5,219 matches
-
mult pe relația bipolară, ceea ce duce la o definire îngustă a comunității, inaplicabilă agregatelor umane mai mari. Un alt punct în care Etzioni se desparte de Buber (și, aș spune, de teologie) este morala: pentru Buber (ca și pentru cei mai mulți teologi și mistici, cel puțin în monoteismele Cărții), Dumnezeu este amoral. În orice caz, este ireductibil la morala umană, ceea ce îl face inutilizabil în proiectul comunitarist, modern și secular, pentru care mistica nu este o temelie legitimă, nici măcar sub forma întru
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
astăzi lupta împotriva Hoției și Trufiei. Apoi Sfânta Elisabeta (1207-1231), născută dintr-o familie domnitoare a Ungariei și devenită prin căsătorie ducesă de Turingia, a preferat sărăcia apostolică fastului curților europene. Italianul Sf. Toma din Aquino (1227-1274), unul din genialii teologi și filosofi ai omenirii, Sf. Vincențio din Paulo (francez) care atinge sublimul carității prin nenumăratele acte de binefacere. „Ce păcat - spune Paulescu - că asemenea sfinți după schisma grecească nu s-au ivit și în Biserica din Orient care de atunci
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dorea oficializarea unei căsătorii cu o a doua femeie, deși soția era în viață și aveau opt copii. În urma unei „consultații de conștiință” Luther, Phillipp Melanchthon (147-1560), Martin Bucer (141-1551), discipoli și colaboratori apropiați ai lui Martin Luther, împreună cu cinci teologi, permit acest lucru având ca motivație „pentru mântuirea trupului și a sufletului său și pentru slava lui Dumnezeu". Martin Bucer a mers până acolo încât a scris o justificație a poligamiei. Ulrich Zwingli, care fusese preot, recunoștea pe față comportamentul
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
identitatea română de ortodoxism. La întrebarea "a fi sau a nu fi român" se poate răspunde doar prin ortodoxism. În avangarda reflecției social-istorice românești, interbelicul este perioada care cunoaște deplina osmoză identitară între românism și ortodoxism. Artizanii ei au fost teologi ortodocși de un ascuțit profil intelectual, de calibrul unor Nichifor Crainic și Dumitru Stăniloae, care au elaborat în scrierile lor o teologie ortodoxistă a națiunii. Astfel, principiul de căpătâi al statului etnocratic imaginat de N. Crainic (1997) [1937] dictează "LEGEA
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
s-o discute" (p. 252). Duhul ortodox este singurul care însuflețește trupul neamului românesc, pecetluind osmoza spiritual-etnică înfăptuită prin interpenetrația ortodoxiei și românismului. Doctrina este consfințită teoretic odată cu publicarea lucrării omonime Ortodoxie și Românism (1939) avându-l ca autor pe teologul națiunii, D. Stăniloae. Teza centrală pe care o degajă fiecare din eseurile broșate în tomul în cauză este indisociabilitatea românismului de ortodoxie. Rezonând intim în aceeași comuniune de idei cu gândurile lui N. Crainic, D. Stăniloae atribuie ortodoxiei calitatea supremă
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este însăși umanul într-o anumită formă a lui. [...] Un uman pur, nedeterminat de-o anumită formă [națională], nu se poate închipui", decât ca o abstracțiune fantomatică (Stăniloae, 1939, p. 11). Convingerea naționalității apriorice a umanității al cărui exponent este teologul ortodox stătea la baza crezului național din care se împărtășea și S. Mehedinți. Acesta din urmă face clar că "personalitatea fără naționalitate este un adevărat nonsens" (Mehedinți, 2002, p. 104). Împingându-și argumentul până la ultimele sale consecințe logice, dogmaticul ortodox
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se și prăvălește în ea, când afirmă că "nu există om anațional. Nici Adam măcar n-a fost anațional [...]. Un om pur, necolorat din punct de vedere național, fără determinante naționale, este o abstracțiune" (Stăniloae, 1939, p. 42, subl. n.). Teologul nu spune, totuși, ce naționalitate a avut Adam și nici nu face saltul naționalist de a-l naționaliza chiar și pe Dumnezeu! Nu ar fi fost primul care ar fi făcut asta. În anii de după Reforma engleză, episcopul Hugh Latimer
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în care s-a răscopt ortodoxia nu compensează totuși excesul de a întinde ortodoxia și românitatea la o existență bimilenară. Posedați de ideea că ființa românească este străbătută de duhul ortodox - în care rezidă miezul spiritual și identitar al românismului - teologii națiunii au elaborat eboșa doctrinară a unei soteriologii a salvării colective prin ortodoxism. Iată ce spune unul din profeții neamului românesc, dând glas crezului de generație al cărui făclier era: "mântuirea, în concepția creștinătății răsăritene, se cucerește înlăuntrul comunității de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
