11,661 matches
-
planurilor strategice și coordonarea mutuală a acestora. Astfel de acțiuni presupun existența unui nivel ridicat de Încredere și se reproduc atât timp cât există un comportament similar din partea partenerului. Încrederea bazată pe probabilitatea unui comportament corect din partea partenerului, probabilitate derivată din experiența subiectivă, este forma cea mai importantă de control social a acestor relații, spre deosebire de asigurarea ce provine din stipulațiile contractuale. Așteptările comportamentale se bazau pe norme ale corectitudinii, reciprocității și Încrederii, dar aceste norme nu sunt universale, nu difuzează uniform, ci sunt
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
relații sociale stabile ceea ce determină o probabilitate obiectivă de apariție a unui anumit comportament considerat prosocial (bazat pe considerarea intereselor celuilalt, Încredere strategică și reciprocitate). Pe de altă parte, structurarea rețelei nu este doar obiectiv semnificativă, ci presupune o percepție subiectivă Împărtășită (este adecvată la nivelul semnificațiilor). Structura nu este doar fizică, ci reprezintă și un element cultural În același timp. „Elementele culturale constau În sisteme de credințe normative și cognitive relevante sistemului de organizații” și, În continuare, „rețelele de relații
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
social de exercițiul În care este implicat. Weick (1969) și apoi Pfeffer și Salancik (1978, 2003) vorbesc despre procesele active de reprezentare a mediului În contexte organizaționale. Ei consideră că membrii organizației instituie mediul organizațional, faptul că oamenii atribuie semnificații subiective evenimentelor obiective, interpretează mediul. Weick spunea că „omul creează mediul la care sistemul se adaptează. Actorul uman nu reacționează la mediu, ci Îl instituie” (1969:64). Instituirea are două surse: pe de o parte se realizează prin decretarea unei norme
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
firmelor intervievate au accentuat importanța partenerilor „tradiționali”, a relațiilor de lungă durată, bazate pe Încredere strategică ce rezultă din istoria interacțiunilor repetate. Analiza Întreprinsă relevă existența unei tipologii sociale a firmelor, tipologie ce se dovedește a fi adecvată la nivel subiectiv semnificativ (În sens weberian), adică este o construcție cognitivă a actorilor sociali și un instrument practic al acestora. Sunt percepute ca dominante firmele care au moștenit capacități importante de producție ale fostelor companii de stat (APACA, APEROM), apoi cele formate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de roluri asumate cognitiv de către actori și care ajung să Îi constrângă (la nivel cultural-cognitiv) să respecte anumite patternuri de interacțiune. Pe de altă parte, teoria rețelelor sociale reconsideră capacitatea explicativă a acțiunii sociale, reintroducând În analiză scopurile și intențiile subiective, dar Într-o perspectivă socială mai largă decât cea exclusiv utilitaristă: actorii sunt interesați de investiții În relații sociale, În capital social, În sociabilitate. Rețelele sunt astfel modele de relaționare explicate În baza afinităților sociale și nu doar a propensiunii
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
optim Pareto. Câmpurile sunt spații ordonate de manifestare a interacțiunilor atât Între actori individuali, cât și Între actori colectivi (organizații). În sensul inculcării habitus-ului În concepția lui Bourdieu. Habitusul reprezintă orientarea istorică, conformă poziției sociale a individului, a semnificațiilor subiective asociate acțiunii, mai precis a mijloacelor și scopurilor. El funcționează, spune Bourdieu, „ca o matrice a percepțiilor, evaluărilor și acțiunilor” (Bourdieu, 1977, p.95). În acest sens conceptul de habitus are o puternică Încărcătură ideologică și este un produs În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ca instanțe ale cooperării sociale având funcții sociale diferențiate, fie acestea de producție de bunuri, servicii sau administrative. Obiectivitatea funcției este totuși o aserțiune relativă. Searle, de pildă, accentuează caracterul social atribuit (construit) al funcției: ea există În virtutea unei intenționalități subiective care proiectează roluri sociale anumitor entități fizice sau simbolice. Acestea entități nu Îndeplinesc Într-un mod intrinsec vreo funcție, ci le sunt atribuite roluri de către societate Într-un proiect teleologic de ansamblu. Pentru o analiză mai profundă a temei, vezi
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Într-un mod intrinsec vreo funcție, ci le sunt atribuite roluri de către societate Într-un proiect teleologic de ansamblu. Pentru o analiză mai profundă a temei, vezi Searle, 2000: 24 - 31. Prin ideologie Înțeleg, asemenea lui North (1990:23), „percepțiile subiective (modele, teorii) prin care oamenii explică lumea din jurul lor. Fie că se află la micronivelul relațiilor individuale, ori la macronivelul ideologiilor organizate ce furnizează explicații integratoare ale trecutului sau prezentului, precum comunismul sau religiile, teoriile pe care indivizii le construiesc
