5,017 matches
-
nu constituie (cum se întâmplă deseori) nucleul unui posibil roman, ci sunt ele însele monade de sine stătătoare, ce surprind cu o maximă acuitate momentul de frângere a unui echilibru ce nu-și dovedise până atunci prin nimic fragilitatea. Meritul scriitoarei este acela de a sintetiza, în doar câteva pagini, existența unui personaj, cu toate dramele, nostalgiile și ratările lui, de a releva tragedia unui destin, mascată, de cele mai multe ori, sub aparențe calme, deseori chiar fericite, într-un cuvânt de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
Atunci când nu Înțelegi că printre responsabilitățile managerului se numără și cea de a face munca plăcută" „Locul de muncă american descoperă În sfârșit ceea ce comicii au știut de la bun Început: râsul este o afacere bună!” Liz Curtis Higgs, umoristă și scriitoare Recent, lucrând pentru o companie, l-am auzit la interfon pe președinte invitând pe toată lumea să iasă afară pentru o festivitate În onoarea noului steag. Am fost oarecum surprins, dar i-am urmat pe ceilalți la ceremonie. Am recitat jurământul
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
mai precizez de partea cui este Lovinescu în această dispută. Dar dacă nici Caragiale nu poate aspira la o glorie mai durabilă (pe motiv că literatura sa e doar o literatură mimetică, de observație "realistă", lipsită de sugestivitate), apoi femeile- scriitoare (ca Mite sau Veronica) chiar n-au nicio șansă, unica lor menire fiind aceea de a stârni și de a întreține pasiunea erotică și, o dată cu ea, imaginația creatoare. Criticul de la Sburătorul făcea, în ultimii ani ai vieții, observații misogine de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
liceul la Bârlad (1952), Școala de Literatură „Mihai Eminescu” (1954) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1958). Face parte din redacția revistelor „Viața românească”, „Gazeta literară” (954-1968) și „România literară”(1968-1986). Din 1986 se stabilește, împreună cu soția sa, scriitoarea Sonia Larian, la Paris, unde colaborează cu cronici la Radio France Internationale. Debutează în 1951 cu recenzii, la „Viața românească”, iar prima carte, monografia Liviu Rebreanu, îi apare în 1967, fiind distinsă cu Premiul Uniunii Scriitorilor. Urmează eseuri - Gogol sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
și de receptare, exclusiv spre depistarea indicelui de mobilizare: la luptă, la muncă, la ură. Geo ȘERBAN 31: „Cartea de față a Sandei Movilă se deosebește categoric de restul operei sale. Autoare a mai multor volume de proză și poezie, scriitoarea a profesat În trecut o literatură străină de viață, Îmbâcsită de ideologia decadentismului burghez. Fără a fi scutită de slăbiciuni, această carte dovedește totuși că Sanda Movilă s-a rupt de lumea «desfiguraților» și a «nălucilor» (chiar așa se intitulau
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
trăsăturile ei caracteristice, să se oprească asupra unei teme precise, să Închege o acțiune propriu zisă, așa cum cere orice roman. Vrând să scoată În relief aspectul dominant al epocii respective, exploatarea mârșavă căreia erau supuse massele de truditori ai ogorului, scriitoarea lasă În umbră ceea ce era mai puțin vizibil atunci, ceea ce constituia Însă germenul dezvoltării viitoare, anume afirmarea crescândă a clasei muncitoare ca forță conducătoare În luptă pentru Înlăturarea exploatării și, odată cu aceasta, În general, sporirea Încrederii celor asupriți Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Încrederii celor asupriți Într-un viitor luminos. Nu este Întâmplător că dintre toate tipurile Întâlnite În cartea Sandei Movilă, al boieroacei Julia și al cârciumarului Ilie Tabageru sunt cele mai vii, și aceasta este În dauna personajelor pozitive ale cărții. Scriitoarea caută prin fiecare gest al lor, prin fiecare stare sufletească mijloace spre a dezvălui putreziciunea caracterului lor de exploatatori (Ă). Acestei preponderențe a vechiului și lipsei de luptă Între nou și vechi, i se datorește lipsa de acțiune a cărții
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de viața societății având drept principiu conducător relațiile personale dintre eroi, simpatiile sau antipatiile lor, toate Întâlnirile și despărțirile, duc inevitabil la formalism, la căutarea cu tot dinadinsul a spectaculosului În dauna poziției de clasă. Deficiențele semnalate aici dovedesc că scriitoarea trebuie să lupte pentru Însușirea unui nivel ideologic cât mai Înalt și pentru vreun contact neîntrerupt cu realitatea care Îi va ajuta să câștige viitoare și depline succese În munca de creație”. George MUNTEANU 32: „ (Ă).Tipurile negative au fost
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
