5,076 matches
-
între cărți și manuscrise subversive, de un Comarnescu, descurcîndu-se la limită și diplomatic supraviețuind constrîngerilor, de un Brezianu, reușind, prin nativa-i eleganță și discreție, să-și continue exegeza brâncușiană. Ar fi ipocrizie să nu recunoaștem că tot răul acesta totalitar a fost spre binele celor doi mari rămași, ei beneficiind astfel de atuul difuziunii mediatice occidentale și fiind, cel puțin pînă acum, cei mai cunoscuți români în lume. Cărora li se alătură în cu totul alte conjuncturi temporale Ionescu și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cenzurii, spre tema crizei cuplului. Instaurarea în existență, în real a unei "idei de cal" (ceva ce nu e, dar credem că e deși știm că ne prefacem, că nu credem că e adevărat...) este o soluție absurdă, cu substanță totalitară, incapabilă să elimine disperarea, și mai ales cauzele ei, să suplinească autoritatea personală, echilibrul moral, identitatea individului amenințată să dispară, pe deoparte, iar pe de altă parte să rezolve un raport vicios al individului cu realitatea socio-politico-culturală, raport în care
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
mesajul fundamental. Și aici, totalitarismul nu ne apare doar ca distrugător politic, sau nu numai politic, ci ca o forță ce invadează cu cea mai mare brutalitate tocmai în zona cea mai puțin controlabilă a ființei umane dragostea. Forța politică totalitară nu se mulțumește cu supunerea fizică, și nici măcar cu cea morală. Ea se întinde, ca o pecingine, asupra ființei care nu se citește în nici un limbaj. Ea vrea să strivească libertatea în forma ei pură, primară, și argumentele pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cea morală. Ea se întinde, ca o pecingine, asupra ființei care nu se citește în nici un limbaj. Ea vrea să strivească libertatea în forma ei pură, primară, și argumentele pe care și le ia sînt, doamne !, cu toate umaniste. Umanitarismul totalitar este privit de autor ca cea mai periculoasă formă de dictatură. Este o dictatură morală. Ea pune ordine, odată pentru totdeauna, în viața tulbure, plină de indecizii, de neprevăzut, de libertate în fond, a sentimentelor noastre. "Mașina de vînt", acordînd
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Constantin Paiu ("Opinia", nr. 451, 1991) Regulamentul de bloc În această seară, la ora 19, Teatrul Nașțional "Vasile Alecsandri" inaugurează stagiunea '91-'92 cu o premieră absolută: "Regulamentul de bloc" de Constantin Popa. Textul este parabola imixtiunii agresive a sistemului totalitar în trăirea individuală, a violării teritoriului propriu fiecăruia (și nu ne referim doar la spațiul fizic, material, ci și la mutilarea intelectuală și emoțională), a dizolvării personalității pînă la completa uniformizare. Năvălirea unor specimene de "homo canis, numit pe românește
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
la puterea N, instrument malefic al unei puteri oculte (ca să fim în clar: puterea comunistă), se ițește cînd nu te aștepți, cînd ici, cînd colo, furișînd insinuări despre "puritatea" conjugală ultragiată și invocînd la tot pasul cu argumente de substanță totalitară "ordinea și legea", care tolerează iubirea, dar, amendament monstruos: o "iubire cu limite". El 1: (în stupoare, ca într-o anticameră a spaimei, privește după Ea 2, apoi, cu un soi de grabă, adună manuscrise și le bagă în sertar
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
soția lui, față de care, de altfel, nu are nici un resentiment. "El la puterea N" este instrumentul puterii necruțătoare, a securității a tot văzătoare și a tot ascultătoare, este servitorul "mașinii de vînt", adică al forței distrugătoare care este un regim totalitar. Maleficul personaj știe perfect alfabetul distrugerii; el știe că stabilitatea, cîtă poate să fie, evident, este dată de echilibrul erotic; castrează-l pe om de iubire, și restul demolărilor e un fleac. Asta se întîmplă în "Mașina de vînt"; în numele
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
