5,495 matches
-
iese din discuție, cu toate acestea, doza de subiectivitate inevitabilă pe care anumite pasaje din lucrare o pot conține; nu este vorba despre acele interpretări deformante pe care el le acordă unor evenimente din trecut, care i s-au tot reproșat 92. Sigur, faptul că "inventează" anumite documente care să ateste originea veche a familiei sale este indiscutabilă. Dar acuratețea istoriografică reprezintă o achiziție recentă a științei, la care un autor de secol XVIII nu ar fi putut spera. Tudor Dinu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de mai sus, gânditorii primei perioade bizantine au făcut o clară demarcație între filosofia profană ("din afară") și cea adevărată, care se reducea la a-l gândi pe Dumnezeu. Domina o atitudine de adversitate față de filosofia păgână, căreia i se reproșează formalismul, excesul de erudiție care este fără folos pentru viață, disensiunile insurmontabile dintre școlile filosofice, contradicția dintre teorie și practică, chiar lăcomia câștigului aici fiind vizați în primul rând sofiștii -, pretinsul elitism"20. Filosofia pre-creștină era văzută ca un izvor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
toate acestea, faptul că autorul risipea destulă energie pentru a combate o teză care i se părea incorectă denotă că ea nu era chiar în criză de susținători (în unele aspecte, Buffon era unul dintre ei). Oricum, ceea ce i se reproșează lui Descartes este faptul că acesta "a încercat să explice formarea și conservarea unversului doar prin legile mișcării", că "a limitat la stadiul de mecanism pur ființele însuflețite".25 Condillac vrea să demonstreze că "există deci și altceva la animale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
află din nou în aceeași stare ca și înainte, ca la trezirea dintr-un vis. H. G. Wells (1866-1936) a scris în tinerețe ceea ce el însuși definește drept scientific romances. Jules Verne, care pretindea pur și simplu că folosește știința, îi reproșa lui H. G. Wells că "inventează știința" pe care acesta din urmă o utiliza în romanele sale. De fapt, pe Wells îl interesau consecințele posibile ale teoriilor epocii sale asupra viitorului omenirii, și nu uimirea în fața reușitelor tehnologiei. Inventând mașina de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
a unei eficiențe terapeutice constante. De altfel, Collip, artizanul acestei etape, a spus la un moment dat că reușita lui în purificarea extractului pancreatic ar fi putut-o face orice biochimist experimentat (8, 10, 25-28, 40-44, 82). Ce se poate reproșa istoriografiei canadiene este deplasarea momentului descoperirii insulinei din anul 1921, an în care descoperirea în sine fusese realizată integral de Paulescu, în anul 1922, când insulina a fost utilizată cu succes în terapeutică. Lupta internă acerbă purtată de cei 4
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
fie evitată separarea. Ceea ce ține de părinți, de relația lor, conflictele și rezolvarea lor sunt trecute în sarcina copilului. Există copii care sunt procreați și aduși pe lume cu scopul de a evita separarea cuplului. O mamă, părăsită de soț, reproșează fiicei adolescente că nu a intervenit pentru a-l convinge pe tată să nu plece, să rămână cu ele. Ea spune: „ar fi putut să-l amenințe că se sinucide și atunci în mod sigur el nu pleca!”. Parentificarea e
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a sa și a fraților mai mici, amestecată cu un teribil sentiment de vinovăție a determinat la Aurelia un sindrom de stres posttraumatic ușor de recunoscut prin aceste crize ce apăreau imediat ce nu găsea, pierdea ceva sau când i se reproșa ceva. Pentru educatoare crizele Aureliei nu aveau nici o cauză, nici o logică și așa cum am mai spus, le înspăimânta. Ele nu-și dădeau seama că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întâmplător, partea a patra a cărții, care descrie coordonatele imaginarului feminin al genialității, se sprijină integral pe o ilustrare romanescă, mai precis pe analiza a două texte, romanul Corinne al Doamnei de Staël și Louis Lambert de Balzac. Ceea ce aș reproșa acestei abordări e tocmai neputința ei de a asigura o circulație a geniului relevantă pentru destinul literaturii 80. Revenind la cazul românesc, putem analiza ramificarea stufoasă a discursului despre geniu în secolul al XIX-lea: broșurile populare care vorbesc despre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că a fost vorba de invidie, poate că Heliade Rădulescu s-a simțit concurat, nu știm cu certitudine. Pamfletul care îl desființează pe Bolliac vizează explicit calitatea de scriitor a acestuia. Heliade Rădulescu îl acuză de impostură auctorială și îi reproșează ambiția de a se afirma ca poet. Oarecum surprinzător, după ce i-a vegheat și i-a încurajat începuturile literare, îl critică tocmai pentru că urmează o carieră în domeniul literaturii. Nu era prima dată când Heliade Rădulescu adresa un asemenea reproș