romanul Sandei Movilă, unde atenția cititorului este mereu abătută de la problemele de bază ale zugrăvirii conflictului de clasă la zeci de episoade sterile, cuprinzând certuri, bătăi, inventarierea expresiilor necuviincioase ale eroilor, nu streine de maniera naturalistă. Poziția ideologică nejustă a scriitoarei determină și o tratare obiectivistă a unor situații și probleme. Primul război mondial este prezent În treacăt, obiectivit. (Ă). Arta nouă, În drum spre realismul socialist, are și o precisă funcțiune de cunoaștere. Cititorul muncitor se va Întreba la terminarea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Paris, iar când trebuie să o surprindă În țara noastră, figura comunistului român Vasile este cu totul episodică și convențională. (Ă). Cella Serghi confundă În mod condamnabil scormonirea sterilă a sufletului, În chip invidualist cu autocritica. (Ă). Metoda antirealistă a scriitoarei se dă pe față și În practica naturalismului și a sentimentalismului. Când spunem naturalism, nu ne gândim numai la scenele de frenezie a instinctelor, relatate cu o stăruință scandaloasă de Mirona ci și la esența naturalismului, - spiritul obiectivist care bântuie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Eugen Jebeleanu sau recent poemul lui Mihai Beniuc Cântec despre tovarășul Gh.Gheorghiu-Dej. Chiar În numărul 5 al revistei, În vecinătatea versurilor Maria Banuș, se află remarcabilul poem al lui Dan Deșliu: Minerii din Maramureș. Cum este cu putință ca scriitoarea să nu fi văzut aceste succese care caracterizează avântul luat de creația poetică În țara noastră și care sunt un izvor de bucurie și mândrie patriotică pentru oamenii muncii din țara noastră ? (Ă). Și mai confuză decât poezia, Spunea odată
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de a da cititorilor opere care să oglindească marile sentimente umane ce dau conținut - un conținut nou - vieții oamenilor muncii din țara noastră. (Ă). Fără Îndoială că prin publicarea poeziilor amintite, redacția Vieții românești a făcut un prost serviciu atât scriitoarei, cât și literaturii noastre noi, care are nevoie de cât mai multă claritate ideologică. (Ă). Din păcate, și numărul următor al revistei (nr. 6) În care sunt publicate unele poezii nesatisfăcătoare ale tov. Mihu Dragomir, arată că redacția Vieții românești
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și film, poet Mircea Diaconu actor de teatru și film, scriitor, membru în comisia de cultură în Parlamentul European Mircea Florian compozitor, prof. univ. dr. Miruna Ionescu critic de teatru, redactor Scânteia Tineretului Moni Ghelerter regizor, prof. univ. Monica Săvulescu-Voudouri scriitoare, critic de teatru, dr. în filologie Natalia Stancu critic teatral, redactor Scânteia Nelu Ionescu dramaturg, redactor Flacăra Nicolae Mateescu critic de film, redactor Luceafărul Nicolae Prelipceanu poet, critic teatral, redactor România Liberă Nicolae Ulieriu critic de film, redactor Săptămâna Oana
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dezbat unele dintre aceste provoc]ri. Ideea unei etici feministe JEAN GRIMSHAW Exist] ceva distinctiv masculin în etic] sau în felul în care înțelegem în mod curent etică? Sugestia c] ar putea fi a fost avansat] recent de c]tre scriitoarele feministe; dar ce ar însemna o etic] feminin]? Poate etică lua forme care variaz] în funcție de gen? Semnificația evoluției MICHAEL RUSE Teoria evoluționist] a lui Darwin susține c] existența noastr] se datoreaz] milioanelor de ani de evoluție în care organismele care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la Conservator și va susține, cîndva, recitaluri pe scenă. Nu în iarbă. De abia cînd am pus portretul Virginiei Woolf în expoziție, între celelalte, mi-am dat seama că, de fapt, deși îi semăna perfect, n-o pictasem pe marea scriitoare: chipul acelei femei, de-acum îmbătrînite, era al mamei mele. La trei zile după vernisaj, cineva s-a apropiat și mi-a spus: formidabil! e chipul mamei mele. În preajma închiderii expoziției, altcineva mi-a mărturisit cu voce gîtuită de mirare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar fi cu toții negustori sau literați. La ei este mai sigur că un general care pierde o bătălie va obține iertare, decît că unul care va învinge va fi aplaudat". Cele două războaie mondiale au cam răsturnat subtila constatare a scriitoarei franceze, nu? După Helsinki, s-a tot comentat faptul că periculoasă, azi, pentru stabilitatea europeană nu e puterea turbulentei Rusii ci slăbiciunea ei. Nouă ne crește inima cît o jimblă cînd auzim că Rusia-i slabă, dar cu asta n-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ieri-de azi, al exacerbatului feminism occidental, replica unei Simone de Beauvoir. De altfel, ea însăși practicantă a relațiilor libere cu bărbații, dar și militantă a mișcării: poți fi feministă fără să urăști neapărat bărbații; bărbații și femeile ne asigură scriitoarea sînt lăsați pe pămînt pentru a se bucura de un ansamblu de raporturi afective, sexuale, senzuale și intelectuale, într-un cuvînt, pentru a încerca... să comunice. Se pare că femeia daco-romană e convinsă dintotdeauna de toate astea, iar alegația franțuzoaicei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
