5,159 matches
-
la fisurarea puternică a fundațiilor în plan longitudinal. Biserica de lemn din Ipatele este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri subțiri, iar tavanul este din dulapi de stejar cioplit, finisate cu nervuri. Pereții interiori sunt străbătuți de brâie decorate în formă de frânghie răsucită și au grinzi cu înflorituri. În secolul al XX-lea, pereții exteriori de lemn au fost placați cu scândură
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
bisericii este adosată pe latura de vest o clopotniță, pe sub care se află pridvorul de acces. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul de lemn de pe latura de sud a fost adăugat ulterior. Tavanul bisericii este prevăzut în interior cu trei cupole din lemn de stejar și brad, cu baza octogonală. Pereții interiori ai bisericii sunt zugrăviți cu stele de culoare galbenă. Catapeteasma bisericii este donată de Vasile Lupu și datează din anul ctitoriei
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
10 m adâncime și 2 m diametru ca un puț de fântână. Se trece strâmtoarea în formă de S și se coboară o diaclază până în prima sala. De aici, pe Galeria Robilor, săpată cu perforatorul și dinamită se pătrunde în tavanul sălii finale la minus 45 m. Avenul nu are speleoteme deosebite. Se remercă câteva zone cu cristale și scurgeri parietale. Nu au fost făcute studii speciale dar au fost identificate exemplare de Pholeuon proserpinae glaciale Jeann. Intrarea în aven a
Avenul de la Mununa () [Corola-website/Science/318784_a_320113]
-
orizontale de bârne masive de stejar, cioplite și îmbinate direct. Interiorul a fost placat cu un strat de scânduri vopsite în vernil cu ulei, iar plafonul din pronaos, naos și altar este plan, fiind confecționat din dulapi de stejar cioplit. Tavanul de deasupra naosului are scânduri vopsite în culoarea kaki. În secolul al XX-lea, pereții exteriori de lemn au fost placați cu scândură finisată de culoare galbenă. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Inițial acoperită cu
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
absida altarului și două în pereții naosului. Pereții interiori și bolta de deasupra naosului sunt pictați în întregime în frescă reprezentând chipuri de ierarhi și sfinți și tablouri biblice. Printre decorațiunile care împodobesc biserica sunt de menționat două rozete pe tavan sculptate în lemn cu motive populare deosebite. Aceste rozete au fost copiate în perioada interbelică la cererea profesorului Constantin Iotzu de la Facultatea de Arhitectură din București. Catapeteasma are pe marginile sale pilaștri ciopliți cu motive populare în formă de viță-de-vie
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
într-o săritoare de 2 m terminându-se în Sala Sifonului. Următoarea galerie "Galeria H" e ceva mai sus și paralela cu "V" dar strâmtă și joasă. Aici a fost montată o poartă metalică, Poarta Egoiștilor. Galeria se termină în tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la dreapta, este neinteresantă și se termină după 40 m. Atât era cunoscut de la E.Racoviță și R.Jeannel. În 1976 la gura avenului
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
atunci a rămas echipată permanent cu coardă. De aici, cu lumini de pe ambele maluri, lacul se vede în toată măreția lui. E lung de 80 m și limpede. Pe fundul lui la 12 m se văd stalacmite inundate iar din tavan plonjează stalctite imense ce sparg oglinda. E cel mai mare lac subteran din țară. Din acest balcon Ludușan descoperă o galerie cu direcția generală nord, continuarea peșterii. Expediția următoare se reia din acest punct. Se descoperă Sala Lacului cu Nuferi
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
Se descoperă Sala Lacului cu Nuferi, cu podeaua acoperită de gururi pline cu cristale. La baza peretelui sălii, un puț negru și adânc este sondat cu o piatră. Se aude zgomot de apa (Lacul Necunoscut) așa că atenția se îndreaptă spre tavan. În partea nordică s-ar vedea ceva, dar tentativele de cățărare sunt ratate. Cindrea intuiește un traseu pe peretele sudic, face o traversare delicată și ajunge în balconul râvnit. Pasajul va purta numele învingătorului și va rămâne echipat. Se coboară
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