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
este genial. Această opțiune îl va face pe Heliade Rădulescu să respingă orice definire a creativității colective pe baza unei noțiuni a "poporului". Așa cum subliniază în câteva împrejutări, unificarea societății într-o singură voință amenință latențele creatoare: criticul le va reproșa contemporanilor săi că prin gesturile lor de omogenizare pun în pericol existența "inteligențelor" și a "capacităților"55. Să privim alegerea "multitudinii" și din unghiul poeticii. În acel moment de început al culturii române există o relație strânsă, aproape un determinism
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Heliade Rădulescu. Cu câteva săptămâni mai devreme, acesta scrisese un comentariu pe marginea volumului publicat de poet, în care observase calitatea inegală a versurilor (Din poeziile lui Cesar Bolliac, prima culegere din textele scriitorului, apăruse în 1843). Heliade Rădulescu îi reproșase faptul că intensitatea emoției nu e menținută de-a lungul întregii creații și face chiar o apropiere, în gustul antitezelor romantice, cu imaginea deformatoare a unei oglinzi cu două fețe. Versurile lui Bolliac sunt inegale tot așa cum o față a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întreg vocabular infiltrează discursul critic, ca să descrie sau să incite descărcarea de afecțiune în preajma literaturii. Dar el nu lămurește mobilul intim al acestei pasiuni pentru că, în esență, nu e nimic de clarificat. Într-un text din 1844 în care Bolliac reproșează absența temelor sociale din literatura română, simptomul pe care îl consideră îngrijorător este dispariția iubirii: "Vă plângeți neîncetat că nu sunteți destul de considerați de stat, că nu aveți destulă greutate în părerea politică și că nu sunteți iubiți". Și continuă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
secole mai devreme: a pus viața la dispoziția indivizilor. Ea a fondat posibilitatea existențelor orientate, în care toate aspectele trăirii să fie puse sub semnul totalizant al unei chemări. Într-un fel a fost nedrept că istoria literară i-a reproșat acelei epoci naționalismul și fetișizarea obiectivelor sale: doctrina "misiunii naționale" era mai mult decât o tendință ideologică, era suportul pe care se puteau construi toate narațiunile despre existențele individuale. Ea permitea atribuirea unei urgențe interioare pentru formele de angajament activ
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Alexandru Hasdeu e luată de la Mihail Kogălniceanu etc. Asta înseamnă că textele vor avea o lungime variabilă și un grad de detaliere stabilit aleatoriu. De aceea, Titu Maiorescu, citind colecția de biografii făcută de Aron Pumnul, avea să îi reproșeze atenția disproporționată acordată unor personaje minore: "Cu o lungă biografie, de patru ori mai lungă decât a lui Grigorie Alexandrescu, și în care ni se povestesc multe intrigi călugărești, figurează între poeți Neofit Scriban..."53. Ceea ce le constituie ca gen
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
asigura supraviețuirea. S. Ț.: Am putea zice și așa, dar e cert că brigadierul nu răbda de foame și era singurul sătul din brigadă, pentru că el își reținea atât cât își dorea să aibă. Nimeni nu avea curajul să-i reproșeze ceva, pentru că mergea la Poartă și te raporta, te chemau ăia și te distrugeau în bătaie. C. I.: Un sistem infernal, un sistem infernal în care odată intrat un individ era tocat și fizic și psihic. S. Ț.: Asta este
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sabotat o lucrare comunistă! Apoi am turnat un strat de beton cam de 10 cm, peste care am mai pus un strat de vreo 25 de cm de pietre mari și apoi, iar un strat de beton. Mi-ați putea reproșa, dacă ați avea habar de construcții, că betonul s-ar fi scurs totuși printre pietroaiele ălea. Ei, bine, nu s-a scurs pentru că am avut grijă să punem un strat de pământ sau de nisip ca să acoperim golurile. Abia apoi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Un alt caz de gelozie: un prieten de-al meu, cu o soție foarte frumoasă, avea un prieten, ofițer de securitate, pe care l-a tot invitat pe la el. Ăsta a început să-i facă curte soției. Soția i-a reproșat soțului și i-a cerut să nu-l mai aducă pe acolo, pentru că uite ce se întâmplă și să nu mai vină cu neserioși pe acasă. Bineînțeles că prietenul meu i-a zis securistului: "Băi, Costele, păi eu te aduc