apăsător, cel al Norei Iuga, în România literară, nr. 40. Sînt zile consumate recent în Berlin, într-o lumină cvasimalefică, de lume damnată, fără pic de geană senină. Dacă în locul fotografiei autoarei, una decrepit-crepusculară, ar fi stat cealaltă imagine, a scriitoarei tinere, cu încîntătoarea ei față George Sand, atunci notațiile în silnic minor de-acum ar fi părut doar exerciții de orgolioasă bravadă stilistică. Dar nu, frazele de altfel extrem de păstos tratate vor, obstinat, să convingă prin greața (oarecum sartriană), lehamitea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mașini. Romanciera nonagenară Ioana Postelnicu, atît de inconsistentă în prezentul nostru, încît o credeam de mult doar legendă, una fabuloasă, e-adevărat, începută în cenaclul lui Lovinescu, răspunde recent unor întrebări atît de fanteziste, de șui, încît doar replicile dezinvoltei scriitoare, ea însăși o nestăpînită fantezistă, le sînt pe măsură. Băiatul cu aparatul se întreabă la un moment dat, o dată cu congenerii săi, dezabuzat: Ce-i de făcut? Să ne punem ștreangul de gît? Asta în nici un caz. Trebuie să privim în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de cînd lumea. Pentru că s-a ivit în lumea nouă, postdictatorială, tehuie și minunată, cu un nume-conștiință, furat mai ieri-alaltăieri.) Așadar, în agenda personală cu maimuțe: debut absolut! Ce s-a (mai) întîmplat dară de cînd mi-am... contuzionat dreapta scriitoare (și pictoricească)? O, cîte! Sper să le inventariez pe îndelete, cu dorită acribie și trecute prin filtrul uzului personal să le restitui celor care mi-au dus dorul. Sau celor care m-au crezut răposat. Acum însă la frisonatul debut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de... masele largi populare. De bine-de rău, masele astea își tîrîiau traiul cum puteau, închisorile însă gemeau de elitele românești, cele ce definiseră o țară în plină emergență europeană. Asta pînă la invazia tancurilor rusești și înstăpînirea hahalerelor autohtone. Abrevierea scriitoarei, dincolo de tăietura ei ludică, diagnostichează exact starea de spirit a junimii din sinistrul interstițiu. Restrîngînd aria la un Iași care, oricum, nu fusese un oraș oarecare, sînt de rememorat secvențe stenice, sustrase cu perspicacitate activismului și securismului local, în stare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
despre prozatoarea poloneză Maria Da¸browska îmbină metodologia tradițională cu cea modernă, a doua folosită îndeosebi în realizarea propriu-zisă a demersului istorico-literar. Plecând de la o bogată bibliografie, G. trece în revistă mai întâi modelele și ideile care i-au inculcat scriitoarei „funcțiile cognitive și educative ale actului creator”. Tranziția de la poetica realistă, „dorică”, prezentă în nuvelistica timpurie și în roman și construită așadar pe „principiile autenticității, verosimilității și finalității”, va avansa în direcția modelului „corintic”. Comentariile sunt convingătoare și, în unele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
bine scrisă, cu cîteav culmi dramaturgice (scena cu "la mulți ani", revolta în fața avertismentelor venite din pereți; în partea a doua nu e clară semnificația vecinilor... EUGEN TODORAN, regizor: Tematica piesei oferă un prilej pentru un spectacol notabil. OANA POPESCU, scriitoare: ...este necesară eliminarea unor lucruri conjuncturale, și să se salveze semnificația filosofică. VALERIA DUCEA, critic teatral: un talent matur, fără stîngăciile debutului; o piesă matură, solidă ca idee, dialog, portretizare; are lungimi; deranjează fixațiile internaționale; "regulamentul" poate să aibă ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pagini literare”, „Universul”, „România de mâine”, „Naționalul”, „Palatul de Justiție”, „Cronicarul”, „Literatorul”, „Politica”, „Teatrul de mâine”, „Democratul”, „Gazeta Capitalei”, „Dimineața”, „Răsăritul”, „Actualitatea”, „Lumea copiilor”, „Cultura poporului”, „Țara voievozilor”, „Veselia”, „Universul copiilor”, „Fântâna darurilor”, „Luceafărul literar și artistic”, „Omul liber”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Isis”, „Cuvânt bun”, „Ortodoxia”, „Gazeta”, „Duminica copiilor”, „Luceafărul literar și critic”, „Epigrama”, „Curentul magazin”, „Progresul literar”, „Rapid”, „Glasul neamului”, „Curentul pentru copii și tineret” ș.a. (cifra finală însumând, probabil, peste 120 de titluri). Prestația în fruntea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
stinse. Mărturisiri (1921). Mai tipărește acum și poemul dramatic Legenda (1922). Recăsătorită cu Ioan Gh. Savin, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, ulterior iscălește intermitent în „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar” și „Universul copiilor” sau în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, proză memorialistică (din romanele „inedite” Cicoarea, Liușa și Scrisori necitite), eseuri feministe (ce formează broșura Amazoana, 1925) și mai ales basme. În intervalul 1925-1939 Casa Școalelor îi tipărește o suită de traduceri, mai toate din poveștile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]