6,897 matches
-
lor comportament. Reprezentarea ca oglindă Teoria reprezentării ca asemănare pare a presupune, cel puțin la nivel de principiu, mult mai mult. În esență, ea pretinde ca reprezentanții să constituie un microcosmos al reprezentaților, așa încît guvernanții să fie o oglindă sociologică a guvernaților. În planul variabilelor politice, în anumite limite care pot fi urmărite mai bine prin sisteme electorale proporționale, o adunare electivă se poate apropia de reprezentarea microcosmosului unui corp electoral, îl poate reflecta, cu unele distorsiuni explicabile, în opiniile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
opiniile, în preferințele și cererile sale. Ar trebui să ne întoarcem, pentru acest traseu, la teoria electorală a reprezentării. Dar teoria reprezentării ca asemănare merge, după cum s-a spus deja, mult mai departe. Impune adunări reprezentative din punct de vedere sociologic, care reflectă fidel profilul de gen, etnic, religios, social, economic, profesional, de generație al populației. Pretinde adunări constituite după principii nu numai politically correct, dar și sociologically correct, dar este discutabil dacă aceste obiective sînt benefice. Este evident că aceste
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Este evident că aceste adunări nu sînt deloc realizabile printr-o modalitate democratică, adică prin modalități de alegere lăsate la aprecierea și la bunul plac al alegătorilor. De fapt, nu este posibilă realizarea unui parlament care, din punct de vedere sociologic, să fie perfect asemănător cetățenilor, din două motive: întîi pentru că variază continuu caracteristicile sociologice ale totalității cetățenilor; apoi pentru că un astfel de parlament ar trebui să fie mult prea numeros. Oricum, nici o procedură electorală, chiar și cu cel mai proporțional
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
prin modalități de alegere lăsate la aprecierea și la bunul plac al alegătorilor. De fapt, nu este posibilă realizarea unui parlament care, din punct de vedere sociologic, să fie perfect asemănător cetățenilor, din două motive: întîi pentru că variază continuu caracteristicile sociologice ale totalității cetățenilor; apoi pentru că un astfel de parlament ar trebui să fie mult prea numeros. Oricum, nici o procedură electorală, chiar și cu cel mai proporțional dintre sisteme, nu ar garanta această reușită a reprezentării sociologice. Fără să mai punem
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pentru că variază continuu caracteristicile sociologice ale totalității cetățenilor; apoi pentru că un astfel de parlament ar trebui să fie mult prea numeros. Oricum, nici o procedură electorală, chiar și cu cel mai proporțional dintre sisteme, nu ar garanta această reușită a reprezentării sociologice. Fără să mai punem la socoteală că reprezentativitatea sociologică, la rîndul său, nu ar putea prezenta garanții în planul reprezentării politice, care nu este făcută numai din interese, ci și din valori și idealuri. Reechilibrarea bărbați / femei Este de dorit
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
pentru că un astfel de parlament ar trebui să fie mult prea numeros. Oricum, nici o procedură electorală, chiar și cu cel mai proporțional dintre sisteme, nu ar garanta această reușită a reprezentării sociologice. Fără să mai punem la socoteală că reprezentativitatea sociologică, la rîndul său, nu ar putea prezenta garanții în planul reprezentării politice, care nu este făcută numai din interese, ci și din valori și idealuri. Reechilibrarea bărbați / femei Este de dorit un rezultat cu o reprezentare sociologică mai mare, de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
socoteală că reprezentativitatea sociologică, la rîndul său, nu ar putea prezenta garanții în planul reprezentării politice, care nu este făcută numai din interese, ci și din valori și idealuri. Reechilibrarea bărbați / femei Este de dorit un rezultat cu o reprezentare sociologică mai mare, de exemplu în ceea ce privește fie menținerea echilibrului între bărbați și femei, fie prezența minorităților etnice în adunările elective, dar acesta nu poate fi impus de sus și în nici un caz prin "cote" prevăzute prin Constituție; aceste cote pot fi
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
partide. O reechilibrare în reprezentare poate fi dorită și urmărită de către partide pentru atingerea obiectivului creșterii sufragiilor lor în urma apelului la minorități și majorități (femei) slab reprezentate. Rămîne valabil faptul că orice societate fiind într-o perpetuă devenire, o reprezentare sociologică totală este de neimaginat, și, deci, discutabilă, din punct de vedere democratic. Nimic, de fapt nu garantează că o adunare cu maximum de reprezentativitate din punct de vedere sociologic, în ceea ce privește femeile, ar fi la fel de reprezentativă și pentru preferințele politice ale
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
