8,991 matches
-
dintâi recunoscători față de cei care au realizat-o. Am fost mult timp medicul lui Jacqnes Elias și am avut ocaziunea să-mi dau seama de inteligența sa vie și de dragostea lui pentru țară. Când mai târziu i-am citit testamentul în care el prevedea construcția unui spital cu un confort modern și cu cele mai perfecționate instalații pentru tratamentul boalelor, testament scris acum 25 de ani, într-un moment în care tehnica spitalicească era așa de rudimentară, mi-am dat
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
-mi dau seama de inteligența sa vie și de dragostea lui pentru țară. Când mai târziu i-am citit testamentul în care el prevedea construcția unui spital cu un confort modern și cu cele mai perfecționate instalații pentru tratamentul boalelor, testament scris acum 25 de ani, într-un moment în care tehnica spitalicească era așa de rudimentară, mi-am dat seama de admirabilul său simț de prevedere, de încredere ce el arăta progresului științelor medicale și de larga concepție în organizarea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pe deplin justificate. Grație muncii și înțelepciunii eminenților conducători ai Fundației, și în special a acelora care au lucrat de la începuturile sale când s-au ivit atâtea dificultăți, s-a ajuns astăzi să se realizeze cu prisosință frumoasele scopuri ale testamentului lui Elias. Cunoscând sentimentele sale de înaltă umanitate, nu am fost cât de puțin surprins de acele admirabile cuvinte din testamentul său: „În acest spital vor fi îngrijiți bolnavi de orice credință”. Nu am nevoie să arăt însemnătatea acestor cuvinte
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sale când s-au ivit atâtea dificultăți, s-a ajuns astăzi să se realizeze cu prisosință frumoasele scopuri ale testamentului lui Elias. Cunoscând sentimentele sale de înaltă umanitate, nu am fost cât de puțin surprins de acele admirabile cuvinte din testamentul său: „În acest spital vor fi îngrijiți bolnavi de orice credință”. Nu am nevoie să arăt însemnătatea acestor cuvinte. Doresc numai ca amintirea lor să fie păstrată din generație în generație, să fie apreciată cum merită, de toți medicii, să
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și onoarea ce mi-a arătat Academia Română și Fundația, însărcinându-mă cu organizarea programului și conducerea spitalului, mi-am făcut o datorie din a studia îndelung și în toate detaliile acest program și de a-l elabora, atât în litera testamentului cât și în spiritul de a se putea crea un spital demn de Academia Română. Nu voi uita niciodată că cel care a îmbrățișat de la început, cu toată căldura, acest program nou de asistență spitalicească, este dl. Grigore Antipa, care în
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
face apel conducătorul comuniștilor români, se anticipau schimbări în poziția Belgradului față de revendicările teritoriale privitoare la Carintia și Triest. Mai exact era vorba, în opinia noastră, de renunțarea la unele pretenții inițiate de sovietici în anii imediat postbelici. În fond testamentul lui Petru cel Mare era mai actual că oricând... Revenind la politica internă, liderul de la București reiterează faptul că „principalul rezultat al activității clicii trădătoare TitoRankovici este lichidarea orânduirii de democrație populară din Iugoslavia”. Guvernanții „înșeală în mod demagogic și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cel al „neînfricatului” Remus Radina, „primul ofițer care și-a cerut demisia din armată, în ziua de 21 octombrie 1946, chiar în timpul lecțiilor de politizare”, după care intră în mișcarea de rezistență a generalului gorjean Ion Carlaonț. În cartea sa „Testamentul din morgă”, apărută la Paris în 1978, relatează cum a fugit în Iugoslavia, de unde a fost trimis în țară, suportând calvarul închisorilor comuniste în plină derulare a campaniei anti-titoiste. Tensionarea relațiilor dintre Iugoslavia și România, în anii titoismului, este reflectată
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
1975; Grigore Dumitrescu, Demascarea, München, 1978; Paul Goma, Patimile după Pitești, Radio Europa Liberă, 1978; Paul Goma, Gherla, Paris, 1989; Richard Wurmbrand, Cu Dumnezeu în subterană, Paris, 1978. 265 Constantin Noica, Rugați-vă pentru fratele Alexandru, București 1990; Remus Radina, Testamentul din morgă, București, 1990; Gheorghe Mazilu, În ghearele Securității, București, 1990; Nicolae Mărgineanu, Amfiteatre și închisori, Cluj-Napoca, 1991; Teodor Mihadaș, Pe muntele Ebal, Cluj-Napoca, 1990; Doru Novacovici, În România după gratii, București, 1990; Max Bănuș, Cei care ne-au ucis
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
