7,856 matches
-
exilul neființei și uitării, redând-o poesiei. Chiar și Călinescu, în ciuda simplității exprimării, concentrează o teribilă experiență interioară, viziunile lirice neavând moarte: universul nu este decât/ un joc de mari curcubee./ În scripetul lumii celeste/ Eu sunt așezat pe-o scânteie. Paradoxul face, că neștiind exact ce este poesia, ea aduce foamea de absolut, de la Geneză și până la Apocalips. Dintre fațetele multiple ale misteriosului cristal al poesiei, înțelegem așadar secretul. Înțelesul înțeles e însă o taină pe care o păstrăm în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
unduind imaginația neantului spiritual în interiorul lumii materiale. Giganticele valuri la pol înmărmuresc Sub nopțile lugubre în munți cristalizate; Deasupra și departe doar stelele lucesc Reci ca și suveniruri antice șu sacrate. Dar nordica-Auroră când cerurile arde Cristalele de gheață țâșnesc scântei în ger De aur și briliante, reflecte miliarde Dintr-ale incandescentei iluzii de pe cer931. Sunt lucruri care își caută chipul și numele, lucruri și ființe ale începutului și apocalipsului, dar elemente care îi dau poetului sentimentul supremației sale în raport cu absolutul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
exilul neființei și uitării, redând-o poesiei. Chiar și Călinescu, în ciuda simplității exprimării, concentrează o teribilă experiență interioară, viziunile lirice neavând moarte: "universul nu este decât/ un joc de mari curcubeie./ În scripetul lumii celeste/ Eu sunt așezat pe-o scânteie". Paradoxul face, că neștiind exact ce este poesia, ea aduce foamea de absolut, de la Geneză și până la Apocalips. Dintre fațetele multiple ale misteriosului cristal al poesiei, înțelegem așadar secretul. Înțelesul înțeles e însă o taină pe care o păstrăm în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
să o facă. Și aceștia, dominați de talent, de har am spune noi, sunt doar poeții. Într-o permanentă antiteză întunericul și lumina domină cerul, favorizând armonia afectivă a celui ce scrie. Ningea... Ningea pe părul ei Albi fulgi, albe scântei; Ningea... Ningea, dar o ninsoare De flori mirositoare! Și cum era senin pe cer Și raze prin eter, Și-n inima-mi tremurătoare Era senin și soare!971. Cu toate acestea, abia noaptea înțelegem rostul, înălțimea și totodată micimea noastră
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
destinul la ceas de ascendență cosmică. Cât de sfioasă crește noaptea, pășind încet din scară-n scară Și câtă liniște se lasă; pe cer grămezile de stele Răsar ca niciodată parcă, iar luna plină printre ele S-alege albă și scânteie...972. Doamne, acolo mulți cred că Tu locuiești, încăpăținându-se să te vadă asemenea lor. Acolo se implinesc în lumină soarele și luna, dându-ne aurore, zori și amurguri. Un amestec de haos și cosmos străbate filonul liric al poeților care
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și subconștientului. El este identificat cu darurile zeului Hypnos, fiul nopții primordiale și frate a lui Eros și al lui Thanatos. El este o fereastră prin care putem evada măcar cu privirea Fereastra e-o poemă de plumb și de scântei...1299 Somnul apare astfel ca o divinitate ambivalentă și adeseori visul poate deveni premoniție, având acea posibilitate descrisă de noi de a ne aduce informația universală atemporală și non spațială cu rol inițiatic. În rețeaua neuronală se prind zburătoarele nopții
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
germanoiudaică - decedat în 1967 la București). Scriitor, traducător. A lăsat o bibliotecă de peste 15.000 volume, corespondență, manuscrise, fotografii etc., pentru care am dus tratative în Capitală (trimis de Comitetul de Cultură Suceava) cu executorul testamentar, redactor șef (la Casa Scânteii) al unui ziar german (posibil „Neuer Weg”). S-a urmărit crearea unei case memoriale Sperber, în Cetatea de Scaun. Din păcate tratativele s-au soldat cu un eșec, existând o mare deosebire între pretențiile executorului testamentar și posibilitățile materiale ale
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
lui I. G.Duca, nu, ei încă se simt legați de cordonul ombilical al partidului unic. Mă delimitez de ei, de toți, nu le iau apărarea, îi compătimesc și iar zic că ne-am învățat cu umilința ca țiganul cu scânteia. Nu aveau ei exemplu de verticalitate? Să le amintesc unul de soi, la care ar trebui să se gândească mai des. I.I.C. Brăteanu, șeful Partidului Liberal și prim-ministru în perioada primului război mondial și după, care pe drept ar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
