12,660 matches
-
Bourdieu lui Becker, în operația lor de reducere a bunurilor la condițiile sociale ale consumatorilor sau ale producătorilor. Această critică a fost reluată chiar și de Heinich (1998 și 2001). Putem nota că reproșul de "sociologism" apare încă de la începuturile sociologiei, când "sorbonarzii" din anii 1910 și 1920, Alain, Lachelier, Brunschwicg și întregul curent anti-durkheimian al sociologiei (la care va adera mai târziu și Aron), îi reproșau lui Durkheim, în cadrul ședințelor de la Societatea Franceză de Filozofie, "sociologismul" său prezent în Formele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ale producătorilor. Această critică a fost reluată chiar și de Heinich (1998 și 2001). Putem nota că reproșul de "sociologism" apare încă de la începuturile sociologiei, când "sorbonarzii" din anii 1910 și 1920, Alain, Lachelier, Brunschwicg și întregul curent anti-durkheimian al sociologiei (la care va adera mai târziu și Aron), îi reproșau lui Durkheim, în cadrul ședințelor de la Societatea Franceză de Filozofie, "sociologismul" său prezent în Formele elementare ("Societatea este Dumnezeu"). Oricât de surprinzător ar putea părea, abandonarea referinței la clasele sociale a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mai târziu și Aron), îi reproșau lui Durkheim, în cadrul ședințelor de la Societatea Franceză de Filozofie, "sociologismul" său prezent în Formele elementare ("Societatea este Dumnezeu"). Oricât de surprinzător ar putea părea, abandonarea referinței la clasele sociale a devenit crezul unei noi sociologii franceze, influențate, între altele, de etnometodologia americană, cu Boltanski, Thévenot sau chiar Latour (primul asistân-du-l totuși pe Bourdieu aproape douăzeci de ani). Pentru a ne convinge, ajunge să deschidem cartea lui Boltanski și Thévenot la primele pagini: "Cititorii acestei cărți
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
deosebi, a-ți face un nume. Concept fals, instrumente practice de clasificare [...] sunt produse în lupta pentru recunoaștere și îndeplinesc funcția de semne de recunoaștere". Pierre Bourdieu, 1992, p. 223. În introducerea ultimei sale lucrări despre amatori, Hennion refuză "această sociologie care explicitează determinismele externe [...] sau ia un gust drept un semn. Gustul nu este doar un mijloc de a măsura un consum diferențial [...]. Căci asta presupune reducerea amatorului la statutul de simplu purtător al categoriei sale socioprofesionale" (Hennion, 2000, pp.
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Gustul nu este doar un mijloc de a măsura un consum diferențial [...]. Căci asta presupune reducerea amatorului la statutul de simplu purtător al categoriei sale socioprofesionale" (Hennion, 2000, pp. 37 și 48). Heinich, la rândul ei, se ridică împotriva unei sociologii care pune orice valoare (estetică, etică) pe seama pozițiilor în câmp și a intereselor (numaidecât ilegitime?). Acest sociolog respinge poziția care face din judecată expresia socialului (Heinich, 1998). Cum poate fi înțeles "regimul de singularitate", constitutiv lumii artistice, dacă gustul, singularul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
drept și pe ce baze să presupunem această falsitate a conștiinței?" (Boudon, 1995, p. 111). Critica fusese deja exprimată când, în 1993, Hennion își propunea, în siajul lui Boltanski (1984) și al lui Passeron și Grignon (1989), să întreprindă o sociologie a denunțării care avea ea însăși denunțarea ca obiect sociologic și repunea în discuție rolul credinței la fundamentul jocului social (Hennion, 1993). Mai recent, el atacă negarea iubirii de artă și recuză deschis această sociologie critică: "[Aceasta] descalifică orice analiză
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Grignon (1989), să întreprindă o sociologie a denunțării care avea ea însăși denunțarea ca obiect sociologic și repunea în discuție rolul credinței la fundamentul jocului social (Hennion, 1993). Mai recent, el atacă negarea iubirii de artă și recuză deschis această sociologie critică: "[Aceasta] descalifică orice analiză sociologică a artei ca atare [...] își exprimă dezinteresul față de operă și experiența estetică [...]. Nu ne putem mulțumi cu explicația frumuseții în termeni de convenție, credință sau illusio". Antoine Hennion et alii, 2000, pp. 29-30. Această
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
optica holistă în beneficiul analizei comprehensive a jocului actorului. Ea a încercat să arate că reprezentările nu sunt reductibile la iluzii devoalate de sociolog (2000). Pentru ea, arta nu ține doar de credințe și de iluzii ce trebuie denunțate. Pentru sociologie, ceea ce reprezintă arta pentru actori este la fel de demn de interes ca și a spune ce este ea. Reprezentarea nu trebuie redusă la iluzia reprezentării. În domeniul artelor și al culturii, această poziție pare cu atât mai "firească" cu cât actorii
