoperișul mare al spitalului militar, zicîndu-i: "Te oprești acolo, dai biletul acesta medicului-șef ca să-ți facă un pansament ca lumea, care să țină". În același timp, soția mea i-a pus în
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]