11,435 matches
-
soția sa, descendentă a bogatei familii Ghenovici. În textul publicat de N. Iorga se înserează un „adaus” interesant și el, pentru a se constata interdependența Umbrărești-Boziești ca obște unitară la origine, dar și pentru aspectul pe care urmărim să-l relevăm, anume obârșia Costăcheștilor la Umbrărești. Iată adaosul din textul transcris de marele istoric: „de la Boziești de pe Bârlad, cât s-a alegi iar partea părinților noștri și pe zapisă, iar să fie a surori-me, Tudosiicăi”. Înseamnă că și aici slugerul Costache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrăreștii și vii și țigani a logofetesii Mariei”, avere considerată susceptibilă de redistribuire. Or, nu puteau face obiectul unei astfel de acțiuni dacă bunurile respective nu ar fi rămas de la Ion Palade, după soția sa, Nastasia. E demn, iarăși, de relevat că apare în izvod numele satului Umbrărești, deși, în mod cert, numai Bozieștii reveniseră și au aparținut Todosicăi Jora, dovadă că cele două nume de sat acoperă o singură realitate comunitară. Recapitulând datele aspectului în atenție, se poate considera transmiterea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai târziu decât cei 15 din 1684. Alții au făcut danie, precum Gavril, fiul Cârlianței, cu frații și cu feciorii lui, Andronic și Ion, Constantin, fiul Caliei etc. Iar în actul de întăritură domnească din 28 februarie 1698 ni se relevă și vânzările făcute sigur după 1684, de către „Andrei Tonul, ficiorul Dimii din Torcești” și de „Ioan și fratele lui, Costandin, ficiorii lui Andronic de Torcești”, ambele grupuri familiale vânzând „din acei o sută de stânjeni ci au fost rămas răzeșilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare, logofătul Constantin Costache, viața sa, relativ scurtă, ar merita să fie mai îndeaproape cunoscută, ca unul ce s-a implicat în numeroase probleme de natură politică, militară, juridică, cu atât mai mult cu cât s-au păstrat documente ce relevă asemenea aspecte. La data de 8 iunie 1740, Toader Costache nu se mai afla în viață. O poruncă domnească de la Grigorie al II-lea Ghica ne furnizeasă detalii: la data de mai sus, domnitorul însărcinează pe vărul său, Manolache Costache
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au stat lucrurile ne putem ușor convinge urmărind și comparând cifrele pe sate și pe stăpânii lor, parcurgând și alte documente contemporane care cuprind date de referință. Exemplificăm cu două cazuri tipice, credem noi, aspectul pe care dorim să-l relevăm: 1 - la satul și moșia Drăgănești-Tecuci, a vornicului mare pe atunci Mihail Sturza, viitorul domn, nu apare în Condica Vistieriei Moldovei din 1816 decât un număr de „16 liudi” la impuși la bir și nici un scutelnic. Cu un an în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu erau considerați îndeobște ca fiind „în rândul oamenilor”, o expresie păstrată și folosită de părinții noștri când ei ne îndemnau spre îndeletniciri și fapte de așa natură încât să poți fi considerat că te afli „în rândul oamenilor”. Documentele relevă că fiecare din cele trei categorii de gospodari își avea propriul reprezentant în diferitele treburi din sat și erau desemnați și împuterniciți să participe, alături de preot și vornic, la dezbaterile și deliberările privind rezolvarea anumitor chestiuni și interese ale comunității
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tuturor resurselor oferite de natura înconjurătoare. Nu există călător străin, care a avut ocazia să străbată și să cunoască plaiurile Moldovei, să nu-și fi exprimat admirația ori să nu fi făcut aprecieri pozitive cu privire la bogățiile țării. Alexandru I. Gonța, relevând aspectul, remarcă de justețe cum „Călătorii străini rămân uimiți la vederea tuturor roadelor naturii”. El reproduce fragmente din notările făcute de vizitatori, cum e aceea din 1466, când călătorul rus Afanasie Nikitin scrie: „În țara Moldovei este belșug și sunt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
străini poate fi considerat reprezentativ și în spațiul umbrăreștean, el înfățișând realități ce nu pot fi contestate. Ne conving de acest lucru documentele locului și timpului de care ne ocupăm. Este adevărat că actele scrise, prin care să ni se releve direct și la modul statistic gama și cantitatea de bogății și preocupări, lipsesc pentru o bună perioadă de timp. Dar este aproape de la sine înțeles că umbrăreștenii, locuitori de câmpie fiind, nu aveau cum să nu practice pe mari suprafețe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din fânață și din grădini și din cânepă și din prisăci [...] după obicei”. Prin urmare, regula formulată prin expresia după obicei ne arată că atât zeciuiala, cât și grădinăritul erau practici vechi și păstrate. La noi, cultura zarzavaturilor ni se relevă documentar destul de târziu, dar datele consemnate ne îndeamnă la supoziția că reflectă realități de continuitate, dacă ținem seama de faptul că avem de-a face cu suprafețe destul de