faptul că orice societate fiind într-o perpetuă devenire, o reprezentare sociologică totală este de neimaginat, și, deci, discutabilă, din punct de vedere democratic. Nimic, de fapt nu garantează că o adunare cu maximum de reprezentativitate din punct de vedere sociologic, în ceea ce privește femeile, ar fi la fel de reprezentativă și pentru preferințele politice ale femeilor. Tot astfel, burghezia neagră nu reprezintă negrii, din punct de vedere politic, în timp ce profesorii universitari, nominalizați ca atare, nu reprezintă opiniile politice ale corpului didactic. De fapt, reprezentativitatea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în ceea ce privește femeile, ar fi la fel de reprezentativă și pentru preferințele politice ale femeilor. Tot astfel, burghezia neagră nu reprezintă negrii, din punct de vedere politic, în timp ce profesorii universitari, nominalizați ca atare, nu reprezintă opiniile politice ale corpului didactic. De fapt, reprezentativitatea sociologică ar putea să fie chiar contraproductivă, pentru că o adunare segmentată pe baza unor criterii menite să oglindească societatea s-ar împărți și ar vota după linii de demarcație "sociologice", în blocuri omogene, și nu în funcție de preferințe politice transversale și potențial
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
atare, nu reprezintă opiniile politice ale corpului didactic. De fapt, reprezentativitatea sociologică ar putea să fie chiar contraproductivă, pentru că o adunare segmentată pe baza unor criterii menite să oglindească societatea s-ar împărți și ar vota după linii de demarcație "sociologice", în blocuri omogene, și nu în funcție de preferințe politice transversale și potențial agregante. Pare destul de improbabil ca avînd posibilitatea de a alege reprezentanți mai pregătiți și mai competenți, sau chiar pur și simplu mai motivați și mai disponibili, mai interesați de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și mai competenți, sau chiar pur și simplu mai motivați și mai disponibili, mai interesați de politică și mai ambițioși alegătoarele și alegătorii să prefere alegerea unuia dintre ei, adică a unuia care să le semene din punct de vedere sociologic, dar care ar putea să nu împărtășească aceleași idei și, deci, să nu le reprezinte deloc opiniile politice, preferințele programatice, așteptările, în general. Asta nu înseamnă, desigur, că o oarecare reprezentativitate sociologică nu ar fi de dorit și nu ar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care să le semene din punct de vedere sociologic, dar care ar putea să nu împărtășească aceleași idei și, deci, să nu le reprezinte deloc opiniile politice, preferințele programatice, așteptările, în general. Asta nu înseamnă, desigur, că o oarecare reprezentativitate sociologică nu ar fi de dorit și nu ar fi necesară. Dimpotrivă, unele voci nu vor fi auzite și unele interese nu vor fi luate în considerare atunci cînd dintr-o adunare lipsesc cu desăvîrșire reprezentanții acelor voci și acelor interese
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
și idealuri lipsite de reprezentare, va deveni util, din punct de vedere politic, pentru unele grupuri, să încerce să le-o ofere, restabilind un echilibru între cererea și oferta de reprezentare prin simplul, dar decisivul principiu al beneficiului electoral. Reprezentativitate sociologică De aici apare destul de improbabil, chiar dacă la modul abstract, ca o adunare electivă să fie, din punct de vedere sociologic, întru totul nereprezentativă. Și, pe cît de relativ puțin reprezentativă va fi din punct de vedere sociologic, o adunare va
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
o ofere, restabilind un echilibru între cererea și oferta de reprezentare prin simplul, dar decisivul principiu al beneficiului electoral. Reprezentativitate sociologică De aici apare destul de improbabil, chiar dacă la modul abstract, ca o adunare electivă să fie, din punct de vedere sociologic, întru totul nereprezentativă. Și, pe cît de relativ puțin reprezentativă va fi din punct de vedere sociologic, o adunare va tinde în mod constant să cîștige o reprezentativitate politică, din imperative politico-electorale. De altfel, este interesant de reținut că, de-
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
beneficiului electoral. Reprezentativitate sociologică De aici apare destul de improbabil, chiar dacă la modul abstract, ca o adunare electivă să fie, din punct de vedere sociologic, întru totul nereprezentativă. Și, pe cît de relativ puțin reprezentativă va fi din punct de vedere sociologic, o adunare va tinde în mod constant să cîștige o reprezentativitate politică, din imperative politico-electorale. De altfel, este interesant de reținut că, de-a lungul timpului parlamentele elective au ajuns să se asemene între ele din punct de vedere sociologic
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sociologic, o adunare va tinde în mod constant să cîștige o reprezentativitate politică, din imperative politico-electorale. De altfel, este interesant de reținut că, de-a lungul timpului parlamentele elective au ajuns să se asemene între ele din punct de vedere sociologic, fenomen ce a însoțit, cel puțin parțial, și poate chiar a precedat unele procese sociale care au dus la diminuarea distanțelor dintre clasele sociale. Caracteristicile aleșilor Exceptînd cazurile rare cînd se ivește o forță politică nouă, parlamentele contemporane sînt, în