este evocată nu numai de inscripții egiptene, de textele antice grecești ale unor nume ilustre ca Homer, Herodot, Euripide, Solon, ci și de Cartea Facerii din Vechiul Testament. Am verificat o trimitere a unui istoric cipriot la primul capitol al Vechiului Testament, Geneza sau Facerea, și am găsit informația că un strănepot al lui Noe, Chitim, fiu al lui Iavan și nepot al lui Iafet, unul dintre cei trei copii cu care bătrânul Noe a construit Arca, a adunat toate viețuitoarele, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
război, iar la noi ajungea pentru unii, trivială. Peste 7000 de legionari condamnați au fost reabilitați pe front. Despre comuniști, le-am dat voie să plece în Uniunea Sovietică, nu i-am persecutat. Dacă voi avea timp să-mi scriu testamentul meu politic voi spune:Scump popor român, sunt mândru că am făcut parte dintr-o nație cu dublă ascendență, romană și dacă, descendenți a lui Traian și Decebal. Am luptat în două războaie pentru gloria ta, pentru dreptate și ființă
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
prezinte cerere de grațiere! A făcut-o în numele său, mama sa ,doamna Baranga, fără nici-un efect. A fost executat la 1 iunie 1946. Inainte de execuție s-a adresat soției sale cu o scrisoare care reprezintă un veritabil codice la testamentul său politic:" Am stat cu capul sus și fără teamă în fața judecății, după cum stau și-n fața justiției supreme: Așa să stai și tu. Nimeni din această țară nu a servit poporul de jos cu atâta dragoste, pasiune și dezinteres
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Stefan, Mircea, Ion, Ghica, Alexandru, Nicolae și mulți alții care s-au jerfit apărând aceste meleaguri și lăsate cu limbă de moarte să nu le vindem străinilor, nici să-i lăsăm să-le batjocorească, pentru că sunt ale noastre, moștenire prin testament, de înaintașii noștri. In primăvara anului 1988, am venit la Iași, am solicitat la șeful Inspectoratului, colonelul Ionescu, Dumnezeu să-l ierte că a plecat și el pe drumul fără întoarcere să mă ajute cu o locuință și m-a
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
formă de teribilism, ca extravaganță și provocare. Tatăl meu era un voltairian, chiar dacă avea obiceiul să-și facă cruce înainte de a se așeza în pat la culcare (cine știe ce socoteli o fi avut el cu puterea transcendentă): mare cititor al Vechiului Testament, interesul lui nu se îndrepta spre fenomenul religios ca atare, ci spre istoria religiilor (așa cum reieșea din cărțile lui ținând de acest domeniu), în special spre nașterea creștinismului din iudaism. Pe mine, care și atunci când mă proclamam ateu în versuri
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mulți oameni de spirit, își înghesuia banii prin dulapuri. Trăia roasă toată din niște bănuți păduchioși: noroc că oamenii casei aveau grijă s-o ușureze. Când o găseam cufundată în calcule încâlcite, îmi amintea de avarul Hermocrate care, dictându-și testamentul, s-a numit moștenitor pe el însuși. Totuși i se întâmpla să invite lume la cină; însă tuna și ful gera împotriva cafelei care, după părerea ei, nu-i plăcea nimănui și de care nu se foloseau decât pentru a
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
invada Franța. În 1697, tratatele de la Ryswick, care lasă regatului frontierele din 1679, plus Strasbourgul, marchează prima oprire în politica cuceritoare a Regelui-Soare, dar nu este decît un armistițiu. Războiul de succesiune a Spaniei. Într-adevăr, în 1701, regele acceptă testamentul lui Carol al II-lea al Spaniei, care își lasă coroana și totalitatea posesiunilor sale ducelui Filip de Anjou, nepot al lui Ludovic al XIV-lea. Împăratul Leopold, frustrat de moștenirea pe care sconta pentru cel de-al doilea fiu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-lea, rege în 1774, este constrîns să convoace stările generale. Regența (1715-1723) Reacția. La moartea lui Ludovic al XIV-lea, strănepotul său, în vîrstă de cinci ani, devine Ludovic al XV-lea. În ipoteza acestei eventualități, regele defunct prevăzuse prin testament ca nepotul său, ducele Filip de Orléans, să fie regent, asistat de un consiliu de regență pe care el să-l conducă, dar în care ducele du Maine, prinț *legitimat, să joace un rol important. Regentul refuză această împărțire a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Filip de Orléans, să fie regent, asistat de un consiliu de regență pe care el să-l conducă, dar în care ducele du Maine, prinț *legitimat, să joace un rol important. Regentul refuză această împărțire a puterii și determină anularea testamentului de către parlamentul de la Paris, care recîștigă, în schimb, dreptul deplin de critică (critica edictelor regale), drept de care Ludovic al XIV-lea îl privase. În multe privințe, Regența este o perioadă de reacție împotriva lungii domnii precedente: reacție politică, cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