gripă aviară. Câteodată, această păsărică a păcii, porumbelul, se transformă în hultan agresiv, care stârnește panică și reacții adverse. Cu siguranță, Președintele nu-i luat în serios de cabinetele diplomatice, nici de omologii săi, că, dacă ar fi, ar ieși scântei din ce-a mai rămas din România. Nu i se poate nega o anumită abilitate de a o aduce frumos din condei, dar oricât de îndemânatic ar fi cârmaciul, nu poți cere mai mult de la o corabie cu chila cariată
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nouă aplicație complexă - browser-ul - acestei baze instalate a PC-urilor, făcând calculatorul și conectivitatea sa mai folositoare pentru milioane de oameni. S-a declanșat astfel o explozie a cererii de lucruri sub formă digitală și așa s-a aprins și scânteia ce a dus la perioada de explozie a Internetului, pentru că fiecare investitor a analizat Internetul și a ajuns la concluzia că dacă totul urma să ia formă digitală - date, inventare, comerț, cărți, muzică, fotografii și divertisment - și să fie transportat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
îți poate da liniște? Zi și noapte, sătul sau flămând, vorbind sau chiar în rugăciune fiind, îți fuge gândul în altă parte, departe de ceea ce rostește gura. Altul parcă-ți umblă-n suflet și-n cuget și răscolește pulbere de scântei și jăratic încins, cu chipuri și întâmplări care îți mută atenția, îți frig ochii, îți ard limba, îți înțeapă urechile cu strigări obraznice, îți siluiesc simțirile minții și ard pe dinăuntru ca un foc ascuns, neștiut, împotriva căruia nu ai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
aveau să ne însoțească pe parcursul detenției. Apoi, conflictul dintre Tito și Stalin probabil captase atenția. Administrația se folosea iar de Ibănescu; citea public într-o sală de mese în care aveau loc și ședințele ciripitorilor, materiale prelucrate după articole din Scânteia, insultătoare la adresa lui Tito și elogioase pentru Stalin. Ciracii aplaudau sau huiduiau, cum indica fraza vorbitorului, însă de multe ori se aplauda și se huiduia pe dos, provocându-se ilaritate în sală. Singurele evenimente din primăvara lui ‘49 erau sosirea câte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nevăzuți și am cântat Hristos a înviat. Prin geamul ferestrei cu văruiala decojită într-un colț se vedeau peste oblon, pe malul șanțului de apărare, câțiva corcoduși, măceși și porumbari, care înmuguriseră și înfloriseră mai devreme. Câteva floricele ca niște scântei de lumină râdeau în soare. Adăpostul și căldura din șanț le favorizaseră intrarea în vegetație. Sufletul meu, văzând în aceasta mâna lui Dumnezeu, Care pe toate le învie din moarte o dată cu Sine, s-a umplut de lumină și mi-am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
alias Schaeffer, subsecretar de stat. 24. Liuba Kishinevski, alias Liuba Broitman, președintă a femeilor române antifasciste. 25. Lew Zeiger, director general în Ministerul economiei. 26. Doctor Zeider, jurisconsult al Ministerului de externe. 27. Silviu Brucan, alias Bruekker, redactor șef al Scânteii; conducea întreaga campanie care viza dezamăgirea poporului în ce privea domnia comunismului și înscenata campanie antisemită din România. 28. Samoilă, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scânteii. 29. Horia Liman, alias Lehman, redactor secund al Scânteii. 30. Inginerul Schnapp, director
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
jurisconsult al Ministerului de externe. 27. Silviu Brucan, alias Bruekker, redactor șef al Scânteii; conducea întreaga campanie care viza dezamăgirea poporului în ce privea domnia comunismului și înscenata campanie antisemită din România. 28. Samoilă, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scânteii. 29. Horia Liman, alias Lehman, redactor secund al Scânteii. 30. Inginerul Schnapp, director guvernator al ziarului România Liberă. 31. Jehan Mihai, alias Jacob Michael, șef al Industriei cinematografice române. 32. Alexandru Graur, alias Alter Brauer, director general al Societății Radiofonice
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Bruekker, redactor șef al Scânteii; conducea întreaga campanie care viza dezamăgirea poporului în ce privea domnia comunismului și înscenata campanie antisemită din România. 28. Samoilă, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scânteii. 29. Horia Liman, alias Lehman, redactor secund al Scânteii. 30. Inginerul Schnapp, director guvernator al ziarului România Liberă. 31. Jehan Mihai, alias Jacob Michael, șef al Industriei cinematografice române. 32. Alexandru Graur, alias Alter Brauer, director general al Societății Radiofonice Române. 33. Mihai Roller, necunoscut înainte de venirea sa în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