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
intenții de a ieși din politică, decît din motive de vîrstă sau de sănătate, sau în urma unei înfrîngeri electorale. Așadar, în general, adunările elective contemporane, ca și cele din trecut, nu sînt prea reprezentative pentru electorat, din punct de vedere sociologic. Totuși, partidele caută candidați reprezentativi din punct de vedere sociologic, în timp ce atît partidele, cît și aleșii în parlament caută să reprezinte preferințele, interesele, cererile propriilor alegători. La rîndul lor, aleșii sînt obligați să dea socoteală în fața alegătorilor, confirmînd încă o dată
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
vîrstă sau de sănătate, sau în urma unei înfrîngeri electorale. Așadar, în general, adunările elective contemporane, ca și cele din trecut, nu sînt prea reprezentative pentru electorat, din punct de vedere sociologic. Totuși, partidele caută candidați reprezentativi din punct de vedere sociologic, în timp ce atît partidele, cît și aleșii în parlament caută să reprezinte preferințele, interesele, cererile propriilor alegători. La rîndul lor, aleșii sînt obligați să dea socoteală în fața alegătorilor, confirmînd încă o dată temeinicia teoriei electorale a reprezentării. 5. STILURI DE REPREZENTARE Dincolo de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
atît partidele, cît și aleșii în parlament caută să reprezinte preferințele, interesele, cererile propriilor alegători. La rîndul lor, aleșii sînt obligați să dea socoteală în fața alegătorilor, confirmînd încă o dată temeinicia teoriei electorale a reprezentării. 5. STILURI DE REPREZENTARE Dincolo de diferențele sociologice care există între reprezentanții aleși în parlamentele contemporane și electoratul lor, pentru realizarea scopului precis al reprezentării politice sînt fundamentale modalitățile prin care aleșii combină propria lor judecată în luarea deciziilor cu disciplina de partid care, în multe cazuri, înseamnă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
anumit nivel de dezvoltare să fie regimuri democratice și, viceversa, ca sistemele democratice să se bucure de un nivel de dezvoltare socio-economică net superior celui al regimurilor nedemocratice. În al doilea caz, în schimb, s-ar putea formula o lege sociologică, potrivit căreia toate sistemele socioeconomice care depășesc anumite trepte de industrializare, alfabetizare, urbanizare și venit pe cap de locuitor vor da naștere unor regimuri democratice; tot astfel, regimurile care au devenit democratice datorează această realizare faptului că sistemele lor socio-economice
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
totalitarismul nu s-a menținut atât de mult timp, n-ar fi atras atât de mulți indivizi pe urmele sale, dacă lucrurile ar fi stat așa". Condamnarea vehementă a ținut loc de dezbatere. În loc să ne explicăm cu date statistice, studii sociologice, analize economice tot ce s-a întâmplat în 45 de ani de comunist, noi am început prin a-l scrie pe Ceaușescu cu literă mică. Nici astăzi nu știm nimic despre această perioadă și nici nu există cerere socială pentru
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în zona aceasta. Am făcut multe deplasări pe teren, în fabrici și uzine. Așa am ajuns în "modelul optim de dezvoltare". M-am trezit propus din partea Comitetului Județean de Partid, ca absolvent de Istorie-Filosofie, repartizat în niște colective de cercetare sociologică. De fapt, concepția acestui model gustian i-a aparținut lui Ion Iliescu, care, atunci când Comitetul de Stat al Planificării și conducerea de partid și de stat au făcut planul cincinal și strategiile pe termen lung, a gândit să le așeze
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
la "Ștefan Gheorghiu", preda filosofie marxistă. 3. Cadre cu pregătire filosofică fără școală de partid: - asist. Negru Radu - preda estetică și istoria gândirii estetice; - asist. suplinitor Mihai Gheorghe - preda filosofie marxistă; - lect. Miftode Vasile - preda metode și tehnici de cercetare sociologică, sociologia educației și filosofie marxistă; - lect. Bourceanu Gheorghe - preda sociologie rurală, sociologie generală și filosofie marxistă; - lect. Movilă Mitu - absolvent de filosofie, preda filosofie marxistă; - lect. Popescu Tiberiu - ofițer în rezervă, absolvent de filosofie și drept, post de cercetare; - asist
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
preda istoria filosofiei; - conf. dr. Ioan Grigoraș - preda etică. 2. Cu pregătire filosofică, fără școală de partid: - prof. dr. doc. Petre Botezatu - preda logică; - conf. dr. Titus Raveica - preda istoria filosofiei; - lect. dr. Petre Dumitrescu - preda istoria filosofiei, istoria sociologiei, doctrine sociologice contemporane; - lect. drd. Tudorel Dima - preda logică, epistemologie, metodologia cunoașterii științifice; - lect. drd. Teodor Ghideanu - preda istoria filosofiei; - lect. drd. Costică Marin - preda istoria filosofiei; - asist. drd. Traian Știrbăț - logică generală, istoria logicii; - asist. drd. Mihai Nistor - istoria filosofiei; - Elioaie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]