32,236 matches
-
ci au fost examinate de autoritățile ecleziastice. Când Caravaggio a pictat acel portret foarte original al Sfântului Matei care stă într-o poziție relaxată, starețul mânăstirii care comandase tabloul l-a respins, pentru că arăta prea lipsit de sfințenie. În Uniunea Sovietică, activiști de partid pregătiți anume desemnau lucrările noi care sunt acceptabile în pictură, literatură, muzică, cinematografie, chiar și dintre teoriile științifice, în funcție de gradul în care sprijineau ideologia politică. Autonomia unei arii de specialitate depinde, într-o anumită măsură, de codificarea
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
semnificații identitare pline de promisiunea necunoscutului, așa cum au făcut eugeniștii români, imediat după război. Din acest punct de vedere, susținătorii români ai eugeniei au devenit părtași la o politică de construire a identității care era mai aproape de cea a Uniunii Sovietice decât de cea a țărilor vestice. În timpul perioadei interbelice, eugeniștii sovietici au Încercat să definească Omul Sovietic, În acord cu legile evoluției și determinismului ereditar, la fel cum cei români au Încercat să construiască un model În Întregime nou al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de vedere, susținătorii români ai eugeniei au devenit părtași la o politică de construire a identității care era mai aproape de cea a Uniunii Sovietice decât de cea a țărilor vestice. În timpul perioadei interbelice, eugeniștii sovietici au Încercat să definească Omul Sovietic, În acord cu legile evoluției și determinismului ereditar, la fel cum cei români au Încercat să construiască un model În Întregime nou al unui român sănătos tipic. Varianta română și cea sovietică a eugeniei sunt Însă radical diferite sub aspectul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
problemele curente de sănătate din România, În acea perioadă, cât și pentru informarea cu privire la discuțiile similare din străinătate. Publicația conținea o secțiune permanentă de recenzii ale cărților relevante pentru domeniu publicate În Statele Unite, Anglia, Germania, Franța, Italia și chiar Uniunea Sovietică și de rapoarte referitoare la toate congresele importante și la legislația nou-adoptată În domeniul sănătății publice, În afara țării. Chiar dacă unii dintre colaboratorii lui Moldovan publicau articole În această revistă (e vorba În special despre Aurel Voinea), publicația editată de Banu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Rockefeller sau Carnegie un model pe care Încercau să Îl reproducă și În România. Eugeniștii români se mențineau, de asemenea, În permanență la curent cu evoluțiile din domeniul eugeniei și al programelor conexe de sănătate publică din Franța și Uniunea Sovietică până În Finlanda și Italia. Publicațiile românești din domeniul eugeniei prezentau În mod regulat recenzii ale celor mai recent apărute lucrări din țările vestice, cu o predilecție pentru autorii germani 59. De asemenea, ei Își informau constant cititorii cu privire la cele mai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
germani Își formulau argumentele plecând de la acceptarea regimului politic existent, fără nici un fel de ambiție de a provoca răsturnarea acestuia. De fapt, deși asemănarea este complet neintenționată, afirmațiile lui Moldovan se apropie cel mai mult de principiile comuniste ale Uniunii Sovietice. Moldovan dedică o mare parte a lucrării expunerii diferențelor dintre viziunea biopolitică și conceptul liberal de stat, Înțeles ca un corp care reglementează drepturile civice ale indivizilor ca ființe autonome. Aceeași secțiune a lucrării subliniază modul În care biopolitica se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
România interbelică este și compararea lucrării cu alte perspective de reorganizare a statului și a sferei publice, propuse de gânditorii contemporani lui Moldovan. Provocările cele mai semnificative la adresa ordinii parlamentare existente veneau din partea fascismului italian, a nazismului și a comunismului sovietic. Într-un studiu recent, Abbott Gleason dezvoltă un profil general al totalitarismului, pe baza analizei similitudinilor Între ideologiile acestor mișcări politice. Elementele care compun acest profil Își găsesc corespondenți În descrierea pe care Moldovan o face statului biopolitic. Atât statul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eredității și a preocupării pentru menținerea și Îmbunătățirea capitalului biologic al națiunii. Putem regăsi afirmații aproape identice cu cele din Biopolitica În lucrări publicate chiar până În 1947. În timpul dramaticelor schimbări sociale și politice instrumentate de regimul comunist impus de Uniunea Sovietică, Moldovan scria: La temelia oricărei de guvernări trebuie să stea politica vieții... și să Înnobileze patrimoniul biologic național 78. Citatul de mai sus ilustrează, cu toate acestea, nu doar continuitățile, ci și schimbările semnificative din viziunea și strategia lui Moldovan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