întinse și cu oameni specializați în domeniu. Să exemplificăm. „Gazeta de Galați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de natură istorică, pentru că ne furnizează informații asupra modului de comercializare a unor produse în cadrul obștii sătești umbrăreștene, în ultima fază a existenței ei. Avem un exemplu de contract din domeniul comerțului, din satul boieresc Torcești, ale cărui clauze sunt relevate tot cu prilejul unui proces, pornit la 7 iulie 1836, de către crâșmarul evreu botezat, Mihalachi Botezatu, împotriva arendatorilor săi, Manolache Gheorghiu și serdarul Gavril Dodan, arendași, la rându-le, ai moșiei lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Botezatu arată că cei doi l-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
reconstitui un tablou privind felul cum arăta o gospodărie umbrăreșteană în vremea respectivă. Abia pentru perioada de acum mai bine de o sută de ani în urmă, am cules din câmpul documentar al Umbrăreștilor anumite date, prin care ni se relevă cam cum arăta fizionomia de ansamblu a unei gospodării sătești, ajunsă astăzi să țină de domeniul istoriei. Subliniem din capul locului că atunci, ca și acum, gospodăriile țărănești, ca mărime și bogăție de inventar, se deosebeau unele de altele. În
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei, Alexandru I. Gonța, aduce în atenție opinii ale istoricilor cu privire la principalele drumuri comerciale din respectiva perioadă. El face corecta observație potrivit căreia existența drumurilor „se impune să fie cercetată și studiată ca una din problemele ce privesc economia Moldovei”. Relevând traseele principale ale drumurilor moldovenești, amintește și de cel „numit cu numele generic de «drum moldovenesc» față de un altul, care se numea «drumul tătărăsc», și cel de pe malul Siretului, ce se numea «drumul muntenesc»”. Primul, scrie autorul, „străbătea rând pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
militară înregistrează o vertiginoasă degradare prin micșorarea numărului celor meniți de necesități să asigure paza țării și bunăstarea locuitorilor ei. Au fost desființate formațiunile militare și distruse mijloacele de apărare de la fruntarii și din interior. În schimb, documentele timpului respectiv relevă o apreciabilă sporire a numărului de slujitori destinați încasării dărilor și executării numeroaselor „angării” precum: globnici, deșugubinari, cămănari, bezmănari, cepari, olăcari, podvodari, conăcari etc.. Se poate înțelege ușor de ce nu mai aflăm acum în documente nume de locuitori cu atribuții
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de grădinarie de prin anii 70, un craniu în zonă, pe criteriul că pe această vatră nu se produceau inundații, fiind teritoriul cel mai prielnic pentru existența comunității din timpuri destul de îndepărtate. Cercetări arheologice adecvate vor fi în măsură să releve aievea ceea ce noi mai mult am intuit prin lumina celor semnalate mai sus, mai ales existența vetrei de sat atestată arheologic. Tot de resortul arheologiei ține acum și punerea în evidență a așezămintelor religioase vechi, care au fost cândva la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
delincvența violentă, spre deosebire de celelalte două studii, care măsoară tulburările de comportament. Oricât de valoroase ar fi aceste studii, rămâne totuși o problemă: ele nu sunt destul de contextualizate, mai ales în mediul școlar. Această lipsă a caracteristicilor situaționale este, de altfel, relevată de autorii meta-analizei, care consideră că aceasta este una dintre căile esențiale pentru viitoarele cercetări. Abordarea contextuală: revenire asupra factorilor școlari Una dintre problemele abordării prin factori de risc este că, adesea, ea a fost insuficient contextualizată; literatura de specialitate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
celebre ale realismului, adăugate într-o ediție ulterioară a tratatului său. Primele trei dintre aceste principii l-au făcut pe Morgenthau întemeietorul unei abordări realiste mai apropiate de spiritul științific. Primul principiu stabilește ce sînt teoriile; cu alte cuvinte, el relevă asumpțiile metateo-retice ale lui Morgenthau: Teoria înseamnă a constata faptele și a le da un înțeles cu ajutorul rațiunii [...] Realismul politic consideră că politica, ca și societatea în general, este guvernată de legi obiective, înrădăcinate în natura umană". Prima secvență a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de legi obiective, înrădăcinate în natura umană". Prima secvență a acestui principiu ar putea lăsa de înțeles că Morgenthau se conformează empirismului, susținînd că noi întîi percepem faptele prin simțuri și abia apoi le conferim un sens. A doua secvență relevă punctul teoretic de plecare al lui Morgenthau, și anume natura umană. Natura umană, în imuabilitatea sa, constituie baza unei științe guvernate de legi obiective și, de aceea, cu posibilități de predicție limitate. Al doilea principiu furnizează conceptul central al teoriei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
