5,533 matches
-
avută la Washington, la o simandicoasă conferință dedicată Estului postcomunist, cu tovarășul profet Silviu Brucan. Nu ezitasem, În pofida prestigiului de „disident” cu care se prezenta vechiul-nou nomenclaturist, să luminez, În fața unei săli uluite, ticurile de rutină marxistă și partinică, În retorica Înnoită conjunctural a fostului diplomat. Nu știu dacă am publicat altceva, ulterior, În afară de două interviuri luate de Gabriela Adameșteanu, dar știu bine „momentul Eliade”, În 1992, când am Încetat orice legătură cu redacția. Ruptura a durat 6 ani și ar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
militantă, În numele demnității și libertății omului. Presiunea premergătoare catastrofei centra toate evenimentele spre o singură obsesie și le devia prin mistificări simplificatoare. O presiune care se simțea deja puternic și În dezbaterile intelectuale, În viața culturii, În opțiunile artiștilor. O retorică pe cât de sumară În idei, pe atât de inventivă În trucuri care să convoace agresivitatea. Barbaria avansa prin cinice apeluri rasiste și revanșarde sau prin mai abile operații de falsificare, manipulând demagogic prefabricatele utopiei „umanitare”, idealurile dintotdeauna ale omului de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din tânărul promis tuturor Împlinirilor un infirm, dar nu și un Învins. Un infirm supus unor chinuri umilitoare, insuportabile, dar și un spirit eroic, În sensul cel mai Înalt pe care Îl poate dobândi acest cuvânt târât În toate mascaradele retoricii de ocazie. Un erou autentic, zi de zi și clipă de clipă, al cărui curaj nu este doar al unui superb moment de Îndrăzneală și uitare, nici nu servește cine știe căror „cauze” incerte. Blecher nu este un Pavel Korceaghin
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
morală”, „haosul cazon totalitar”, „omul ostaș sau furnică”, la „manipularea demagogică a prefabricatelor utopiei «umanitare»”. Era, mai curând, modul său de a-și legitima sieși, prin lectura lui Blecher, propria puerilă persistență În reduta iluzorie a literei. În acest sens, retorica antisau apolitică și pledoaria patetică pro-artă Își păstrează o melancolică valoare personală (postcomunistă și post-postmodernă), cu ecou tot mai sfios, firește, și nu o dată hilar, În realitatea noului veac și a unei cu totul noi viețuiri. New York, 11 mai 2000
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
o dată, și Înfățișarea corespunzătoare? Textul propune, firește, multe straturi de semnificații și ridică nu puține dileme, unele legate chiar de potențialul „kitsch” pe care Îl conține. Multe interpretări apelează sau chiar inventează, deloc surprinzător, acest kitsch, atât de frecvent În retorica dezbaterilor publice și În produsele culturii pop și senzaționaliste, comercializate astăzi. Oricum am privi textul, Însă, ca o istorie a alienării În familie și societate sau ca o metaforă a solitudinii, ca scrutare a procesului de depersonalizare, chiar și ca
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
complice. „În lagăr existau doar situații predeterminate și Înăuntrul lor alte predeterminări”, va explica impasibilul observator. Abia la Întoarcerea la Budapesta, imediat după război, pus să confrunte pe cei care Îl sfătuiesc să uite totul sau pe cei umflați de retorica pateticelor caracterizări de tipul „cercul ultim al infernului”, Înțelege că experiența sa nu este transmisibilă celor care nu au trăit-o. Nu se va putea adapta Între ei. „Viața era mai pură, mai simplă acolo”, Își spune În finalul cărții
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
poți citi În ea neagra potențialitate a omului și a lumii, nu doar ostilitatea primară animând militanții antisemiți și ideologii care Îi „luminează”. Naratorul supraviețuitor al lui Kertész refuză „să cedeze, ca un idiot, isteriei de masă a supraviețuirii și retoricii care bate cu pumnul În piept”. Își acceptă senin condiția, fără s-o transforme În nimic altceva: „Exist, pur și simplu, ca un evadat din Varșovia, ca un supraviețuitor din Budapesta, cineva care nu face mare tam-tam despre supraviețuirea sa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
i se Închină Kaddish-ul convulsivei confesii. Nonexistența descendenților, tatăl care refuză rolul de tată, o vede „În contextul lichidării necesare și fundamentale” a propriei existențe. Rugăciunea dedicată morților devine, de fapt, refuzul obstinat al „metamorfozării” supraviețuirii În orice altceva (semnificație, retorică manipulativă, descendenți). Este refuzul de a accepta măștile „renașterii” sau orice alte trucuri compensatoare: fals redobândita legitimitate, siguranța de sine, Încolonarea mistificatoare - negociate, toate, prin ipocrizia socială a cotidianului. Naratorul opune acestor iluzorii soluții scrisul. Natura scrisului său nu-i