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a anunțat pe cei de la Murgeni că am ajuns la Bârlad. Și când am ajuns în gară la Murgeni toate rudele mă așteptau de parcă erau la demonstrație. Fiul meu a venit și l-am luat în brațe și mi-a reproșat dur: "Te-am mai așteptat la gară să vii, dar n-ai vrut să vii!" C. I.: Copiii spun lucrurilor pe nume într-un mod direct. S. Ț.: Soția mea venise de mai multe ori la gară cu el, la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să scriu, ca să nu se piardă această experiență. Dar apoi m-am întrebat: "pe cine ar mai putea interesa viața cuiva care și-a trăit zilele acum 50 și ceva de ani?" Și m-am oprit. C. I.: V-am reproșat asta chiar de la prima întâlnire: măcar fiul dumneavoastră și nepoții ar trebui să cunoască acest traseu al unei vieți în căutarea libertății! S. Ț.: Și să știți că au rămas multe momente peste care am trecut fără să fie consemnate
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bârlad șef de depozit la produse animale, peste calea ferată. Ei bine, aici am dat piept cu cel care m-a urmărit o viață întreagă pas cu pas. Domnul, acum locotenent-colonel, Lambru, el m-a urmărit. Nu am să-i reproșez nimic, nu mi-a zis niciodată nici "mă" măcar, n-am vorbit totdeauna decât foarte frumos cu el, ba chiar am avut niște ieșiri cam contra lui. Eram de acum la Zorleni, el a trecut prin poartă pe acolo. Eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
l-ai primit pe Bazon acolo, nu știi că are bube în cap? Ia să-l trimiți la mine!" Și Mardare mi-a spus, că eram prieteni și colegi: "Auzi, mi-a dat telefon directorul V. A. și mi-a reproșat că te-am primit aici și te cheamă la el". Și eu când m-am dus la el eram așa de supărat, că m-am apucat de plâns. Și am luat-o și pe nevastă-mea și m-am dus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
românesc va fi obligat să scrie că Tănase a inventat revista. El, Tănase, e unicul autor al tuturor revistelor pe care le joacă. S-ar îneca toate, rând pe rând, dacă Tănase nu le-ar duce-n cârcă. Îi poți reproșa unui salvator că a scăpat de la înec un asasin, pe Landru sau pe cutare autor de reviste de la Cărăbuș? Se îndoiește cineva că, jucând bine reviste proaste, Tănase n-ar prefera să joace bine reviste bune? Nu sunt! Ce-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de tot, 3 zile de filmări și doar 12 pagini de scenariu, pornind de la care actorii au improvizat cât cuprinde. Rescriere foarte ingenioasă a lui Hamlet:La sagrada familia e genul de film căruia nu prea ai ce să-i reproșezi, mirat de prospețimea și de maturitatea lui (trebuie precizat că e un lungmetraj de debut). Pelicula a luat Marele Trofeu al festivalului (lucru care m-a bucurat foarte tare), în condițiile în care 432 a fost retras din competiție (dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
doar ocazional și la cererea sau dispoziția Papei; un motiv în plus ca Biserica să dorească unificarea presei catolice și exprimarea ei omogenă. Răspunsul Congregației a dezvăluit unele probleme privind colaborarea și conlucrarea între diverse structuri ale Bisericii. S-a reproșat că au existat diverse informații care au apărut în L'Osservatore romano (în nr. 21 al anului 1934), oferite cititorilor de către Comitetul organizator, cu privire la viitoarea Expoziție a presei catolice, ce se organiza la dorința expresă a Sanctității Sale și care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cu această sensibilitate egotistă și insulară atât de specială, Rousseau își dorește prietenii mai puțin cuceritoare și mai mult "mulțumitoare". Este animat de dorința de a fi iubit, scriu Bernard Gagnebin și Marcel Raymond 301, lucru pe care i-l reproșează foarte lucid Doamna de La Tour Franqueville: "Dumneata care nu iubești decât pentru plăcerea pe care o găsești în dragoste" îi scrie ea pe 1 noiembrie 1763, și pe 18 mai 1765: Afecțiunea dumitale, rod tardiv al atenției mele, nu s-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]