factice, friabilă și, prin aceasta, extrem de feminină, care-mi stârnea pofta să o sfărâm, ba chiar să o ronțăi. Are un ușor strabism care conferă privirii ei o intensitate de stranie concentrare. Ochii îi scapără, de parcă într-adevăr ar țâșni scântei din ei. Emite electricitate. Și, din toate femeile pe care le-am cunoscut, alerga cel mai repede pe tocuri înalte. Era (și este) o bună actriță și o femeie foarte inteligentă. (Aceste două calități nu sunt întotdeauna compatibile.) Avea un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
la telefon, nici o scrisoare, nimic. Dar eram sigur că voi primi un semn; Hartley sau zeii trebuiau să-mi dea un semn. Vremea continua să se mențină caldă. Marea își redobândise reflexele de giuvaer purpuriu smălțuit cu pete de smarald. Scânteia ispititoare sub ochii mei, ca în prima zi când venisem aici. Pluteau și câțiva nori, nori planturoși, lenevoși, moarați cu luciri de aur și sidef, hoinărind languros peste mare, și irizând lumină. Îi priveam și mă miram singur că mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
straniu, cu dinți înfiorători, și un gât lung, negru și arcuit. Monstruosul șarpe marin fusese în cazan, cu mine. Mi-am deschis larg ochii și m-am uitat în jur, gâfâind, cu inima bătându-mi violent. Totul era neschimbat, focul scânteia, teancul de scrisori încă nedeschise pe masă, paharul meu de vin pe jumătate golit. Eram sigur că nu adormisem. Pur și simplu îmi amintisem de ceva cu totul uitat, nu știu din ce pricină. Aceasta fusese într-adevăr uitarea despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
deasupra ușii și băgata de dedesubt așa... Ce era „neagra”? Un nasture cu ață, cu care poate te jucai când erai copil. Se învârtește nasturul și aveam o cârpă și o pietricică pe care dădeai cu nasturul metalic și ieșea scântei, și „neagra” cârpa aia uscată bine, făcea un fel de jar, și lua foc. Ș-atuncea aprindeai țigara... (simulează cum trage din țigare - n.n.) Și neagra se punea la loc. Aia era chestia de taină. Și bineînțeles câteva ace, făcute
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
singur păcat a fost că au avut o discuție. N-o’ avut armă, n-o’ avut nimica... și să vii să-i omori cu zile. Ați pomenit de reeducarea la Târgșor? În ce consta aceasta? Reeducarea consta în citirea ziarului Scânteia și să vorbim ceva noi... Pur și simplu să recunoaștem că am greșit... A venit un bătrân, așa zis din ilegalitate, săracu’ nici nu știa bine citi... Nu mai țin minte cum îl chema, dar noi îi ziceam moș Teacă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
n-aveți cu ei nimic. Și în felul ăsta s-a evitat, practic, vărsarea de sânge, pentru că țăranii nu s-ar fi lăsat... Erau mulți dintre ei înarmați, că după război rămăsese foarte multă muniție. Ar fi fost suficientă o scânteie în astfel de împrejurări, un foc de armă să se audă și gata, imediat ar fi ripostat militar și cu armament adevărat, nu cu ceea ce-a avut țăranul în sat sau în căruță când a venit acolo. E, această
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mai mari decât directorul... Nu era un ofițer politic în închisoare? Era Burada. Da, a fost, dar ăsta a fost un muncitor, un analfabet, nu știa să lege două cuvinte... Când venea cu ziarul, să citească articolul de fond din Scînteia zicea: Toni, vino, te rog frumos, și citește tu, că eu n-am ochelarii... Se țineau întâlniri acolo? Făceau ora de reeducare. Dar să știți că nu ne-o’ forțat... Cine-o vrut o stat, cine n-o vrut s-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Am impresia c-au făcut un ziar numai pentru noi, deținuții, cumva... Nu știu ce urmăreau ei. Că am aflat că și în Rusia se făceau asemenea articole, care să-i inducă în eroare pe deținuți. Deci era un ziar adevărat, o Scânteia normală. Și o ajuns la noi, și l-am citit și l-am învățat aproape pe de rost. Și am revăzut articolul ăsta în Târgu Mureș, ziarul din 20 sau 18 aprilie 1953, cu discursul președintelui Americii din 16 aprilie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Că el a fost singurul din lot care a fost condamnat la moarte. Ei o’ zis că i-a dat informații, dar ce informații o putut să-i dea un învățător de la țară, că atunci nu erau numai ziarele lor, Scânteia. Nu era radio, nu era televizor, habar n-aveam de ce se-ntâmplă, numai chiar de ce se-ntâmpla în sat... Păi, ce informații o putut să dea ca să-l condamne așa? Da’ trebuia să fie cineva din lot condamnat la moarte
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]