5,519 matches
-
1. PRECIZĂRI METODOLOGICE Examenul de bacalaureat, organizat în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 4923/ 29.08.2013, emis de MECT, include proba A de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română. Stabilirea nivelului de competență lingvistică în procesul de receptare și de producere a mesajului, cu valorificarea achizițiilor dobândite la disciplina limba și literatura română, se realizează pe baza unei grile care vizează cinci competențe: înțelegerea textului; exprimarea și argumentarea unui punct de vedere; organizarea discursului; adaptarea la situația de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
operaționalizarea comunicării, contribuind la excelența discursului oral. II. Fișe recapitulative pentru portofoliul candidatului - proba orală 1. COMUNICAREA ORALĂ ȘI SCRISĂ 1.1. Situația de comunicare. Elemente și funcții Comunicarea lingvistică (verbală) este definită ca proces de transmitere și, implicit, de receptare a unui mesaj, exprimat prin limbajul articulat care se întemeiază pe codul convențional al limbii. Reprezentând principalul mod de a fi în lume al omului și al lumii de a exista ca societate, comunicarea interpersonală poate fi bilaterală (unidirecționată) sau
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
unor sentimente. - Scopul distractiv are ca finalitate delectarea receptorului, destinderea și amuzamen tul; este avut în vedere mai ales în domeniul audiovizualului sau al unor publicații de divertisment. Scopurile comunicării artistice sunt determinate de specificul funcției poetice. - Scopul estetic vizează receptarea frumosului artistic, prin transmiterea emoției ar tistice, prin configurarea și dezvoltarea trăirilor estetice. - Scopul cognitiv urmărește accesul receptorului la un nivel complex de cunoaștere, „conducând spiritul de la aspectul cognitiv, rațional, la cel al reprezentării, al sensibilizării [...], cultivând ambiguitatea și antrenarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
indirectă (mediată); c. după instrumentele folosite: comunicare verbală; comunicare nonverbală; comunicare paraverbală; d. după direcția comunicării: comunicare unidirecționată (monolog adresat); comunicare bidirecționată (dialog). Toate aceste tipuri de comunicare se realizează cu succes dacă sunt prevenite blocajele în procesul transmiterii și receptării mesajelor. Factorii perturbatori care pot determina eșecul comunicării pot fi legați de fiecare dintre cele șase elemente ale comunicării: emițătorul nuși adecvează contextului situațional discursul sau comporta mentul/are dificultăți în exprimarea ideilor/are o dicție deficitară etc.; receptorul interpretează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ale situației de comunicare (timp, spațiu, model cultural etc.); emițătorul valorifică resursele expresive ale limbii, personalizează enunțurile, conferindule o marcă stilistică adecvată contextului comunicațional. Contextul, prin cele trei dimensiuni pe care se configurează, contribuie în mare măsură la producerea și receptarea semnificațiilor textuale. - Contextul comunicațional presupune cooperare între actanții comunicării și o raportare consonantă la același referent. În cazul literaturii, lectorul trebuie să depășească bariere temporale, spațiale, culturale, pentru a „comunica“ cu scriitorul din alt veac, pentru a înțelege un text
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
semnificativ mesajul). 2.2. Textul literar și textul nonliterar. Texte de graniță Raportarea mesajului la contextul comunicativ, la cel lingvistic și stilistic determină identificarea tipologiei textuale pe care o ilustrează secvența discursivă/textul. Această identificare întregește procesul decodării mesajului, al receptării tuturor semnificațiilor, explicite și implicite, prin aplicarea unei grile de coduri culturale, de convenții, de stereotipii, de particularități etc. Principalele tipuri de texte sunt textul literar și cel nonliterar. Prin contaminarea acestora, ia naștere textul de graniță. Textul literar, specific
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
strofă a textului dat, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre rolul pe care îl are lectura jurnalului unui scriitor în receptarea operei sale. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Redactează un eseu de 600- 900 de cuvinte în care să prezinți relația dintre două per sonaje dintrun roman studiat, scris după 1980. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
plângeau - se sugerează ideea poetică a complexității poezieicântec, a cântecului de iubire capabil să recupereze inocența originară a limbajului, după ispășirea unui vechi păcat. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul pe care îl are lectura jurnalului unui scriitor în receptarea operei sale Situat la frontiera dintre scrierea nonficțională și literatură, jurnalul este oglinda cea mai fidelă a existenței reale a scriitorului. În opinia mea, lectura jurnalului unui scriitor este importantă numai în măsura în care ne ajută să descoperim „omul din spatele textului“, autorul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