economice, național-culturale în vederea afirmării definitive a Republicii Moldova ca stat cu adevărat suveran și independent”. Adept înfocat al moldovenismului, autorul utilizează un stil propagandistic mai apropiat de o dare de seamă cu concluzii „mobilizatoare”, decât de un demers istoric serios. Opțiunea totalitară este evidentă, și nu numai pentru trecut. Încă din 1994, Al. Zub atrăgea atenția asupra obiectivelor urmărite: „Nevoia unei ideologii oficiale, de întemeiere a unei statalități, pare a justifica, în mintea celor care au scris Moldovenii în istorie (Petre P.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
special împotriva populației de etnie română. La împlinirea a 70 de ani de la aceste momente grele pentru români, președintele Republicii Moldova, înalte foruri științifice de la Chișinău, au declarat ziua de 28 iunie Zi a ocupației sovietice și a comemorării victimelor regimului totalitar comunist, „o pagină neagră din istoria noastră”. Sovietizarea Basarabiei s-a realizat și prin crearea R.S.S. Moldovenești, prin sfâșierea teritoriului său în favoarea R.S.S. Ucraineană, operație efectuată de Kiev, sub conducerea Moscovei. Intrând în Războiul din Răsărit, la 22 iunie 1941
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a politicii arogante de dictat și dispreț față de soarta și viața altor popare, față de normele de cinviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cele două regimuri totalitare ale Europei a rămas cunoscut în istorie ca actul prin care sistemele dictatoriale stalinist și hitlerist au pus în practică planurile lor expansioniste care au condus la declanșarea celui de-al II-lea război mondial. Pactul Ribbentrop-Molotov a constituit, în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
27 august 1991, București Guvernul României a primit cu deosebită bucurie Declarația Parlamentului Republicii Moldova cu privire la proclamarea independenței de stat a Republicii. Această hotărîre de importanță capitală se înscrie în mod logic în procesul de înnoiri democratice, de destrămare a structurilor totalitare omuniste, care au loc în U.R.S.S. Guvernul României își îndeplinește o nobilă îndatorire de a saluta actul istoric de autodeterminare a poporului Republicii Moldova, de împlinire a năzuințelor sale legitime spre libertate, democrație și demnitate națională. Proclamarea unui stat românesc
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a Parlamentului Republicii. Proclamarea independenței Moldovei încununează anii îndelungați și grei de luptă a fraților noștri moldoveni pentru apărarea identității naționale, a limbii și culturii românești, pentru înlăturarea vicisitudinilor la care au fost supuși în timpul dominației țariste și al regimului totalitar comunist, impus în urma aplicării prevederilor Pactului Ribbentrop-Molotov din august 1939, act pe care Parlamentul României l-a declarat ab initio nul și neavenit. Ea apare, totodată, ca o firească și necesară restaurare istorică, o împlinire a unei legitimități fondate pe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vise, fenomene meteorologice, configurația măruntaielor păsărilor - descifrate de specialiști care „știu” tehnica interpretării acestora. „Înțelepții” și „bătrânii” reprezintă instanțe cu importante componente charismatice în aceste societăți. Există însă și forme mai moderne: mitul supraomului, al geniului în ideologiile de tip totalitar și chiar mitologia „specialistului” în societatea actuală. Criterii mascate de alegere aleatorie. Adesea, decidentul se află în situația dificilă de a alege dintr-un set de alternative care, din cauza incertitudinii, nu pot fi ierarhizate cu claritate. După cum am argumentat mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Dinamica minorilor victime ale delictelor violente În interiorul familiei În pofida intensificării sale În perioada de tranziție, violența Îndreptată contra copiilor În familie nu reprezintă un fenomen nou În societatea românească, cercetările Întreprinse indicând că el a existat și În perioada regimului totalitar din România, fiind strâns legat de anumite caracteristici structurale ale familiei, printre care modul ei de organizare, relațiile dintre părinți, venitul și statusul ocupațional al părinților, modelele de autoritate parentală etc. În prezent, acest fenomen s-a amplificat simțitor, statisticile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