revolta contra reformelor lui Carol al VII-lea) 1450 Victoria de la Formigny. Recucerirea Normandiei 1452 Arnoul Gréban: Misterul Patimii 1453 Victoria de la Castillon. Recucerirea provinciei Guyenne (Aquitania) 1453 Căderea Constantinopolului sub turci Către 1455 Biblia lui Gutenberg 1461 François Villon: Testamentul 1465 Liga Binelui public 1467-1477 Carol Temerarul, duce de Burgundia 1475 Tratatul franco-englez de la Picquigny 1476 Înfrîngerile lui Carol Temerarul la Grandson și Morat 1477 Moartea lui Carol Temerarul 1477 Căsătoria Mariei de Burgundia cu Maximilian de Austria Către 1478
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Dar mai simțeam în mine cum se strâng Pletoase neguri, cum încet mă-ncarcă.” Ultimele versuri ale lui Labiș descriu un posomorât peisaj lăuntric, dominat de remușcări și de regretul unei imposibile recuperări. Capodopera acestei epoci este Albatrosul ucis. Este testamentul spiritual de o magnifică demnitate al celui care-și anticipează sfârșitul și îi deslușește, în viață fiind, mesajul, urmările. Ele trăiesc sub un vers stăpânit și rece, cu o putere ce tulbură numai adâncimile poemului, lăsându-i liniștită suprafața: „Și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
legătură cu filosofia elenistă este aceea de Logos din prologul Evangheliei lui Ioan. Și dacă mai amintim câteva forme de expresie din Epistolele lui Pavel. influențate de stoicismul popular din Tarsul său natal, iată la ce se reduce legătura Noului Testament cu civilizația antică. Împrumuturile de clemente antice sunt ulterioare perioadei apostolice. Ele se ivesc după ce noua concepție despre Dumnezeu, despre lume și destinul omului era puternic conturată în spirite. Încât împrumuturile nu constituiau nici o primejdie de a o desfigura. Cum
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Erminiile îi numesc Elini în sensul de păgâni, desigur, fiindcă acești „înțelepți, prooroci și gâcitori” nu sunt toți de origine greacă; unii sunt reprezentanții Egiptului, alții, ai Indiei, alții ca Sibylla, ai Romei antice, iar alții sunt evrei din afara Vechiului Testament, cum e losif Flaviu, citat în altă Erminie. Adică reprezentanții tuturor marilor popoare, care au jucat un rol în antichitate. în paranteză: dl. Vasile Grecu, care dă într-un volum câteva texte din aceste Erminii. crede că Apolloniu citat între
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din Tyr, care a scris o carte despre Zenon, filosoful stoic. Prezența acestor înțelepți, prooroci și gâciton în pictura sacră a Bisericii noastre e prezența unor reprezentanți ai marilor neamuri din antichitatea păgână. Prin analogie cu înțelepții și profeții Vechiului Testament, ci sunt înfățișați cu fața întoarsă din veacul mizeriei adamice către Hristosul lumii, a cărui venire pe pământ au presimțit-o nebulos și au vestit-o sibilinic sau filosofic. Frazele, pe care Erminiile le atribuie fiecăruia și în care ei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
coincidențe, distanțate cu veacuri și venind dintr-o lume atât de streină totuși spiritului creștin ? Scriitorii bisericești ne dau două explicații. Una e presupunerea că filosofii Eladei, care s-au ridicat până la ideca monoteistă, au fost influențați de doctrina Vechiului Testament. Ea e formulată mai ales de Justin Martirul, de Clement Alexandrinul, de Origen și de Fericitul Augustin, care crede că Platon a luat în Egipt contact cu Biblia. Ipoteza e verosimilă și posibilă. De ce să admitem că relațiile dintre aceste
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
mai mult sau mai puțin luminos în măsura în care operele lor vădesc apropieri de învățătura Logosului întrupat. Astfel, Clement Alexandrinul, care face întâia încercare savantă de asimilare a elementelor culturii păgâne în creștinism, declară că filosofia greacă joacă pentru antichitate rolul Vechiului Testament de călăuză către Hristos. Fericitul Augustin, care a explicat ipotetic afinitățile creștine ale lui Platon prin influența mozaismului și care descifrează din doctrina metafizică a marelui filosof grec însăși ideea Treimii, pe care o găsește însă articulată stângaci, se raliază
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poate răspunde mult mai limpede și mai satisfăcător consultând teoria teologică a inspirației. Inspirația supranaturală, prin care s-a dat omenirii revelația adevărului mântuirii, adică inspirația sacră sub puterea căreia au fost scrise cărțile canonice ale Vechiului și ale Noului Testament, are prin excelență un caracter dualist. Cărțile sfinte sunt rezultatul unei colaborări teandrice, adică al unei colaborări a lui Dumnezeu cu hagiograful. Dacă noi am numit pe orice creator de cultură adevărată colaboratorul lui Dumnezeu, nimeni altul nu reprezintă acest
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]