30 de puncte) Necesitatea cunoașterii ideologiilor estetice pentru înțelegerea operelor literare Reprezentând un ansamblu de principii estetice, doctrinele literare evidențiază opți unea unei generații sau a unui grup de literați pentru o „mutație“ estetică. În opinia mea, cunoașterea ideologiilor facilitează receptarea și interpretarea operei literare, dar nu trebuie să pierdem din vedere faptul că în creațiile artistice pot interfera mai multe canoane estetice. Un argument care susține această opinie este faptul că programele estetice însumează trăsăturile definitorii ale unui categorii de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
structural prin crearea de stimuli supernormali, în încercarea disperată de a diferenția produse cvasi-identice, recurgând de fapt la combinarea acestui proces (de exagerare a stimulilor considerați importanți) cu procesul opus, de diminuare a stimulior (considerați secundari, un balast care blochează receptarea celor considerați esențiali în crearea imaginii de marcă): " Atunci când anumiți stimuli sunt exagerați artificial până devin stimuli supernormali, efectul poate fi sporit și mai mult prin reducerea altor stimuli (irelevanți sau omiși intenționat). Creând simultan stimuli subnormali în acest fel
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
orașului Huși, comparabil cu acela humuleștean. Piesa se remarcă prin ritmul alert al replicilor, prin umor și prin limbajul colorat cu regionalisme, care conferă savoare întregii desfășurări dramatice. Nota „locală” prezentă în dialogul personajelor nu a constituit un impediment în receptarea de către actori și spectatori a farmecului și vitalității textului, acesta fiind montat pe scenele mai multor teatre din țară, la București, Arad, Pitești, Brăila, Reșița, Cluj, Oradea ș.a. V. mai compune dramatizări după alte scrieri ale lui Creangă: Harap Alb
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290451_a_291780]
-
03. Antologia tinerilor prozatori brașoveni, 2003, apoi cu lucrări personale. Mircea Cărtărescu (2000) și George Coșbuc (2002) sunt monografii concepute după structura impusă de colecția „Canon” a Editurii Aula din Brașov: studiu sintetic, antologie din opera scriitorului comentat, dosar de receptare critică, repere biobibliografice. Direcția optzeci în poezia română (2000), la origine teză de doctorat, este o cercetare ambițioasă, care vizează situarea istorică și descrierea tipologică a poeziei optzeciștilor. Criticul dedică o primă secțiune problematicii generale („nașterea optzecismului”, „trăsăturile optzecismului” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285777_a_287106]
-
și medii, nu sunt lipsite de durere, resuscitând trăirea corporal-umană în cadrul sistemului cyborgic. De asemenea, acestea provoacă, în rândul publicului, o senzație stranie, amestecând emoție și teroare, atracție și repulsie (în termeni deleuzo-guattarieniă, publicul resimțind un fior aproape visceral la receptare. Sentimentul este de asistare la o luptă între uman și nonuman, la un spectacol cu o întreagă desfășurare de forțe între om și animal, natural și tehnic. Prin urmare, conviețuirea dintre uman și tehnologic nu este confortabilă și pașnică, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ne oferă însă și imaginea "cosmetizată" a culturii, într-un atrăgător "ambalaj publicitar" în finalitatea sa comercial ce altereză statutul cultural al societății. Cercetări sociologice în domeniul educației efectuate în ultimii ani în țara noastră au surprins tendința tinerilor de receptare și interpretare incorectă a valorilor culturale naționale și universale. Să urmărim conținutul programelor de divertisment TV, calitatea filmelor difuzate pe unele posturi, a spoturilor și mesajelor publicitare fără acoperire derulate în flux continuu, a produselor cu statut estetic incert vîndute
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
derulate în flux continuu, a produselor cu statut estetic incert vîndute în imediata apropiere a unor complexe muzeale sau lucru și mai grav în standurile din incinta muzeelor, ca să oferim numai cîteva exemple, pentru a constata că sîntem supuși unei receptări pasive a informației, manipulați constant de asaltul distructiv al kitsch-ului, mediocrității, obscurității. În aceste condiții, "relația muzeului cu publicul în România ar fi trebuit să aibă un scop educativ prioritar" subliniau doi specialiști într-un articol intitulat sugestiv "Pedagogia
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
plan" în același timp punîndu-se problema măsurii în care patrimoniul este receptat de către public. Concluzia la care s-a ajuns identifică faptul că spațiul muzeal este destinat unor categorii largi de public, "cu preocupări, arii de interes și nivele de receptare diferite", dar interesant de subliniat faptul că publicul poate alege între a citi informația atașată obiectului muzeal sau ignorarea acesteia. Spațiul acestui muzeu unic în România face apel la memoria colectivă a publicului și la necesitatea identificării cu un spațiu
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și regiuni despre care am avea nevoie de informații noi pentru a putea vorbi despre operele care provin din aceste spații"11. În ceea ce privește relația exponat public, aceasta reunește puterea de analiză și de selecție a creatorului, cu obiectivitatea, capacitatea de receptare a spectatorului. Albert Memmi consideră această relație ca un fenomen dinamic, pe care încercăm să-l înțelegem atît în geneza sau mecanismele structurale, cît și în destinația sau anvergura lui sociologică 12. În legătură cu publicul, problemele diversificării acestuia, ale succesului unei
