5,184 matches
-
adevărului decât atunci când unește în aceeași mărturisire pe toți episcopii dreptcredincioși, din toată lumea și din toate vremurile. Este acesta cazul pentru hotărârile Sinodului nostru de la 24 ianuarie, 8 și 23 februarie? Evident, nu. Sinodul, deci, poate să greșească. Mai mult, Sinodul a greșit". 26 Ibidem: "Din moment ce Adevărul pravoslavnic este obiectiv, de îndată ce există un precis cadru indicatoriu pentru orice nouă situație bisericească cadru format din dogme, canoane și Predanie trebuie să admitem că mai degrabă e deținător al adevărului un laic care
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Cuvântul", an IV, nr. 1121, 7 iunie 1928, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 372: "Este oare un secret pentru cineva că Biserica noastră este aservită statului și că Partidul Liberal a izbutit să-și asigure majorități în Sinod? Nu este îndeobște cunoscută intervenția repetată de la guvern și din opoziție a acestui partid în treburile bisericești?... Ca în toate marile funcții ale țării, și în Biserică va trebui întreprinsă o operă de purificare. Va fi o operație scurtă, dureroasă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 377: "O întreagă serie de greșeli, care mai de care mai grele, au sfârșit prin a arunca Soborul nostru în afară de Ortodoxie. Am rugat, am protestat. Degeaba. Nu ai dreptul să te ridici împotriva hotărârii Sfântului Sinod. Roma locuta. Roma a zis. Sfântul Sinod a hotărât plecați-vă noroade. De la nenorocita schimbare a calendarului, făcută fără nici o pregătire și fără nici o grijă pentru sufletele oamenilor, toată sforțarea Sinodului nostru a fost una singură: să-și salveze prestigiul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
întreagă serie de greșeli, care mai de care mai grele, au sfârșit prin a arunca Soborul nostru în afară de Ortodoxie. Am rugat, am protestat. Degeaba. Nu ai dreptul să te ridici împotriva hotărârii Sfântului Sinod. Roma locuta. Roma a zis. Sfântul Sinod a hotărât plecați-vă noroade. De la nenorocita schimbare a calendarului, făcută fără nici o pregătire și fără nici o grijă pentru sufletele oamenilor, toată sforțarea Sinodului nostru a fost una singură: să-și salveze prestigiul. Târguri rușinoase s-au încheiat, umilințe groaznice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Nu ai dreptul să te ridici împotriva hotărârii Sfântului Sinod. Roma locuta. Roma a zis. Sfântul Sinod a hotărât plecați-vă noroade. De la nenorocita schimbare a calendarului, făcută fără nici o pregătire și fără nici o grijă pentru sufletele oamenilor, toată sforțarea Sinodului nostru a fost una singură: să-și salveze prestigiul. Târguri rușinoase s-au încheiat, umilințe groaznice au fost îndurate între patru ochi, vrajbă s-a aruncat între fiii aceleași Biserici, amenințată cu destrămarea; orice! Nimic nu era prea scump dacă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a fost una singură: să-și salveze prestigiul. Târguri rușinoase s-au încheiat, umilințe groaznice au fost îndurate între patru ochi, vrajbă s-a aruncat între fiii aceleași Biserici, amenințată cu destrămarea; orice! Nimic nu era prea scump dacă autoritatea Sinodului putea să rămână în picioare". 7 Nae Ionescu, De la cruce la topor, în "Cuvântul", an III, nr. 758, 14 mai 1927, p. 1. 8 Nae Ionescu, Duminica, în "Cuvântul", an V, nr. 1361, 4 februarie 1929, p. 1, în Nae
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
vedem noi valoarea: în marea întoarcere sufletească, grație căreia un om prea respectat, de grea și înaltă răspundere, depune printr-o asemenea acțiune mărturie pentru primatul spiritualului. Când? Într-o vreme când patriarhul țării acceptă un loc în regență, iar Sinodul bâjbâie în cele mai grele rătăciri". Roman Ciorogariu (1852-1936), profesor la Institutul teologic-pedagogic din Arad (1881-1889 și 1892-1917) și director al acestuia (1901-1917); primul episcop ortodox de Oradea, din 1920 până la moartea sa. Ziarist și luptător pe tărâm național. 9
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
legea de organizare a Bisericii Ortodoxe, care prevăd că Biserica se întreține din averea ei proprie, iar statul acordă numai ajutoare"); un blestemat îndemn la călcarea canoanelor, pentru a se înlesni... recăsătorirea preoților ("recăsătorirea preoților să fie admisă, deoarece Sfântul Sinod, care a modificat canoanele în ceea ce privește Paștele, le poate modifica și aici"). Nu știu dacă preoții de față la adunare își vor fi dând seama cât e de bolnavă mentalitatea din care a purces această moțiune. E mai bine, deci, să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1659, 2 decembrie 1929, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, Cezaropapism, p. 384: "A așeza în fruntea Bisericii autoritatea personală a Patriarhului este o aberație. Se simte în organizația noastră nevoia unei autorități vecinic prezente? Este Sfântul Sinod o adunare care se mișcă greu și nu poate ține ședințe în permanență? Foarte bine. Să se delege atunci un sinod restrâns, compus din 5-6 chiriarhi, care să se adune o dată în fiecare săptămână. Dar cap personal, nu! E timpul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