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este constrâns de instituții. Această abordare este specifică neo-instituționalismului economic. O concepție contrară este aceea a lui Bourdieu care consideră că habitusul este determinant pentru alegerile făcute de indivizi. Habitusul reprezintă orientarea istorică, conformă poziției sociale a individului, a semnificațiilor subiective asociate acțiunii, mai precis a mijloacelor și scopurilor. El funcționează, spune Bourdieu, „ca o matrice a percepțiilor, evaluărilor și acțiunilor” (Bourdieu, 1977:95). Termenul apaține lui Wrong (1961). Într-o fenomenologie a sociabilității, pe baza studiilor empirice realizate, D. Sandu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
teorie a valorii<footnote De fapt, prima apariție a acestei idei este la Böhm-Bawerk (1886), însă nu este vorba despre o exprimare clară a principiului subiectivității valorii. footnote>: „Actele de evaluare nu sunt susceptibile de a fi măsurate. [...]. Măsurarea valorii subiective este imposibila” [Mises, 1912, 1953, p. 38]. Apoi, în (1932), Robbins formulează un argument împotriva comparațiilor interpersonale de bunăstare<footnote De fapt, împotriva redistribuirilor guvernamentale pe baza legii utilității marginale descrescânde. Aceasta, într-o formă simplificată, spune că, prin consum
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
neimplicare manifestată prin izolarea elevilor cu dizabilitate, conduita diferențiată În relaționarea cu elevii integrați, promovarea În fața elevilor clasei a unui model de conduită deficitar În raporturile cu elevii integrați (care va fi imitat și extins chiar În afara mediului școlar), evaluarea subiectivă, discriminarea În atribuirea sarcinilor, lipsa de tact, duritatea În limbaj etc. În mod frecvent, acest tip de atitudine poate constitui o sursă permanentă de nemulțumire și o premisă pentru dezvoltarea nesiguranței de sine, a sentimentului de inferioritate, marginalizare și respingere
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
a analizatorilor implicați În actul perceptiv, de preocupările, interesele și experiența perceptivă a persoanei. De asemenea, percepția este o conduită psihologică mai complexă, bazată În mare măsură pe experiența noastră personală și socială, o interpretare a realității, deci o stare subiectivă care implică Întreaga personalitate (Sillamy, 1996). La copiii cu dizabilități mentale, percepția are un caracter fragmentar, incomplet, limitat, rigid, dezorganizat; dificultățile de analiză și sinteză determină confuzii și imposibilitatea delimitării clare a unor detalii din câmpul perceptiv sau incapacitatea reconstruirii
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
al unei activități anume: motivul de a învăța, motivul de a munci, motivul de cerceta ș.a.m.d. Identificarea unui motiv presupune stabilirea cauzei interne a acțiunii sau stabilirea acelor imbolduri, impulsuri care sunt trăite de individ ca stări tensionale subiective și care se eliberează atunci când au fost obținute rezultatele dorite. Cu alte cuvinte, subiectul trebuie să-și răspundă la întrebări de genul: „Ce anume m-a determinat să acționez așa?” „Cum pot să obțin rezultatele pe care mi le propun
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
pentru a atinge un nivel minim de sănătate și demnitate” (pp. 8-9Ă. Preocupările pentru venituri sau cheltuieli ale unităților de consum au determinat specialiștii să stabilească un prag al sărăciei. Pragul sărăciei a fost identificat ca fiind absolut, relativ și subiectiv. Astfel, pragul sărăciei absolute „presupune măsurarea volumului fizic al consumului apreciat ca fiind strict necesar într-un anumit timp și spațiu geografic (considerat relativ omogenă, (p. 11Ă. Pragul sărăciei relative „se determină pe baza distribuției statistice a populației (a gospodăriiloră
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
pe baza distribuției statistice a populației (a gospodăriiloră în funcție de o variabilă instrumentală sau un set de variabile” (p. 12Ă; de asemenea, el se mai poate determina prin metoda decilelor și metoda mediilor sau medianelor distribuției unei variabile instrumentale. Pragul sărăciei subiective „se bazează pe percepția indivizilor cu privire la ceea ce înseamnă venit minim necesar pentru acoperirea nevoilor proprii” (p. 13Ă. Pentru calculul consumului curent al unei persoane (alimentar, îmbrăcăminte, încălțăminte, locuință, servicii, educație formare profesională, statut socială a fost identificat minimul de trai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Se vor întreprinde unele clarificări conceptuale, dar precizări terminologice de detaliu ne-ar abate prea mult de la tema propusă. Realitatea socială este constituită din structuri, forțe și condiții „obiective” - existente în afara conștiinței și voinței individului -, dar și dintr-o componentă subiectivă. Clasica distincție „factori obiectivi” și „factori subiectivi” apare, mai nou, în literatura de specialitate americană ca factori ce stau sub controlul actorului social- adică cei subiectivi - și factori ce scapă acestui control - factori obiectivi. De asemenea, foarte apropiați din punctul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
precizări terminologice de detaliu ne-ar abate prea mult de la tema propusă. Realitatea socială este constituită din structuri, forțe și condiții „obiective” - existente în afara conștiinței și voinței individului -, dar și dintr-o componentă subiectivă. Clasica distincție „factori obiectivi” și „factori subiectivi” apare, mai nou, în literatura de specialitate americană ca factori ce stau sub controlul actorului social- adică cei subiectivi - și factori ce scapă acestui control - factori obiectivi. De asemenea, foarte apropiați din punctul de vedere al conținutului sunt așa-numiții