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de limbaj plastic; 2. competențe de ordin tehnic: capacitatea de exprimare plastică utilizînd materiale, instrumente și tehnici variate în diferite stadii de lucru; 3. raporturi expresiv compoziționale, urmare a disponibilităților afective, a imaginației și a creativității artistice, a capacității de receptare și interpretare a mesajului vizual-artistic. Dimensiunile identifică trei direcții principale de analiză a imaginii plastice: tehnică, expresivitate, limbaj plastic.. INDICATORI Operaționalizarea conceptului și a dimensiunilor s-a realizat prin stabilirea unui număr de cinci indicatori relevanți în acest stadiu al
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și noi o vom privi zvârcolindu-se,/ și vom râde de ea,/ și vom putea socoti/ abia atunci/ că am răzbunat măcar în parte/ moartea căprioarei cu nările înfiorate...” (Cântec de lebădă din revista „Ramuri”, nr.3, 1983). CAPITOLUL I Receptarea critică a operei lui Nicolae Labiș de-a lungul timpului „Eu sunt spiritul adâncurilor, Trăiesc în altă lume decât voi,[...] Din când în când Mă urc în lumea voastră, În nopți grozav de liniștite și senine Și-atunci aprind mari
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
abordarea temei „Dimensiuni spațio-temporale în poezia lui Nicolae Labiș” s-a dorit a se realiza o analiză sintetică a creației literare a lui Nicolae Labiș, cu accent pe elementele de spațiu și timp în poezia poetului. Totodată a fost reliefată receptarea critică a operei lui Nicolae Labiș de-a lungul timpului, precum și reliefarea existenței milenare a poporului român în cadrul creației poetice sub aspectul lexicului, morfologiei, sintaxei și stilului. Aspectele menționate ne-au dat posibilitatea să evidențiem preponderența elementului latin în poezia
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
nu acorde importanțà "artificiilor formale" ale poeziei; de altminteri, este ceea ce critică a avut de "reproșat" întotdeauna acestui autor: interesul sàu pentru formà poeticà a fost mereu identificat cu o virtuozitate superficialà, cu un cult al formalismului în detrimentul sinceritàții sentimentului. Receptarea poeziei lui Horia Bàdescu la noi (Ronsetele nu fac excepție, apariția lor trece aproape neobservatà) este reductivà, ignorînd bogàția filonului poetic al formelor fixe în poetica europeanà (sau în creația marilor poeți români, de la - sà zicem - Eminescu, la St. Aug.
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
și discursul nàzuiește mai degrabà /.../ la ingeniozitate decît la depoziția de conștiințà. /.../ Poemul trece ușor de la invocație la incantație, nu fàrà un oarecare sacrificiu de sens, recompensat printr-un exercițiu frenetic al virtuozitàții" (Al. Cistelecan). Cu totul altă a fost receptarea "experimentului poetic" al lui Horia Bàdescu în orizontul occidental contemporan, unde scriitorul, ca și cititorul de poezie, este mai familiarizat cu tradiția filonului poetic al "formei perfecte", de extracție iudeo-creștinà: Prin intermediul acestei forme fixe pe care o inventeazà, Bàdescu se
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
periodice (în special în „Oltul”) îi apar mărturisiri autobiografice și proză istorică. Deși cu un deosebit succes la public - romanele sale, cu precădere Invitația la vals, au cunoscut zeci de reeditări -, scriitorul a fost ignorat de criticii importanți. Prăpastia dintre receptarea de către cititori și cea critică este greu de explicat, D. ilustrând mai degrabă cazul unui condamnat fără proces. Volumul de debut - Capcana (1927) - conține proză scurtă și a stârnit interesul comentatorilor prin relativa noutate epică, prin calitatea descrierii unor procese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
este un produs finit compus din cuvinte fixate pe pagină, delimitîndu-se ca program de pre(-)text; 3) textualizarea este punerea în cuvînt tipărit, reconstrucția-în-text a pre(-)textului; 4) paratextualitatea, sau "narațiunea-ca-text" în sensul lui Barthes, vizează producerea textului (autorul) și receptarea textului (cititorul). Pentru a păstra totuși ideea de "unitate în diversitate" pe care o impune acest dicționar primul și, după știința noastră, unicul în domeniu -, ca și pentru a nu-l deruta pe cititorul deja avizat, am tradus un termen
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Este, cel puțin în parte, comun pentru EMIȚĂTORUL și DESTINATARUL mesajului. ¶Opoziția între cod și mesaj este analoagă, dar mai generală decît faimoasa opoziție saussuriană între LIMBĂ (sistemul limbii) și VORBIRE (gestul individual): tot așa cum sistemul limbii guvernează producția (și receptarea) rostirii individuale, codul guvernează producția (și receptarea) mesajului. 2. Una din "vocile" (modele ale deja-cunoscutului, modele ale realității) din care se țese o narațiune. După Barthes, narațiunea și unitățile sale constitutive capătă o semnificație în funcție de una sau mai multe asemenea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]