S. Freud) sau a "arhetipului umanității" (E. Jung); * Un instrument de coeziune socială, o formă de conștientizare a imaginii unei societăți despre ea însăși (G. Durkheim și Școala funcționalistă); * O formă de transmitere a unei revelații de ordin transcendental (de la teologii antici la cei moderni, de la orfici la poeții romantici ai secolului al XIX-lea, de la filosofi precum Plotin sau W. Schlegel la istorici ai religiilor precum M. Eliade sau W.Otto).8 "Categorie a imaginarului"9 , mitul reprezintă un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
El se declara sceptic cu privire la afirmații despre ceea ce depășește orizontul experienței. Este evident însă că îi plăcea să discute critic argumentele în favoarea existenței lui Dumnezeu deoarece credea că mulți oameni instruiți sunt dispuși să ia în serios pretenția tradițională a teologilor că existența unei ființe supreme ar putea fi probată prin exercițiul rațiunii, independent de revelație. Nu își refuza nici plăcerea de a semnala inconsistențe în sistemele dogmatice, bunăoară tensiunea dintre asumarea existenței unei ființe atotputernice și binevoitoare și spectacolul suferințelor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
deoarece ceea ce i se va cere ca preot va fi să interpreteze și să justifice credința religioasă. Simbolurile creștinismului i se păreau lui Wittgenstein minunate. Supunerea lor unui comentariu filozofic îi apărea, în schimb, drept „oribilă“55. Pretențiile filozofice ale teologilor le aprecia drept de „modă veche“, în sensul prost al cuvântului. Atât încercările de justificare, cât și cele de critică raționalistă a religiei le considera ca derivând dintr-o înțelegere fundamental greșită a locului ei în viața oamenilor. Lui Drury
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
încă în Europa scrieri apocrife religioase și, prin urmare, lucrarea lui Fabricius, deși reprezintă primul pas semnificativ pentru scoaterea la lumină a acestui tip de literatură, era incompletă. Abia în 1773 M.J. Vruce editează o lucrare apocrifă deosebit de interesantă pentru teologi, versiunea etiopiană a cărții lui Enoch, care a fost tradusă în limba engleză, în 1821, de R. Laurence. Studiul literaturii apocrife a cunoscut o adevărată revitalizare abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, manifestată prin noi descoperiri
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a fost executată sub acuzația de complot împotriva reginei Elisabeta. Ca majoritatea monarhilor acelor timpuri, regele Iacob nu și-a cunoscut nici tatăl, nici mama. A crescut sub îndrumarea a doi tutori deosebiți, poetul, dramaturgul și umanistul George Buchnan și teologul și omul de știință Peater Young. Cu ajutorul lor, Iacob și-a dezvoltat abilitățile artistice, printre care talentul de a scrie poezii și proză. Ritmul în care era educat tânărul este de invidiat până și în zilele noastre, amintindu-ne de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
precum și al lui Carol cel Viteaz, ducele Burgundiei. Pe linie paternă - și de aici dreptul de a revendica tronul Franței - era descendentul legitim al Sfântului Ludovic, Regele Franței, și al lui Hugh Capetul, primul rege al Franței. După nașterea sa, teologul și astrologul Campanella a fost invitat să-i alcătuiască horoscopul. Probabil, unul din motivele pentru care i s-a solicitat acest lucru a fost faptul că a prezis nașterea unui copil minune în lucrarea sa La città del Sole. Cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Frate, dacă patru sau cinci mii de astfel de canalii vor muri, se va micșora Franța? Nu sunt prea folositori lumii. Te rog nu te implica în probleme care nu te privesc“. Din cauza cenzurii aplicată de rege asupra publicațiilor, scrisoarea teologului François Fénelon nu a fost făcută publică, dar apare menționată în lucrarea Lettres de Louis XIV et de divers personnages...Quelques documents inédits relatifs à l'administration provinciale sous Louis XIV, publicată în 1881 în Caen, vol 8, pag.4o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este decât un mare spital trist și fără provizii. Supușii voștri cred că nu aveți nici un fel de milă pentru suferințele lor și că nu aveți altă preocupare decât puterea și gloria“. Deși legătura dintre Fénelon și rege era strânsă - teologul fiind si tutorele celui de-al doilea fiu legitim al lui Ludovic-, la apariția lucrării Aventurile lui Telemachus, care era o lucrare critică la adresa curții regale, regele a fost ofensat. Fénelon a fost îndepărtat de la curte, i s-a oferit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este în strânsă legătură cu nașterea lui Ludvic al XIV-lea, care nu este menționat prea des în literatura oficială. Am menționat și la începutul acestui capitol despre profețiile părintelui Campanella. În mod inexplicabil, pe hârtia unde părintele Campanella, ilustru teolog, astrolog si profet a înscris viziunile sale legat de Delfin, o mână anonimă a adăugat la scurt timp un mesaj apocrif: „Și cum vă veți alătura tărâmurilor Japoniei,/Ale Americii și ale Laponiei,/ Și cei care văd Capul Bunei Speranțe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