nămol. În fundul prăpastiei denumită ulterior Baile de Nămol, se zărește un lac. Explorarea se reia, și Viorel Ludușan coboară la lac, cațără peretele opus de unde întrezărește continuarea, dar nu acolo, ci pe peretele din spatele lui. Încearcă să revină dar aproape de tavan, planșeul de nămol alunecă ca o avalașă cu cațărător cu tot. Roru se prăbușeste în gol. Jos îl așteaptă un lac rece cu pereții verticali și înămoliți. Între el și Cindrea există legată o cordelină cu care, acesta din urmă
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
terminându-se în Sala Sifonului. Următoarea, "Galeria H" e ceva mai sus și paralelă cu "V". dar strâmta și joasă. Aici găsim o poartă metalică, numită Poartă Egoiștilor montată de Clubului Sfinx din Garda de Sus. Galeria se termină în tavanul Sălii de sub Poartă de care o leagă două puțuri. Ultima, "Galeria Y" începe câțiva metri mai la dreapta, neinteresanta deocamdată și se termină după 40m. Continuarea peșterii se face prin trecerea sifonului din capătul galeriei "V". După câțiva metri se
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
opus. Se ajunge acolo traversând pe peretele din stânga. Galeria se îngustează și printr-o poartă între două coloane se trece într-un balcon deasupra Lacului cu Arcada. Acesta, ca și cel anterior se traversează la nivel superior folosind spațiul de sub tavan plin de scurgeri parietale ce oferă suficente prize pentru cățărare. Galeria de dupa lac e largă și ușor descendentă. Pe podea apar straturi de nămol, semn că se apropie un alt lac. Lacul Lung, cantonat în fundul diaclazei pe care s-a
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
pe care tirașul prin apă este barat de, culmea ironiei, o poartă metalică, Poartă Egoiștilor montată de speologii de la Sfinx din Garda de Sus. După poartă se ajunge pe buza unei săritori de 14 m care este de fapt în tavanul unei galeri. Se aterizează într-o altă descendentă. În amonte Galeria Roșie colmatata cu argilă se închide după câteva sute de metri. În aval se coboară pe galeria spiralata care se transformă în Gaura de Șoarece 2, foarte murdară și
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
sinuoasa, mai mult cu caracter subfosil și se ramifică în Galeria Șerban dintr-un pliu pe stânga, apoi Galeria cu Aluviuni tot pe stânga cum avansăm și Galeria Întortocheata în dreapta. Ambele galerii sunt active, ascendente și au caracteristic faptul că tavanul și o parte din pereți sunt constituiți din brecii de elemente calcaroase prinse într-o matrice de argilă roșie. Sectorul aval începe cu Sala Confluentelor, care se lărgește treptat în Sala Mare, impresionantă prin dimensiuni, orizontalitate și netezimea pereților, ce
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
un lac de sifon la cota —168. Înainte de cascadă de 13 m, care cade la dreapta, galeria principala prezintă o puternică denivelare pozitivă, Pragul Cehilor care a pus mari probleme primilor exploratori. Atingând vârful pragului constatăm că suntem iarăși sub tavanul Sălii Mari, la acelaș nivel cu podeaua ei. Pe această distanță pârâul a găsit o altă cale de curgere, lăsând galeria Cehilor suspendată, si formînd o traptă antitectică După ce i s-au descoperit secretele, Pragul Cehilor se depășește relativ ușor
Avenul din Șesuri () [Corola-website/Science/316058_a_317387]
-
care se revarsă o splendida cascadă de montmilch, cizelata extrem de fin în microgururi. Este Patul Miresei. De un alb imaculat cu excepția unei dare roșieteice în partea centrală, sugestiva pentru actul nupțial. În fața patului se află un mare bloc prăbușit din tavan, asemănător unui animal înfundat în noroi, Cerberul. Pe sub arcada de stalactite de montmilch alb se trece într-o nouă sală, care și ea are pe dreapta o scurgere de montmilch în cascadă, lungă de 8 m, fasonata și ea de
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
o cățărare dificilă de 10 m. Este formată dintr-o sală lungă continuată cu un coridor din ce in ce mai îngust și sinuos. Aici poate fi văzut tot ce s-a descris până aici dar la superlativ. Trebuie menționate discurile imense prinse de tavan sau perete, orizontale sau oblice încărcate cu cristale excentrice, buzdugane de cristale și ele crescute în toate direcțile sfidând gravitația și legile de cristalizare. Pojarul Poliței este una dintre peșterile cele mai bogate în concrețiuni din România, în care însă
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