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în trecut, este important să cunoaștem perspectivele care au contribuit la emergența acestei paradigme, toate făcând din noțiunea de sens (urmărit și construit de actori, interpretat de cercetători) un element central al socialului. Această linie merge de la Weber și Simmel (sociologia comprehensivă) la interacționiștii simbolici (Blumer, Hughes), de la Școala de la Chicago la etnometodologia lui Garfinkel. • Socialul înseamnă sens Lui Weber i se datorează ideea unei "sociologii comprehensive" înțelese ca o știință a interpretării sensului investit de actori în acțiunea lor. După
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
interpretat de cercetători) un element central al socialului. Această linie merge de la Weber și Simmel (sociologia comprehensivă) la interacționiștii simbolici (Blumer, Hughes), de la Școala de la Chicago la etnometodologia lui Garfinkel. • Socialul înseamnă sens Lui Weber i se datorează ideea unei "sociologii comprehensive" înțelese ca o știință a interpretării sensului investit de actori în acțiunea lor. După el, o acțiune este socială când este semnificativă, adică din momentul în care este interpretabilă de către actori (și, a fortiori, de către cercetător). "Activitatea este actul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este interpretabilă de către actori (și, a fortiori, de către cercetător). "Activitatea este actul căruia agenții îi dau un sens subiectiv (deci interpretabil) [...]. Activitatea socială este activitatea care, prin sensul urmărit, se raportează la comportamentul celuilalt, în raport cu care se orientează desfășurarea ei [...]. Sociologia este știința care își propune să înțeleagă prin interpretare activitatea socială și să explice cauzal derularea și efectele ei." Max Weber, 1995, p. 28. Garfinkel (1917-1987) a fost influențat de Alfred Schütz (1899-1959), pentru care sociologia trebuie să fie "o
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se orientează desfășurarea ei [...]. Sociologia este știința care își propune să înțeleagă prin interpretare activitatea socială și să explice cauzal derularea și efectele ei." Max Weber, 1995, p. 28. Garfinkel (1917-1987) a fost influențat de Alfred Schütz (1899-1959), pentru care sociologia trebuie să fie "o hermeneutică a vieții sociale" ( Le Chercheur et le quotidien, Méridiens, Paris, 1987). Bun cunoscător al lui Weber, el dă întâietate semnificației, introducând, în plus, ideea unei sociologii "în curs de realizare", al cărei principiu determinant ține
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
a fost influențat de Alfred Schütz (1899-1959), pentru care sociologia trebuie să fie "o hermeneutică a vieții sociale" ( Le Chercheur et le quotidien, Méridiens, Paris, 1987). Bun cunoscător al lui Weber, el dă întâietate semnificației, introducând, în plus, ideea unei sociologii "în curs de realizare", al cărei principiu determinant ține mai mult de efectuarea ei decât de rezultat (modus operandi mai mult decât opus operatum). Socialul se construiește într-un ansamblu de proceduri sociale, de interacțiuni care sunt probe de calificare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sinelui" în relație cu ceilalți. Mead a inițiat această abordare (Spiritul, sinele și societatea, 1934), care i-a influențat ulterior pe Blumer, Hughes, Goffman (1922-1982), Strauss și Becker. • Identitatea: definire de sine și definire a celorlalți Goffman și-a axat sociologia pe descrierea interacțiunilor (autoprezentare, relații în public). El s-a arătat deosebit de sensibil la modul în care diferențele fizice (handicapul, de exemplu) pot fi transformate în probleme identitare. Un "stigmat" (1975) este o diferență considerată de ceilalți drept anormală. Ceea ce
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
un lucru înseamnă a-i circumscrie limitele" (Strauss, 1992a, p. 22). Problematica identitară Noțiunea de identitate, orice ar spune și ar gândi unii, constituie o problematică sociologică, prin faptul că implică un joc social de definire de sine prin ceilalți. Sociologia franceză pare tot mai preocupată să înțeleagă mecanismele identitare implicate de viața în societate. Unii chiar și-au făcut din asta o specializare, precum Nathalie Heinich, care-și revendică afiliația intelectuală la Goffman și Elias (Heinich, 1987 și 1997). Problematica
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Fiecare membru al rețelei este constrâns de așteptările celorlalți, pe care trebuie să le anticipeze dacă vrea să facă parte în continuare din ea. Rețeaua este deopotrivă un ansamblu de constrângeri și o resursă pentru fiecare. Noțiunea de rețea în sociologia franceză Numeroși sociologi se inspiră astăzi din această noțiune pentru a depăși individualismul sau holismul, considerate acum prea radicale: în sociologia și în antropologia științelor, prin Latour sau Callon, care înțeleg rețelele ca alianțe între uman și non-uman (obiecte), reprezentări
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
continuare din ea. Rețeaua este deopotrivă un ansamblu de constrângeri și o resursă pentru fiecare. Noțiunea de rețea în sociologia franceză Numeroși sociologi se inspiră astăzi din această noțiune pentru a depăși individualismul sau holismul, considerate acum prea radicale: în sociologia și în antropologia științelor, prin Latour sau Callon, care înțeleg rețelele ca alianțe între uman și non-uman (obiecte), reprezentări și practici. Hennion a aprofundat această perspectivă în sociologia artei, arătând rolul medierilor în calificarea lucrurilor. Fiecare obiect, industrial sau nu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