implică schimbarea). În al treilea rînd, teoria balanței puterii este învinuită de confundarea tuturor tipurilor de politică externă expansionistă, ignorînd astfel diferența calitativă dintre politicile imperialiste și cele antiimperialiste. În ciuda criticilor sovietice, o comparație între corelația forțelor și balanța puterii relevă multe similarități între cele două concepte (Light 1988: 286 și urm.). Ambele sfîrșesc prin a avea o viziune de sumă zero asupra puterii, în care cîștigurile uneia dintre părți înseamnă automat pierderi de partea cealaltă. Teoretic vorbind, această concepție de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
internaționale diferite, este fără sens (pentru o argumentare asemănătoare, vezi și Rosenberg 1994: partea I). Concluzia logică pe care o putem desprinde din Logic of Anarchy este că nivelul anarhiei este redundant. Iar al doilea strat, dacă este corect înțeles, relevă anumite trăsături ale diferențierii rolurilor care implică o viziune mai verticală asupra guvernării. Abandonînd asumpția anarhiei ca demarcare strictă între chestiunile interne și cele externe, pentru dezavantajele sale euristice (Milner 1991), ar trebui să înțelegem sistemul internațional ca pe un
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
națională care este, în primul rând, definită în termeni negativi ca irlandez, scoțian sau galez. În primul rând nu sunt englez; ca englez, nu sunt francez sau german; și așa mai departe. Aceste autodescrieri probabil că ascund mai mult decât relevă și, în multe cazuri, toți europenii au foarte multe în comun chiar dacă, totuși, există diferențe importante între noi.1 Dar una dintre zonele în care noțiunea de l'exception française se pare că funcționează, este sistemul guvernării și politicii locale
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
agențiilor de dezvoltare regională alese în mod indirect, iar această apariție lentă a început să dea roade odată cu crearea de consilii regionale alese, de către reformele de descentralizare din 1982. Opinia publică este ambivalentă în această problemă: sondajele de opinie au relevat un sprijin public constant pentru păstrarea departamentului, chiar dacă aceleași voturi indicau și faptul că cetățenii erau convinși că regiunea reprezenta instituția teritorială "a viitorului". Un sondaj realizat în 2002 a arătat că publicul încă mai sprijinea existența departamentului (81%), iar
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în Franța (% din voturi primite) 32,21 49,33 12,39 4,69 0,57 0,22 0,60 Nr. consiliilor în care partidele formează majoritatea 2 22 1 1 Source: http://www.election-politique.com/regresult 2.php Rezultatele electorale relevă o imagine de ansamblu a opiniei publice și a partidelor politice la anumite momente în timp. Însă, nu relevă opinia publică în totalitate și este necesar să ne referim și la alte surse, precum sondajele sociologice. Foarte folositoare în acest
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Nr. consiliilor în care partidele formează majoritatea 2 22 1 1 Source: http://www.election-politique.com/regresult 2.php Rezultatele electorale relevă o imagine de ansamblu a opiniei publice și a partidelor politice la anumite momente în timp. Însă, nu relevă opinia publică în totalitate și este necesar să ne referim și la alte surse, precum sondajele sociologice. Foarte folositoare în acest sens sunt sondajele permanente realizate de Observatorul Interregional Politic (Observatoire Interrégional Politique OIP), cu sediul la Sciences Po, Paris
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
la alte surse, precum sondajele sociologice. Foarte folositoare în acest sens sunt sondajele permanente realizate de Observatorul Interregional Politic (Observatoire Interrégional Politique OIP), cu sediul la Sciences Po, Paris, în colaborare cu marea majoritate a regiunilor franceze 57. Aceste sondaje relevă un paradox interesant în legătură cu percepția publicului față de regiuni ca nivel de guvernare teritorială. Pe de o parte, de vreme ce sondajul a început în 1986, marea majoritate a făcut referire mai degrabă la regiune decât la departament sau municipalitate ca fiind "nivelul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în funcție de direcția pe care o ia investigația. Întrebările cercetării pot asigura cadrul de lucru atât pentru aceasta scurtă revedere a literaturii cât și pentru capitolele teoretice; ele determină limitele a ceea ce este relevant. Există totdeauna posibilitatea ca revederea literaturii să releve că răspunsurile la toate sau la unele din întrebările cercetării sunt deja disponibile și că proiectul de cercetare, prin urmare, nu este necesar. Atunci o altă temă va fi selectată. Strategiile cercetării. Strategiile cercetării asigură o logică sau un set
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]