5,751 matches
-
letargic, nu doar a minții și sufletului Înfrățite În ceea ce, obișnuit, numim „conștiință”. Reportajul asasinării lui Monteiro Rossi apare ca exemplară Împuternicire a limbii, În Înfruntarea zidurilor tăcerii. Actul Însuși al scrierii confirmă regăsirea vitalității și lucidității. Evadând din coșmarul terorii și al amuțirii, Pereira ia portretul soției cu sine. Talismanul trecutului este invocat, acum, ca asentiment pentru schimbare, amuleta libertății și viitorului. Acțiunea declară, până la urmă, ceea ce Pereira nu declarase, de fapt, de-a lungul narațiunii. Această modulare ironică este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1994, ediție care nu conține cele arătate la punctele 1, 2, și 4 de mai sus și chiar în cuprinsul desfășurării lucrărilor apar oarecari mici diferențe, care nu schimbă cu nimic însă imaginea generală, a modului și a atmosferei de teroare în care s-a făcut judecarea procesului. Acest proces a revoltat toată lumea românească, dar în special lumea legionară, căci nu era de conceput să nu i se admită apărării administrarea probelor cu toți martorii propuși, să nu se țină seama
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Sărut mâna, tăticule! Să mai veniți pe la noi!” După câteva zile, la radio și în ziare, s-a publicat audiența lui Horia Sima la Rege. Era ușor de priceput că dușmanii noștri au început să schimbe metodele de luptă. De la teroare și asasinate au evoluat la captare politică. Era fațada care trebuia impusă situației tulburi ce se anunța. Pentru noi, se punea problema cum să ne strecurăm din încurcătură fără să ne lăsăm împinși pe căi de renunțări și compromisuri. Joi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
este că în timp ce la Pitești regimul a încercat să se disculpe printr-un simulacru de proces, în care să-i pună sub acuzare pe așa-zișii torționari, oameni cu voința anihilată, deveniți niște automate ale crimei în mâna organelor Ministerului teroarei și crimei, la cazimcă nu au mai făcut acest proces, în care ar fi trebuit să și acuze personalul executant și cei care concepuseră sistemul, care erau de fapt aceeași ca și în cazul Piteștiului. Dacă în cazul de la Pitești
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din celule, s-au dat pedepse de izolare exagerate, care în unele cazuri au adus moartea, s-a folosit frigul ca un supliment de tortură, s a brevetat izolarea în compania unui nebun furios, care își ținea coechipierul într-o teroare continuă sub amenințarea strângerii de gât, dacă ațipea, dar de bătut nu s-a bătut. Reeducarea cu toate fazele ei: înfometarea 1958 - 1961, cluburile de „autoanalize”, care apoi erau discutate și completate. Eliberările „pe sprânceană”, hotărâte de foarte sus. Tot
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ceea ce am suportat și suportăm noi? Ce să vă fac dacă ați pierdut războiul, dacă ați fost înfrânți în luptă? Nu ne mai puteți face nimic de acum în colo, nici dumneavoastră, nici alți adversari, pentru că ați epuizat tot arsenalul terorii inimaginabile pe care ne-ați aplicat-o. Am trecut prin diverse experiențe și bătălii și am fost dezarmați, dar nu răpuși. Nu! Pentru că nu căderea noastră fizică, pe care ați obținut-o, o urmăreați dumneavoastră, adversarii noștri, ci înfrângerea noastră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
țăran cuminte și bun, de care am amintit, terorizat întrun club de reeducare la care fusese constrâns să participe. Dumnezeu să aibă în paza Lui sufletele lor bune, fiindcă deși sinuciderea este normal condamnată de Biserică, în condițiile cumplite ale terorii comuniste, ea poate fi înțeleasă, chiar dacă nu este aprobată. Era la modă pe atunci în Aiud să se vorbească de metoda „explozivă” a pedagogului ucrainean Anton Semionovici Macarenko, de „șocul pedagogic”, capitole din poemul pedagogic, fuseseră prelucrate filă cu filă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
viață, a ideii naționale și al idealului legionar nu putea concepe că această luptă s a încheiat când încă mai erau în țară mii de oameni între 30 și 50 de ani, la vârsta maturității, care cunoscuseră pe propria piele teroarea roșie și care credeau nestrămutat și erau gata să reia oricând lupta anti comunistă, când construcția artificială a comunismului începuse să se clatine din interior, sub greutatea propriilor sale păcate și când diseminarea în masa oamenilor tineri din țară și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
guvernului, comună cu legionarii, la 10 ianuarie 1941 [ceea ce nu l-a împiedicat să continue instituționalizarea muncii forțate a evreilor după ianuarie 1941, sistem care prin pedepsele aplicate a dus la deportări sau moartea unor evrei - n.n.]. Acest gen de teroare se exercita concomitent cu alte forme de represiune. Munca pe care evreii trebuiau să o îndeplinească în această perioadă nu era la fel de grea cum a fost mai târziu, sub regimul exclusiv al lui Antonescu, odată cu înființarea detașamentelor de muncă; dar