noțiune pentru a depăși individualismul sau holismul, considerate acum prea radicale: în sociologia și în antropologia științelor, prin Latour sau Callon, care înțeleg rețelele ca alianțe între uman și non-uman (obiecte), reprezentări și practici. Hennion a aprofundat această perspectivă în sociologia artei, arătând rolul medierilor în calificarea lucrurilor. Fiecare obiect, industrial sau nu, suportă o multitudine de probe, care trebuie descrise; în sociologia morală, prin Boltanski și Thévenot, al căror punct de plecare coincide cu cel al economiștilor care studiază convențiile
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
înțeleg rețelele ca alianțe între uman și non-uman (obiecte), reprezentări și practici. Hennion a aprofundat această perspectivă în sociologia artei, arătând rolul medierilor în calificarea lucrurilor. Fiecare obiect, industrial sau nu, suportă o multitudine de probe, care trebuie descrise; în sociologia morală, prin Boltanski și Thévenot, al căror punct de plecare coincide cu cel al economiștilor care studiază convențiile. Reflecția lor a pornit de la construcția categoriilor statistice; ea s-a extins la calificarea obiectelor și a persoanelor și la "strategiile de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și Chiapello au integrat în modelul lor o nouă "cetate", numită "reticulară", fondată pe injoncțiunea capitalistă de a țese noi legături și de a construi alianțe, schimbătoare și flexibile (în Le Nouvel Esprit capitaliste, Gallimard, Paris, 2000); există și o sociologie consacrată în întregime descrierii rețelelor, înțelese ca ansamblul relațiilor și contactelor stabilite de indivizi. Este scopul urmărit de INSEE (ancheta "Contacte" din 1982-1983), de socioeconomie sau de psihologia socială (cf. faimoasele "sociograme" ale lui Moreno) (Degenne și Forsé, 1994; Philippe
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
întregime descrierii rețelelor, înțelese ca ansamblul relațiilor și contactelor stabilite de indivizi. Este scopul urmărit de INSEE (ancheta "Contacte" din 1982-1983), de socioeconomie sau de psihologia socială (cf. faimoasele "sociograme" ale lui Moreno) (Degenne și Forsé, 1994; Philippe Steiner, La Sociologie économique, La Découverte, Paris, 1999). Interesul cooperării • Pentru a beneficia de resursele acumulate Weber explică faptul că acțiunea rutinieră are avantaje: ea reduce costul reînvățării. Interacționiștii insistă, de asemenea, pe interesul pe care-l au indivizii de a se asocia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
universitare ale sociologilor care susțin paradigma pieței. De exemplu, Menger a prefațat cartea lui Becker (1988) în colecția "Artă, istorie, societate" pe care o coordonează la Flammarion; la rândul ei, Moulin l-a asociat pe Becker la vastul colocviu de sociologia artei (1986); iar Becker, Strauss și Freidson au participat la volumul redactat în onoarea lui Moulin (1994). Motivele acestor apropieri sunt obiective: cele două teorii împărtășesc o poziție funciarmente antideterministă (Menger, 1997, sau articolul lui Moulin "Artă [sociologia artei]" în
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
colocviu de sociologia artei (1986); iar Becker, Strauss și Freidson au participat la volumul redactat în onoarea lui Moulin (1994). Motivele acestor apropieri sunt obiective: cele două teorii împărtășesc o poziție funciarmente antideterministă (Menger, 1997, sau articolul lui Moulin "Artă [sociologia artei]" în Dictionnaire de sociologie, Boudon et alii (coord.), Larousse, Paris, 1999, p. 12), calificat drept "interacționist". De asemenea, au în comun noțiunea de "rețea", primatul acordat punctului de vedere al actorului, strategiilor lui de carieră, interesului de a colabora
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
iar Becker, Strauss și Freidson au participat la volumul redactat în onoarea lui Moulin (1994). Motivele acestor apropieri sunt obiective: cele două teorii împărtășesc o poziție funciarmente antideterministă (Menger, 1997, sau articolul lui Moulin "Artă [sociologia artei]" în Dictionnaire de sociologie, Boudon et alii (coord.), Larousse, Paris, 1999, p. 12), calificat drept "interacționist". De asemenea, au în comun noțiunea de "rețea", primatul acordat punctului de vedere al actorului, strategiilor lui de carieră, interesului de a colabora cu alții sau descrierea procesului
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
că nu descrisese starea pozițiilor obiective în câmpul religios: Analiza logicii interacțiunilor trebuie subordonată construcției structurii relațiilor obiective între pozițiile pe care le ocupă în câmpul religios" (Bourdieu, "Une interprétation de la théorie de la religion selon Weber", în Archives européennes de sociologie, vol. 12, 1971, pp. 4-5). În Regulile artei, Bourdieu critică direct teoria lumilor artistice, fiindcă aceasta nu plasează interacțiunile în spațiul luptelor și raporturilor de forță obiective, ci le reduce la simple relații de cooperare între actori. El reproșează acestor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]