criticat niciodată politicile rasiste ale regimului din timpul războiului, din motive evidente: fusese instaurată cenzura și este probabil ca eugeniștii să Îl fi susținut pe Antonescu din loialitatea creată de situația războiului, dar și din teama de Înfrângere În fața Uniunii Sovietice. Cu toate acestea, unii adepți ai eugeniei, printre care Făcăoaru și Herseni, au fost susținători convinși ai regimului din timpul războiului și În special ai orientării sale fasciste. Chiar Înainte de Încheierea conflictului militar Însă, unii autori eugeniști, printre care Moldovan
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din partea Gărzii de Fier. Alți adepți ai ideilor eugeniste Își căutau punctele de referință În locații geografice mai vaste, comparând legislația aproape integral eugenică din Germania cu măsuri similare din Statele Unite, Franța, Italia, Belgia, Ungaria, Austria, Iugoslavia, Grecia și Uniunea Sovietică. Chiar dacă Germania părea să se afle În avangarda tuturor acestor țări, datorită amplei reforme instituționale inițiată de regimul nazist și capacității sale de a controla toate aspectele vieții publice și private, nu toți eugeniștii români găseau modelele naziste folositoare și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fi existat Între mișcarea eugenistă din România și această instituție. Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după războitc "Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război" Evenimentele dramatice din vara anului 1944, Înfrângerea Germaniei și ocupația sovietică, nu au intimidat mișcarea eugenistă. Dimpotrivă, eugeniștii au folosit rezultatele războiului și chiar prezența trupelor sovietice pe teritoriul României pentru a-și promova propria agendă legislativă. Un exemplu este Iosif Stoichiță, unul dintre studenții lui Moldovan, care, după 1944, a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de sănătate, după războitc "Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război" Evenimentele dramatice din vara anului 1944, Înfrângerea Germaniei și ocupația sovietică, nu au intimidat mișcarea eugenistă. Dimpotrivă, eugeniștii au folosit rezultatele războiului și chiar prezența trupelor sovietice pe teritoriul României pentru a-și promova propria agendă legislativă. Un exemplu este Iosif Stoichiță, unul dintre studenții lui Moldovan, care, după 1944, a fost numit Inspector Sanitar General al regiunii Cluj. Stoichiță afirma: A trebuit să fim testați de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
social, Începuse să scrie despre potențialul eugenic superior al claselor muncitoare 106. Stochiță Își acorda și el opiniile la ritmul impus de noii dirijori. În decembrie 1944, el a publicat un eseu care elogia măsurile de sănătate publică din Uniunea Sovietică. Pericolele eugenice pe care le crea lipsa de interes față de medicina preventivă erau din ce În ce mai puțin discutate În lucrările sale, Însă autorul nu abandonase esența convingerilor sale eugeniste. De exemplu, În descrierea politicilor sovietice de asistență pentru mame, el descria maternitatea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
menționați În rândurile anterioare sesizaseră schimbarea definitivă În orientarea politică a statului român de după război. Alții au avut Încredere În manifestările de bunăvoință ale noului guvern și au continuat să militeze pentru eugenie, fără nici un fel de reverență față de prezența sovietică din România. Moldovan și Râmneanțu au continuat să publice lucrări care susțineau nevoia unei reforme sanitare ghidate de principii eugeniste fără nici o referință la noțiuni de clasă. Împreună cu alți câțiva colaboratori, adepți ai eugeniei, cei doi autori au publicat Tratat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În Închisoarea de la Sighet, unde a fost deținut șase ani sub acuzația de a fi fost membru al Cabinetului unui guvern „burghez”111. Doar acei colaboratori ai săi care reușiseră deja să Își modifice discursul În sensul adoptării unei versiuni sovietice a eugeniei au reușit să traverseze cu succes tranziția către noul regim. Guvernul comunist a dirijat reorganizarea din temelii a instituțiilor de sănătate publică, operând schimbări masive de personal, care aveau ca scop Înlocuirea tehnocraților „burghezi” cu aparatciki credincioși. Chiar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Elemente de continuitate, după al doilea război mondialtc "Elemente de continuitate, după al doilea război mondial" După 1944, schimbările politice au influențat decisiv aportul teoriilor eugeniste În comunitatea științifică. Inițial, În timpul procesului de tranziție la regimul comunist, controlat de Uniunea Sovietică, intelectualii nu erau Încă deplin conștienți de faptul că schimbările politice urmau să le afecteze profund viețile. Regimul de război condus de Antonescu garantase o anumită autonomie comunităților științifice și academice ale intelectualilor de etnie română. Din această cauză, ei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
34. Maria Bucur, „In Praise of Wellborn Mothers: On Eugenicist Gender Roles in Interwar Romania”, East European Politics and Societies, vol. 9, nr. 1, iarna 1995, pp. 123-42. Tendințe similare se manifestau, În același timp În Franța, Germania și Uniunea Sovietică, motivate de o agendă pronatalistă care avea ca obiectiv principal satisfacerea nevoilor de apărare. 35. Ovidiu Comșia, „Biologia familiei. VI. Din biopatologia femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 32-37. 36. Moldovan, Biopolitica, p. 19. 37