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
titlul de candidat în științe filologice. Peste două decenii devine doctor în științe filologice cu o teză în limba rusă despre curentele estetice în literatura română din secolele al XIX-lea și al XX-lea, tipărită în 1989. Încercat de teroarea istoriei, F. optează pentru ceea ce el numește „calea dreaptă, demnă de a fi trăită”, și anume să contribuie la o apropiere a culturilor română și rusă. Între anii 1950 și 1957 este interpretul lui Mihail Sadoveanu în timpul vizitelor acestuia în
FRIDMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287089_a_288418]
-
narațiune din Euridice - și cea mai reușită estetic - este Metamorfoza lui Sebastian Românu. Eroii trăiesc în Pasargarda, unul dintre ei pleacă în Bactrania, altul ajunge într-un ținut în care oamenii sunt închiși după culoarea ochilor. Motiv absurd care sugerează teroarea politică a epocii. Sebastian salvează pe Armanda printr-o căsătorie umanitară, o evită ca femeie, apoi, când se îndrăgostește de-a binelea de ea, descoperă o ființă înstrăinată și retractilă. Ce urmează este o intrigă veche în circumstanțe noi: Armanda
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
operei prin indeterminare și disponibilitate permanentă. O urmare firească este denudarea procesului creator („Nu trebuie ascunse sforile - spune Eugen Ionescu -, ci făcute mai vizibile, deliberat evidente, ajungându-se la grotescul profund, la caricaturi”) și, odată cu aceasta, prozaizarea poeziei, evadarea de sub teroarea locului comun „aulic” prin imersiune directă în banal și cotidian. Cuvinte și expresii simple, antistil, antifrază devin instrumente utile în alimentarea efortului vizând deconvenționalizarea tuturor artificiilor și clișeelor. Rupând convențiile anterioare prin eliberarea semnificantului, poezia pornește în căutarea unui limbaj
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
sistemului de monitorizare și sancționare și implică, Într-o progresie rapidă, costuri prohibitive, având În vedere dimensiunile actuale ale statului. Chiar și cele mai performante sisteme (de exemplu, aparatele de represiune ale statelor totalitare) s-au bazat mai degrabă pe teroare decât pe performanța efectivă În Îndeplinirea celor două funcții. Soluția de fond1 pe care o are la Îndemână antreprenorul politic la problema de corupție cu care s-a exemplificat mai sus este scăderea ofertei prin reducerea costului C1 al proprietarului
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
săi, indiferent de apartenența etnică a unei persoane. Un alt exemplu: În ianuarie 2004, ministrul de Interne de la acea vreme, Ioan Rus, Într-un document publicat pe pagina Web a guvernului, vorbește despre „benzi Înarmate ale țiganilor” care țin sub teroare Întregi orașe, susținând că acestea „trebuie să dispară” (Nicolae, 2006, p. 51). Din nou, avem de-a face cu o abordare ce ține de portretizarea romilor ca fiind un grup criminal, ca și cum apartenența la un grup etnic presupune automat o
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Gorcea, Structură, 81-85, 176-179; Vlad, Lectura rom., 148-152; Eugen Simion, Scene din viața sentimentală, RL, 1984, 24; Cristea, Modestie, 182-190; I. Holban, Explorarea realului, CRC, 1984, 31; Manea, Contur, 74-81; Eugen Simion, Romanul autobiografic, RL, 1986, 38; Andreea Deciu, Mitologia terorii, RL, 1992, 12; Cristea, A scrie, 167-172; Bogdan Dumitrescu, Un scriitor încă prea puțin cunoscut, RL, 1994, 4; Mirodan, Dicționar, II, 180-189; Cosma, Romanul, II, 168-170; Dicț. scriit. rom., II, 159-162; Dan Croitoru, Realitate și retrospecție, RL, 1999, 22; Gabriel
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
incomod pentru toată lumea, un autoexilat căruia, după revoluția din 1989, nu i-a rămas decât să constate cu amărăciune imposibilitatea întoarcerii într-o patrie care, spune el, nu mai este a lui, ci a „omului nou”, modelat de deceniile de teroare comunistă. Jurnalele lui (Jurnal pe sărite, Jurnal de căldură mare, Jurnal de noapte lungă, toate din 1997, Alte jurnale, 1998, Jurnalul unui jurnal, 1998, Jurnal de apocrif, 1999) se constituie într-un rechizitoriu lung și lipsit de orice menajamente, îndreptat
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
Adevărata miză a romanului este însă suficient de limpede conturată prin trimiteri indirecte, „oblice”, de la figura pitorească a țiganului Nicu Guliman, închis pentru un banc politic spus în Oborul bucureștean, până la agitația grotescă provocată de vestea morții lui Stalin și teroarea valului de arestări printre studenți în urma înăbușirii în sânge a revoluției ungare din 1956. Dimensiunea ultimă a acestor referințe - miezul infernal, de nenumit, al sistemului penitenciar - este Piteștiul, locul celui mai sinistru experiment de „reeducare” a deținuților politici, care va