autoritatea personală a Patriarhului este o aberație. Se simte în organizația noastră nevoia unei autorități vecinic prezente? Este Sfântul Sinod o adunare care se mișcă greu și nu poate ține ședințe în permanență? Foarte bine. Să se delege atunci un sinod restrâns, compus din 5-6 chiriarhi, care să se adune o dată în fiecare săptămână. Dar cap personal, nu! E timpul să ne întrebăm încotro mergem. Într-un așa de scurt timp, trei manifestații caracteristice: BUST patriarhal, MĂNUȘI ROȘII cardinalicești și acum
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
parte, lovitura congresului e strict politică în resorturile și intențiile ei, iar pe de alta, așa-zisa desființare a Ministerului Cultelor nu poate decât să folosească Bisericii Ortodoxe. Nu putem să constatăm decât cu regret că înalții prelați, membri ai Sinodului, prezenți toți în congres, s-au putut lăsa furați și au alunecat pe acest plan înclinat al politicii. Că o seamă cei mai mulți dintre ei sunt liberali și averescani, o știam demult. Dar, oricât de liberali și averescani ar fi, membrii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prezenți toți în congres, s-au putut lăsa furați și au alunecat pe acest plan înclinat al politicii. Că o seamă cei mai mulți dintre ei sunt liberali și averescani, o știam demult. Dar, oricât de liberali și averescani ar fi, membrii Sinodului, îi cunoaștem doară, nu vor fi niciodată în stare să aibă curajul de a lua inițiativa unui act așa de grav. A fost la mijloc, deci, și un grăunte de bună-credință, atunci când au protestat împotriva desființării ministerului. Bună-credință, dar nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
atunci a încercat o soluție tranzacțională: a cerut pentru ea dreptul de a avea un cuvânt la numirea profesorilor. I s-a acordat, în formă; în comisiile de recomandare a profesorilor funcționează, după noua lege, și doi membri ai Sfântului Sinod. Dar numai forma e satisfăcută; căci desemnarea acestor doi membri nu se face de Biserică, ci tot de universitate. Participarea Bisericii la numirea profesorilor este, deci, iluzorie. Cu această nefericită încercare al cărei proces este încă în curs Biserica ar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
14 Ibidem, p. 483. 15 Nae Ionescu, Pentru încheierea discuției. În chestiunea noii facultăți de teologie, în "Cuvântul", an III, nr. 591, 22 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 486: "Ce trebuia să facă Sinodul? Nu era decât o cale: să se dezintereseze de facultăți. Nu a făcut-o pentru că nu a avut curajul. Sinodul plutește și el în prejudecăți. El este de părere, ca și majoritatea atâtor oameni de treabă, că, singură, Universitatea conferă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nr. 591, 22 octombrie 1926, p. 1, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 486: "Ce trebuia să facă Sinodul? Nu era decât o cale: să se dezintereseze de facultăți. Nu a făcut-o pentru că nu a avut curajul. Sinodul plutește și el în prejudecăți. El este de părere, ca și majoritatea atâtor oameni de treabă, că, singură, Universitatea conferă strălucirea culturii superioare; și mai crede că ruperea legăturilor cu această universitate ar însemna pur și simplu excluderea oficială din
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Laberthonnière, Louis Massignon, Maurice de Gondillac, Charles du Bos, Leon Șestov, Senghor et alii. 12 Léon P. Karsavin, Sur les deux natures dans le Christ, în "Logos". Revue internationale de synthèse orthodoxe, nr. 1/1928. Iată definiția dogmatică propusă de Sinodul de la Calcedon (451) cu privire la cristologie: "Urmând deci pe Sfinții Părinți, mărturisim, într-un singur glas, un singur și același Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, același și desăvârșit întru dumnezeire, același și desăvârșit întru fire omenească, același Dumnezeu cu adevărat și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Iar înscrierea la conștient, formularea diverselor momente, e ceea ce numim noi predanie sau tradiție". 3 Ibidem, p. 26: "Garanția creșterii drepte a învățăturii și a formulării juste a acestei creșteri stă, deci, în normalitatea funcționării comunității de iubire și a sinodului, normalitate care este suficient indicată în ortodoxie. Iar dacă, prin imposibil, asta nu e încă de ajuns, mai există încă o garanție... Garanția valabilității creșterii învățăturii sau formulării acestei creșteri stă în organicitatea ei, adică în concordanța ei cu tradiția
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