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și condiții „obiective” - existente în afara conștiinței și voinței individului -, dar și dintr-o componentă subiectivă. Clasica distincție „factori obiectivi” și „factori subiectivi” apare, mai nou, în literatura de specialitate americană ca factori ce stau sub controlul actorului social- adică cei subiectivi - și factori ce scapă acestui control - factori obiectivi. De asemenea, foarte apropiați din punctul de vedere al conținutului sunt așa-numiții „factori ideologici”, pentru primii, și „factori structurali”, pentru cei din urmă. Renunțarea la discursul în termeni de „obiectiv” și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și factori ce scapă acestui control - factori obiectivi. De asemenea, foarte apropiați din punctul de vedere al conținutului sunt așa-numiții „factori ideologici”, pentru primii, și „factori structurali”, pentru cei din urmă. Renunțarea la discursul în termeni de „obiectiv” și „subiectiv” se face în temeiul faptului că, așa cum subliniem și noi, dintr-o perspectivă mai largă, „obiectivul” social este produsul, construcția „subiectivului” uman. Având tot timpul în vedere semnificația și importanța mențiunii de mai sus, vom rămâne totuși, în principal, la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
factori ideologici”, pentru primii, și „factori structurali”, pentru cei din urmă. Renunțarea la discursul în termeni de „obiectiv” și „subiectiv” se face în temeiul faptului că, așa cum subliniem și noi, dintr-o perspectivă mai largă, „obiectivul” social este produsul, construcția „subiectivului” uman. Având tot timpul în vedere semnificația și importanța mențiunii de mai sus, vom rămâne totuși, în principal, la terminologia clasică. Realitatea subiectivă înseamnă, în coordonatele ei esențiale, următoarele aspecte. Actorii sociali acționează în virtutea unei motivații care nu se reduce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
temeiul faptului că, așa cum subliniem și noi, dintr-o perspectivă mai largă, „obiectivul” social este produsul, construcția „subiectivului” uman. Având tot timpul în vedere semnificația și importanța mențiunii de mai sus, vom rămâne totuși, în principal, la terminologia clasică. Realitatea subiectivă înseamnă, în coordonatele ei esențiale, următoarele aspecte. Actorii sociali acționează în virtutea unei motivații care nu se reduce la nevoile de bază (hrană, somn, sex, îmbrăcăminte, locuință), ci cuprinde și trebuințe de ordin superior, cum ar fi realizarea plenară a personalității
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
traducându-se în acte de conduită. Într-o măsură considerabilă, modul în care acționăm depinde de felul în care percepem și interpretăm celedinjurul nostru. Altfel spus, agenții umani, în calitate de indivizi, grupuri, popoare și culturi, construiesc mereu, prin interacțiune, atât realitatea subiectivă, cât și pe cea obiectivă. Putem afirma deci că sociologia, ca știință a întregului social, vizează realitatea socială atât pe dimenisunea ei obiectivă, strucurală, cât și pe cea a subiectivității, a „interpretat-construitului”, a ideologicului, în sens larg. Un exemplu concret
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unele mai complexe (căsătoria, alegerea profesiei și altele), recurge la noțiuni cum ar fi „capital social (relațional)”, „capital simbolic”, „costuri psihologice”. Este clar că asemenea variabile sunt mult mai greu de măsurat. Iar dacă mai introducem și conceptul de „raționalitate subiectivă” (Boudon, 1992), atunci teoria se diluează extrem de mult și abordarea tindespre una idiografică. De altfel, chiar în perimetrul ei mai tare, teoria la care ne referim manifestă o serioasă slăbiciune, având în centru noțiunea de „capital informațional”, variabilă care nici
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
agenți economici („încearcă să câștige cât mai mult pe termen scurt”, „își lucrează nerentabil părticica lor de pământ și nu se asociază” etc.). Este limpede însă că, din punctul de vedere al actorilor, asemenea decizii și comportamente apar raționale („raționalitate subiectivă”). Dar chiar rămânând pe poziția observatorului exterior, dacă introducem factorul „capital informațional”, în care ar intra și informații privind mediul juridic, politic, social propriu-zis, atunci poate că actele lor de conduită nu ar apărea atât de iraționale. Intenționat nu am
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
iar despre unele aproape că putem afirma imposibilitatea măsurării. Ca regulă generală, credem că nu greșim dacă spunem că șansele de a realiza o măsurare sunt mult mai mari pentru aspectele obiective - în speță, cele materiale - ale realității în raport cu cele subiective. „Materialitatea” unei însușiri ne facilitează accesul la ea prin intermediul organelor de simț (prelungite, desigur, cu instrumente de observare, unele chiar foarte sofisticate). Aceasta este explicația faptului că științele naturii fac apel mult mai frecvent la măsurare decât cele umane și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]