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
crezuri serioase, În iubire, În nemurire sau În nevoia de religie, riști cînd devii patetic și nu cool. Dacă Houellebecq poate fi asimilat tipului cool, atunci cînd scrie, pe urmele lui Pascal, sintagme ca "la terreur pure de l'espace" ("teroarea pură a spațiului"), sau "j'etais sans doute un des derniers hommes de ma generation a m'aimer suffisamment peu pour etre capable d'aimer quelqu'un d'autre" ("eram fără Îndoiala unul dintre ultimii bărbați ai generației mele care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al telefonului mobil din compartimentul părăsit: „Am simțit telefonul răsunînd În afara toaletei, am Înțeles imediat că era telefonul mobil care Îmi fusese oferit și care suna din rucsacul meu și am simțit cum inima Îmi bate foarte tare, am resimțit teroarea, un amestec de panică, de vinovăție și de rușine.” A scăpa din strînsoarea momentului nu Înseamnă a nu mai trăi, a nu mai avea reacții, a te detașa zen, ci a te detașa de ceilalți și a-ți resimți mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
mele aparțin unei literaturi a imaginarului, a unui soi de fantastic post-exotic căruia nu-i poate fi lipită eticheta SF”, mărturisește el Într-un interviu (aceeași Récette pour ne pas vieillir, pp. 24-25) Romancierul scrie despre perioada politică tulbure a terorii comuniste În zone Îndepărtate și obscure pentru cititorul europeran - Asia de sud-est (China) - sau, dimpotrivă, În țările Europei de est. Este o epocă În care viețile oamenilor sunt la cheremul miilor de delatori și informatori, ei Înșiși lichidați la un moment dat. Ceea ce se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Volodine sînt cele ale unui exilat. Explorator neobosit al limitelor În care textul mai poate lua forma narațiunii, avangardist În idei - plutind Încă În aerul rarefiat al Noului roman francez - Volodine nu scrie totuși nici manifeste literare, nici nu seamănă teroare prin maniera de construcție a romanelor sale. Experiența scriiturii “post-exotice” este una limitei, așa cum experiențele personajelor sale desfid moartea la fiecare pas. Poate că literatura și viața sunt consubstanțiale În contingență și exces, iar scrisul este, poate, ca Într-o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Miron E. Cristea. La împlinirea vârstei de 70 de ani (1868-1938), Târgu Mureș, 1938; Iorga, Oameni, IV, 301-302, 305-306; Bârlea, Ist. folc., 418-419; Iordan Datcu și Sabina C. Stroescu, Dicționarul folcloriștilor, București, 1979, 153-154; Antonie Plămădeală, Românii din Transilvania sub teroarea regimului dualist austro-ungar (1867-1918). După documente, acte și corespondențe rămase de la Elie Miron Cristea, Sibiu, 1986; Antonie Plămădeală, Contribuții istorice privind perioada 1918-1939. Elie Miron Cristea. Documente, însemnări și corespondențe, Sibiu, 1987; Păcurariu, Ist. Bis., III, 427-429, passim; Păcurariu, Dicț
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
registrul tematic național. Poetul - profet și tribun - aduce cauza românească în fața instanțelor pământene și divine, ceartă, în poemul Între Volga și Mississippi, hedonismul, inerția și nepăsarea Occidentului față de tragedia Estului, imploră grația dumnezeiască în Psalmii revelator intitulați „psalmi românești”, evocă teroarea roșie și întreține din depărtare focul vindicativ și justițiar, lansând chemări la răscoală și așteptând ceasul mântuirii. Întru realizarea acesteia, poetul convoacă figuri emblematice ale eroismului și jertfei naționale: Mihai Viteazul, Horia și Cloșca, Avram Iancu, Andrei Mureșanu și, la
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
mediu cu un aparat de filtrare/decodare construit de gardienii conștiinței colective. Dar și un mijloc de a-i identifica pe responsabilii acestui uriaș experiment colectiv, demontându-le respectabilitatea intelectuală, oferindu-i în adevărata lor înfățișare: garanți ai acțiunilor de teroare, reprimare, exterminare, inși care s-au oferit să procure alibiuri „morale” pentru „crima de stat”. Unii s-au achitat cu brio de aceste roluri în care au fost distribuiți sau pe care le-au solicitat cu insistență. În primul text
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
agresivi verbal, dominând și înjosind victima. Comportamentul abuziv și violent îi apropie de TP sadicăă. Deseori e calculat și rece, își alege victima și îi caută slăbiciunile. Are o mare satisfacție în a vedea cum victima suferă, cum îi inspiră teroare și o intimidează. Vrea ca victima să simtă că îi este superior și să nu bănuiască faptul că are propriile insecurități și uneori o stimă de sine scăzută. Psihopatul malign. Este o persoană orientată autocratic spre putere, neîncrezătoare, plină de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]