m lățime), edificiul este împărțită în pronaos, naos și absida altarului. Intrarea în biserică se face prin pronaos, peretele de sud adăpostind ușa. Pronaosul este tăvănit. Câteva urme de pictură se pot vedea atât pe pereții pronaosului cât și pe tavan. Din pronaos se face intrarea în podul bisericii și mai departe spre clopotniță, care este amplasată peste pronaos. Turnul-clopotniță are o galerie cu parapet. Coiful turnului este poligonal cu baza pătrată iar ca decorațiuni regăsim la fiecare colt al bazei
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
aproximativ 1.600 metri cubi. Din această sală, trecând printr-o poartă și un scurt sector de galerie joasă, se ajunge în "Sala Domului", în care se poate admira un dom din montmilch, festonat cu gururi, precum și draperii interesante pe tavan. De aici se intră în "Sala Minunilor", denumită astfel datorită diversității speleotemelor prezente: stalactite, stalagmite,coloane, draperii parietale, coralite, gururi etc. Din această sală se urcă spre "Sala Mare", cu o lungime de peste 100 metri. Aici se găsesc domuri stalagmitice
Peștera Ghețarul de la Vârtop () [Corola-website/Science/316116_a_317445]
-
lemn de dimensiuni mari, terminat pe verticală cu o boltă cilindrică. Peretele dintre pridvor și pronaos (fost perete exterior) a fost întărit prin construirea de contraforturi de piatră. Deasupra pronaosului este amplasată clopotnița construită în stil rusesc. Pronaosul are un tavan drept. Naosul este separat de pronaos printr-un perete din piatră, cu bolți de trecere și piloni și care este sprijinit în exterior cu contraforturi din piatră. Deasupra naosului se află o boltă octogonală terminată cu un lanternou, care se
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
-l țină de picioare cât timp el se uită prin conductă. Șobolanii apar în fața lui iar, speriată, Trish îl scapă pe Darry ce cade în pivnița biserici. Ridicându-se, Darry descoperă cadavrele aruncate și o cavernă cu cadavre cusute de tavanul pivniței. După ce iasă pe cealaltă parte, acesta este traumatizat de ceea ce a văzut; el și sora sa opresc la o benzinărie unde contactează poliția. În timp ce așteaptă ca polițiștii să ajungă, sunt sunați de un local transcedental, Gezelle Gay Hartman, ce
Tenebre () [Corola-website/Science/316246_a_317575]
-
ele sculptate, cu motive cu flori și ciorchini, iar în partea dinspre altar sunt pictate și datate: „aceste sventile uși ... 1742 msțe genva 23”. Din pictura murală ce acoperea întreg interiorul bisericii se mai păstrează doar cea din pronaos (exceptând tavanul care e nou), ilustrând tema Judecății de Apoi, într-o suită de scene mărunte cu caracter de miniatură. Scenele încadrate în chenare dreptunghiulare sunt dispuse în registre suprapuse. Peretele nordic înfățișează figura centrală a Judecății, Iisus Hristos reprezentat în mandorlă
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
omului și câte o inscripție ca de pildă: la 25 de ani, „desfătată e lumea”, la 40 „cine-i ca mine”, la 60, „o lume cum m-am înșelat”. Pe peretele estic sunt pictate, fapt neobișnuit, episoade din Patimi. Sub tavan, de-a lungul unei grinzi, se pot vedea urmele indescifrabile ale unei inscripții. Citită pe la 1900, inscripția menționa că biserica a fost zugrăvită în anul 1697, pe timpul principelui Appafy. În ceea ce privește construirea bisericii, cert e doar faptul că la 1733 ea
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
exterior 28 m. Lățimea din interior este de 6,4 m (pronaos) și 13 m (sânii). Înălțimea în interior 6,8 m (pronaos) și 19 m (la turla „Pantocratorului”). În exterior înălțimea uniformă până la cornișă este de 8,35 m . Tavanul superior al pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
interiori și bolta bisericii au fost tencuiți. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.45x2.40 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, în care se află o fereastră. Tavanul este susținut de două grinzi longitudinale și una transversală. În 1948 s-a amenajat un cafas cu înălțimea de 2.50 metri și cu o balustradă de 0.90 metri înălțime. Între pronaos și naos există un gol de trecere
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
diaconiconul. În prelungirea diaconiconului, a fost construită o încăpere pe unde se intră direct în altar. În partea sudică a acestei încăperi a fost amplasată o fereastră de dimensiuni identice cu cele din pereții naosului. Cele două nișe au un tavan drept care se cuplează la bolta semicilindrică a altarului.
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]