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Asimilarea m-ar fi omorât chiar mai repede decât refuzul ei, care mă va ucide oricum... Doar În acest sens vreau să fiu evreu; În exclusivitate, doar În acest sens”. Cuvântul „exclusivist”, de atâtea ori manipulat și răstălmăcit În conotațiile retoricii și polemicilor post-Holocaust, Își revendică, aici, Înțelesul cu adevărat singular. „În exclusivitate din acest punct de vedere, mă consider cu deosebire norocos, chiar binecuvântat, nu că sunt evreu, căci deloc nu-mi pasă ce sunt, ci pentru că, etichetat drept evreu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
individuală, solitară. Mulți văd azi IDENTITATEA ca o cheie magică pentru toate dilemele. Eroul lui Claudio Magris din A Different Sea, un discipol eșuat al marelui filosof Carlo Michelstaedeter, sinucis la 23 de ani, după terminarea capodoperei sale, Convingere și Retorică, nu doar Își neagă orice identitate, dar potențează, zilnic, incertitudinile chiar asupra „entității” sale, În care vede un perfect vid. Nu este În stare să intre În contact cu exteriorul, nici cu propriul eu. Un fel de treptată anulare de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
demoralizarea populației evreiești. De acum înainte nu numai avutul lor era lăsat în voia soartei, ci și persoana lor.” Debutul politicii de stat prin care evreii au fost supuși la muncă obligatorie are loc în decembrie 1940, sub camuflajul unei retorici cu iz patriotard ce voia să sugereze o activitate posibil consimțită și în folosul comunității. Într-o primă etapă, munca obștească - căci așa s-a numit la început - revenea ca obligație bărbaților evrei cu vârsta între 21 și 50 de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
1933), în revista „Comentar” și în „Cadran”. Semnătura sa a mai apărut în „Universul literar”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, „Vatra”, „Tribuna”. Membru al Academiei de Științe Sociale din Bologna, al Societății Internaționale de Istoria Retoricii, corespondent al Societății Americane de Retorică, F. a fost invitat să colaboreze la lucrări apărute în străinătate (a redactat capitolul Ascension et décadence într-o monografie inițiată de Grupul din Liège), să țină conferințe (Universitatea din Bruxelles ș.a.) și lecții
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
Cadran”. Semnătura sa a mai apărut în „Universul literar”, „Gazeta literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „România literară”, „Revista de filosofie”, „Vatra”, „Tribuna”. Membru al Academiei de Științe Sociale din Bologna, al Societății Internaționale de Istoria Retoricii, corespondent al Societății Americane de Retorică, F. a fost invitat să colaboreze la lucrări apărute în străinătate (a redactat capitolul Ascension et décadence într-o monografie inițiată de Grupul din Liège), să țină conferințe (Universitatea din Bruxelles ș.a.) și lecții în instituții academice (la Catedra Rhetoric
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
să țină conferințe (Universitatea din Bruxelles ș.a.) și lecții în instituții academice (la Catedra Rhetoric and Speech a Universității din Pennsylvania) și să publice în reviste prestigioase. Prima carte, Conceptul de literatură veche, i-a apărut în 1968. Au urmat Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană (1969), La Retorica nel suo sviluppo storico (1971), Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
în instituții academice (la Catedra Rhetoric and Speech a Universității din Pennsylvania) și să publice în reviste prestigioase. Prima carte, Conceptul de literatură veche, i-a apărut în 1968. Au urmat Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană (1969), La Retorica nel suo sviluppo storico (1971), Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut și volumul Retorica și neoretorica - în franceză (1982) și
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
and Speech a Universității din Pennsylvania) și să publice în reviste prestigioase. Prima carte, Conceptul de literatură veche, i-a apărut în 1968. Au urmat Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană (1969), La Retorica nel suo sviluppo storico (1971), Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut și volumul Retorica și neoretorica - în franceză (1982) și în japoneză (1979). Un susținător al
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
reviste prestigioase. Prima carte, Conceptul de literatură veche, i-a apărut în 1968. Au urmat Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană (1969), La Retorica nel suo sviluppo storico (1971), Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut și volumul Retorica și neoretorica - în franceză (1982) și în japoneză (1979). Un susținător al retoricii a fost F. chiar de la început, în Conceptul de
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