1912 Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină. Sperăm să fie de folos, atât celor credincioși, cât și celor necredincioși, gândirea acestui om de știință, a unui savant, cuvântul său despre rugăciune bazat pe observație și cercetare științifică. „Nu sunt nici teolog, nici filosof. Mă exprim în limbajul comun și utilizez cuvintele în sensul lor obișnuit, iar uneori în sensul lor științific. Teologilor, le cer să îmi acorde aceeași îngăduință pe care eu le-aș acorda-o dacă ei ar avea de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
om de știință, a unui savant, cuvântul său despre rugăciune bazat pe observație și cercetare științifică. „Nu sunt nici teolog, nici filosof. Mă exprim în limbajul comun și utilizez cuvintele în sensul lor obișnuit, iar uneori în sensul lor științific. Teologilor, le cer să îmi acorde aceeași îngăduință pe care eu le-aș acorda-o dacă ei ar avea de tratat un subiect din domeniul psihologiei. Acest mic studiu asupra rugăciunii este sinteza unei vaste cantități de observații, culese în decursul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Cuvântul S-a întrupat de la Sfântul Duh. Astfel, întruparea lui Hristos s-a făcut „din voința Tatălui și prin lucrarea Sfântului Duh.” De aceea, spunem că mântuirea omului și dobândirea darurilor sunt fapte comune ale Sfintei Treimi. Sf. Simeon Noul Teolog scrie: „Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu este ușa mântuirii noastre, potrivit cuvintelor, „Eu sunt ușa. De va intra cineva prin Mine, se va mântui și pășune va afla”. Mântuitorul Iisus Hristos este ușa, iar Dumnezeu Tatăl este Casa. „în casa
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
roagă prin comunicarea propriei lor iubiri. Sf. Isaac Sirul spune: „Iubește-i pe păcătoși, dar urăște faptele lor și nu-i disprețui pentru greșelile lor.” „Căci prin aceasta și prin unele ca acestea îi atragi spre bine.” Sf. Simeon Noul Teolog spune mai mult: „Domnul a primit să ia asupra sa fața fiecărui om lipsit și să se unească cu fiecare, ca nici unul dintre cei care cred în El să nu se pornească împotriva fratelui său, ci fiecare văzândul pe fratele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
erau numai din parohie sau eparhie: pr. I.D. Leon din Coșești, Elena I. Leon coana preuteasă, Dionisie Udișteanu de la Mănăstirea Cernica, pr.P. Gh. Savin Braniștea Covurlui, preot N.Hodoroabă, pr. Georgescu Grigore Gh. Ionică Piua-Petrii Ialomița, Mihai Th Balica, student teolog, preot Constantin P. Lupașcu ColibașiMuscel, pr. Grigore Enăchescu comuna Viișoara, județul Olt, ec. Gh. Șușnea de la Huși, D. Năstase, învățător PuntișeniTutova, Al. Luntraru Iași, pr. Vasile Nacu Bălășești, pr. ec. A.C. Cosma, Bâlca-Putna, pr.ec. D. Dumbravă, Bârlad, Marin Benghiuj
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
această idee: fides quaerens intellectum, credința în căutarea înțelegerii de sine. Gânditorii au fost atât de pasionați de rațiune, încât au aplicat-o domeniilor celor mai diverse: dreptului, unde trebuie elaborat un sistem coerent, în politică, unde juriști, filosofi și teologi încearcă să construiască o doctrină a Statului și a construcțiilor sale, chiar și în muzică. Goticul prin claritate, armonie, motivele construcțiilor sale este poate ilustrarea cea mai evidentă a acestei tendințe. Lumea este o ordinata collectio creaturarum, un tot coerent
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Cuvântul „psihologie” apare destul de târziu în contextul intelectual al scolasticii secolului al XVI-lea. Eucken susține că termenul de „psihologie” a fost utilizat pentru prima dată de Melanchton. Ulterior, R. Goclenius, în 1590, afirmă că psihologia reprezintă „comentariile și discuțiile teologilor și filozofilor asupra perfecțiunii sufletului și originii omului”. În 1594 O. Casmann, un elev al lui R. Goclenius, publică o lucrare intitulată Psychologia anthropologica, sive animae humanae doctrina. În aceeași epocă O. Casmann va distinge două domenii în sfera antropologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în mod liber de persoana sa și participa activ la viața orașului, astfel, libertatea este mai întâi un statut, adică o condiție socială și politică, garantată printr-un ansamblu de drepturi și datorii, înainte de a fi concepută de către filosofi și teologi ca o caracteristică individuală pur psihologică și morală. Libertatea în concepția stoică este astfel înțeleasă ca fiind starea ideală a ființei umane, care atinge serenitatea prin stăpânirea pasiunilor și prin înțelegerea naturii, o astfel de detașare implică, fără îndoială, o
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]