româno-francez „Gheorghe Asachi”, Liceul româno-englez „Ion Creangă” și altele. Disputa religioasă în jurul Mitropoliei Basarabiei: un alt subiect esențial care a marcat perioada de după căderea Imperiului Sovietic l-a reprezentat recunoașterea funcționării Mitropoliei Basarabiei. Mitropolia Basarabiei a fost înființată prin hotărârea Sinodului Bisericii ortodoxe Române din 15 noiembrie 1923, când Arhiepiscopia Chișinăului a fost ridicată la rangul de Mitropolie. La rândul ei, Arhiepiscopia Chișinăului și a Hotinului fusese întemeiată în 1812, fiind ruptă din trupul Mitropoliei Moldovei, care în acea vreme își
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
își avea sediul la Iași. În urma ocupației sovietice din 1940 și din 1944, Mitropolia Basarabiei a fost nevoită să își întrerupă activitatea, fiind înlocuită de așa-zisa Mitropolie a Moldovei, subordonată scaunului patriarhal de la Moscova. La 19 decembrie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române constata reactivarea Mitropoliei Basarabiei și recunoștea această mitropolie ca autonomă și de stil vechi, făcând parte din trupul Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhia Moscovei a reacționat prin acuza adusă Patriarhiei Române de „ingerință anticanonică în problemele interne
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
că centrul ortodoxismului răsăritean e de mult în Rusia”, trece sub ascultarea patriarhului de la Moscova. Ca urmare, Mitropolia Moldovei a fost împărțită în două Mitropolii. Cea de Vest, reintegrată Patriarhiei de la Constantinopol, și cea de Est, intrată sub autoritatea Sfântului Sinod din Rusia. Așadar, scindarea Mitropoliei Moldovei a fost justificată, chiar benefică pentru apărarea cauzei ortodoxiei, iar subordonarea actuală a Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova către Patriarhia Moscovei este legitimă. Confiscarea cărții românești. Pentru a interzice accesul la informare și la acele
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
tot mai restrânsă geografic, acțiunea tot mai concentrată. Evanghelizarea s-a extins dinspre centrele majore spre cele minore, iar din cele minore spre sate. Multe comunități creștine au trecut la o etapă de consolidare; ca mărturie avem listele episcopilor, subscrierile sinoadelor, documentele martirilor, mărturiile epigrafice, de exemplu, în Africa septentrională, Italia centrală și meridională, Spania etc. În anumite arii geografice precum Palestina, influența e foarte limitată, iar în altele e foarte profundă; în diferite arii este sărăcăcioasă ori absentă (Italia de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Italia centrală și meridională, Spania etc. În anumite arii geografice precum Palestina, influența e foarte limitată, iar în altele e foarte profundă; în diferite arii este sărăcăcioasă ori absentă (Italia de Nord, Britannia etc.). De exemplu, la Cartagina, într-un sinod ținut între anii 218-222 au fost prezenți 70 de episcopi africani și numidieni; în jurul anului 240, circa 90 episcopi. Spre jumătatea secolului III în Africa trebuie să fi fost între 130-150 de episcopi. În anul 251 s-a reunit un
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ținut între anii 218-222 au fost prezenți 70 de episcopi africani și numidieni; în jurul anului 240, circa 90 episcopi. Spre jumătatea secolului III în Africa trebuie să fi fost între 130-150 de episcopi. În anul 251 s-a reunit un sinod la Roma împotriva lui Novatianus (220-258), sub conducerea papei Cornelius (251-253), la care au participat 60 de episcopi din centru și sud (se apreciază o prezență de circa 100 de episcopi în sud). În Spania, la sinodul de la Elvira (310
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a reunit un sinod la Roma împotriva lui Novatianus (220-258), sub conducerea papei Cornelius (251-253), la care au participat 60 de episcopi din centru și sud (se apreciază o prezență de circa 100 de episcopi în sud). În Spania, la sinodul de la Elvira (310) au participat 47 de episcopi, în bună parte din zona de sud a țării. În alte locuri erau, chiar și fără episcop, comunități creștine cu un prezbiter. 2. Situația religioasă greco-romană la întâlnirea cu creștinismul În contrast cu unitatea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
loc comun, termenul este aplicat acum intervențiilor religioase ale lui Iulian, în timp ce religia creștină este evaluată pozitiv, așa cum rezultă din critica imediat următoare adusă episcopilor, care ruinau legăturile poștale ale imperiului prin continua lor călătorie, pentru a putea participa la sinoade. Mențiunea termenului absolut nu intenționează precizarea vreunei exclusivități, în înțelesul sensului, și nici al unui creștinism văzut ca religie absolută, fiind supus unor îmbunătățiri ulterioare, înțeles ca atare și de apologeții creștini prin adevărata religie. Respectul pentru creștinism, care transpare
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]