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Mihai Kernbach, „Biologia crimei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1944, pp. 1-10; pentru opiniile sale ulterioare, vezi Mihai Kernbach, Medicina În procesul socializării, Dacia Traiană, Sibiu, 1944, p. 7. 107. Iosif Stoichiță, „Organizația sanitară În Uniunea Sovietică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1944, p. 232. 108. Fond Ministerul Sănătății, 1946, dos.1. 109. Fond Ministerul Sănătății, 1947, dos. 11. 110. „Boli venerice. Referat de d-l consilier venerolog Dr. N. Vătămanu, la 6iunie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
culturală și de sănătate”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 108-111. Stoichiția, Iosif, „Evoluția și perspectivele igienei aplicate În România”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 16, nr. 1-3, ianuarie-martie 1945, pp. 1-39. Stoichiția, Iosif, „Organizația sanitară În Rusia Sovietică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1944, pp. 213-241. Stoichiția, Iosif, „Principiile călăuzitoare ale organizației sanitare”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 3-4, martie-aprilie 1944, pp. 65-78. Stoichiția, Iosif, „Referat asupra călătoriei pentru studiul organizației sanitare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
norme de excelență, care nu mai sunt cele ale lumii științifice, ci ale mediilor jurnalistice. Așadar, o întărire a heteronomiei „câmpului științific”. O deplasare a elitelor asemănătoare din punct de vedere formal a fost observată în Europa de Est în urma prăbușirii sistemului sovietic. Elita conducătoare își datora preeminența unor poziții specifice politice. Ca să ne exprimăm în termeni parsonieni, exigențele funcționale ale subsistemului politic prevalau asupra exigențelor altor subsisteme. Când viitorul pozițiilor politice a încetat să mai fie garantat, o parte a elitei conducătoare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în epocă. La origine, Burnham este troțkist și conduce revista New International. Din dezbaterile desfășurate în mediile troțkiste, el va păstra ideea că o nouă clasă este în formare în URSS și că absolutismul stalinist este legat de birocratizarea regimului sovietic, fără a face totuși distincția netă între o putere bazată pe competența tehnică și una rezultată din acapararea aparatului politic. Este prefigurarea tezei lui Milovan Djilas asupra constituirii unei „noi clase” în regimurile de tip sovietic (1957). Burnham îi datorează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
legat de birocratizarea regimului sovietic, fără a face totuși distincția netă între o putere bazată pe competența tehnică și una rezultată din acapararea aparatului politic. Este prefigurarea tezei lui Milovan Djilas asupra constituirii unei „noi clase” în regimurile de tip sovietic (1957). Burnham îi datorează mult lui Bruno Rizzi, dar probabil nu chiar atât de mult, cât credea Pierre Naville (Naville, 1930). Rizzi anticipa instaurarea unei noi clase conducătoare a cărei motivație principală încetează a mai fi preocuparea pentru profitul capitalist
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de sine și că putem să-i recunoaștem, așadar, echivalentul unei conștiințe de clasă. Într-o manieră care se pretează mult mai puțin la discuții în zilele noastre, existența unui „complex dominant” a caracterizat multă vreme regimul comunist din Uniunea Sovietică. O „formulă politică” înglobând un ansamblu de prescripții ideologice referitoare la organizarea vieții economice ar conferi un rol conducător Partidului Comunist. Astfel, monolitismul aparent era menținut prin adeziunea formală la ideologia de stat (Coenen-Hunther, 2000, pp. 136-137). A rezultat din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
rol conducător Partidului Comunist. Astfel, monolitismul aparent era menținut prin adeziunea formală la ideologia de stat (Coenen-Hunther, 2000, pp. 136-137). A rezultat din ea teoria troțkistă a apariției unei noi clase cu caracter birocratic. Cu toate acestea, când „formula politică” sovietică și-a pierdut credibilitatea, s-au profilat trei segmente ale elitei conducătoare, strâns legate una de alta, dar totuși distincte: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, KGB și complexul militaroindustrial (Albats, 1995, pp. 261-262). În martie 1990, atunci când a fost abrogat
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
troțkistă a apariției unei noi clase cu caracter birocratic. Cu toate acestea, când „formula politică” sovietică și-a pierdut credibilitatea, s-au profilat trei segmente ale elitei conducătoare, strâns legate una de alta, dar totuși distincte: Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, KGB și complexul militaroindustrial (Albats, 1995, pp. 261-262). În martie 1990, atunci când a fost abrogat articolul 6 din Constituția sovietică ce legitima rolul conducător al Partidului, declinul instituțional al PCUS ca putere federatoare s-a produs în folosul altor segmente
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]