ei în filosofia contemporană (1969), La Retorica nel suo sviluppo storico (1971), Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut și volumul Retorica și neoretorica - în franceză (1982) și în japoneză (1979). Un susținător al retoricii a fost F. chiar de la început, în Conceptul de literatură veche întreaga demonstrație, plină de știință, a autorului având în vedere prezența, în cărțile vechi, a acelei
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective (1973). Cartea despre reabilitarea retoricii fusese tradusă, în 1970, în limbile italiană și engleză. Tălmăciri în limbi străine a cunoscut și volumul Retorica și neoretorica - în franceză (1982) și în japoneză (1979). Un susținător al retoricii a fost F. chiar de la început, în Conceptul de literatură veche întreaga demonstrație, plină de știință, a autorului având în vedere prezența, în cărțile vechi, a acelei ars bene et pulchre dicendi. Conceptul de literatură, pe care F. îl urmărește
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
teologic, istoriografic, „științific” chiar), cu condiția ca acelea să fie marcate de eloquentia, să fie scrise „frumos”. Prin urmare, conceptul de „literatură veche” trebuie circumscris prin raportare la ideea de literatură, așa cum a fost ea înțeleasă din Antichitate până în Renaștere. Retorica - în această „literatură” - își arată drepturile (și ele erau întinse, căci orice fel de texte se compuneau în funcție de dispozițiile ei), iar efortul retoric, pus în acord cu mentalitatea și cu sensibilitatea literară a unei anumite epoci, cu principiile codului cultural
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
codului cultural al acelui timp, era cel ce depunea o mărturie credibilă despre intenționalitatea (sau nonintenționalitatea) izbânzii artistice. F. - pentru care definițiile (și finalitățile) retoricii trebuie neapărat să-și culeagă elementele din spații supravegheate mai ales de filosofie (în cartea Retorica și neoretorica și în altele) - propune nu doar reabilitarea acestei „științe a discursului”, ci și cercetarea textului, identificarea structurilor, a valorilor și funcțiilor acestora, adică degajarea unor modele retorice în permanentă corelare cu datele fundamentale ale climatului cultural și „ideologic
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
a discursului”, ci și cercetarea textului, identificarea structurilor, a valorilor și funcțiilor acestora, adică degajarea unor modele retorice în permanentă corelare cu datele fundamentale ale climatului cultural și „ideologic” dintr-o epocă dată. SCRIERI: Conceptul de literatură veche, București, 1968; Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană, București, 1969; La Retorica nel suo sviluppo storico, pref. Renato Barilli, Bologna, 1971; Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective, București, 1973; ed. (La Rhétorique et la néorhétorique. Genèse. Évolution. Perspectives), tr. Melania Munteanu, București-Paris
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
și funcțiilor acestora, adică degajarea unor modele retorice în permanentă corelare cu datele fundamentale ale climatului cultural și „ideologic” dintr-o epocă dată. SCRIERI: Conceptul de literatură veche, București, 1968; Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană, București, 1969; La Retorica nel suo sviluppo storico, pref. Renato Barilli, Bologna, 1971; Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective, București, 1973; ed. (La Rhétorique et la néorhétorique. Genèse. Évolution. Perspectives), tr. Melania Munteanu, București-Paris, 1982. Repere bibliografice: Silvian Iosifescu, „Conceptul de literatură veche”, „Scânteia
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
corelare cu datele fundamentale ale climatului cultural și „ideologic” dintr-o epocă dată. SCRIERI: Conceptul de literatură veche, București, 1968; Retorica și reabilitarea ei în filosofia contemporană, București, 1969; La Retorica nel suo sviluppo storico, pref. Renato Barilli, Bologna, 1971; Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective, București, 1973; ed. (La Rhétorique et la néorhétorique. Genèse. Évolution. Perspectives), tr. Melania Munteanu, București-Paris, 1982. Repere bibliografice: Silvian Iosifescu, „Conceptul de literatură veche”, „Scânteia”, 1969, 7978; L. Volovici, „Conceptul de literatură veche”, ALIL, t
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
Genèse. Évolution. Perspectives), tr. Melania Munteanu, București-Paris, 1982. Repere bibliografice: Silvian Iosifescu, „Conceptul de literatură veche”, „Scânteia”, 1969, 7978; L. Volovici, „Conceptul de literatură veche”, ALIL, t. XX, 1969; Partenie Murariu, „Conceptul de literatură veche”, O, 1970, 6; Aurel Sasu, „Retorica și neoretorica. Geneză. Evoluție. Perspective”, CREL, 1974, 3; Henri Wald, „La Rhétorique et la néorhétorique”, CREL, 1987, 1; Dicț. esențial, 315-316; Popa, Ist. lit., II, 1166. D.H.M.
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]