pasionale, dominate de un tip special de afectivitate negativă, fie datorată unor chestiuni strict contextuale, fie grefată pe relații tensionate sau „citirea” grupului-țintă ca un pericol constant, și cel de genocid, pe care Îl asociază mai degrabă cu practicile statelor totalitare, indiferent de culoarea politică. Și genocidul presupune, drept concept sociologic, existența unui program, a intenției de a reduce numeric sau a extermina o populație/etnie/rasă, cu largul concurs al unor instituții ale respecticvului stat: armată, poliție, formațiuni paramilitare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
leagă, ne spune autorul, mai degrabă de putearea statului decât de ura publică față de o anumită comunitate. Desigur, cele două nu se exclud reciproc, dar relația dintre ele include pogromurile fie ca fenomene derivate din practicile genocidare ale puterii statului totalitar, fie ca pași strategici ai acestora. Excursul autorului prin literatura de specialitate dedicată chestiunii arată că, pe baza unei asemenea distincții, genocidul poate fi clasificat În câteva tipuri pure, weberiene: de pedepsire a unei populații, instituțional (În cazul cuceririi unui
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
până la un punct - de normalitatea umană, această stare a avut În comunism o existență plenară, marcând acțiuni și destine. Totalitarismul comunism a ridicat teroarea la strategie de stat, de pârghie sigură de directivare și manipulare. Autorul menționat evocă particularitățile societății totalitare, formele de manifestare a terorii, consecințele acesteia În plan individual și colectiv. Contextul comunist a creat diverse forme de reacții și de strategii care acum par a fi destul de stranii. Aurora Liiceanu, inventariind câteva dintre acestea, consumate În spațiul gesturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
etc. un personaj important și temut, un executant energic și devotat, autoritar, neobosit și entuziast, supraveghetor, evaluator și păstrător al rectitudinii ideologice, și nu un ideolog propriu-zis. Era o adevărată „sperietoare” pentru scriitori în perioada dur dogmatică, stalinistă a regimului totalitar comunist. A publicat volume de critică și ideologie literară, însemnări de călătorie, de proză scurtă și roman, a scris câteva piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută este Pentru fericirea poporului, semnată împreună cu Aurel Baranga (1951; Premiul de Stat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
și civilizațional potrivnic materiei tratate ; reflecția lor pornește îndeobște tocmai de la puținătatea, sărăcia, insuficiența unei lumi în care fundamentele spirituale au pălit, au fost înlocuite de miturile unui umanism laic sau, mai grav, au fost deviate, inversate, contrafăcute de ideologii totalitare ucigașe. Față de umanitățile tradiționale, organizate de principii transcendente, omul modern le pare o tulburătoare excepție. Fie că trăiește heideggerian în uitarea Ființei, absorbit de lumea ființărilor maniabile, fie că nu mai are acces decît la un sacru adumbrit, camuflat în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din punct de vedere spiritual, ale modernității. Pe deasupra, omul, care, de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, beneficiază de libertate religioasă, nu este decît individul, omul redus la în anii '50, Gabriel Marcel vorbea despre tehnicile de înjosire prin care mașina totalitară (nazistă și comunistă) a fost capabilă să pătrundă în forul cel mai lăuntric al omului și să le înrobească unora conștiința. Acest pericol era, pentru filozof, dovada că pentru a-și menține libertatea în pofida oricăror constrîngeri omul trebuie să aibă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
interiorități. în secolul trecut, proiectul de societate al lui Platon a fost dur atacat de pe poziția liberalismului, a societății deschise, a demnității și libertății individului modern. Republica lui părea modelul neliniștitor, capul de serie pentru toate societățile totalizante sau chiar totalitare. Dar această critică era întreprinsă în orizontul obiectivării, din perspectiva individului autosuficient, aspect obiectivat al persoanei. Pentru critici, cetatea platoniciană nu era altceva decît un proiect de societate realizabilă sau utopică, puțin contează care înregimenta individul. Statutul ei de simbol
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de ortopraxie, de afectivitate și voluntarism. Berdiaev a fulminat împotriva religiei adaptate la categoriile mundane, care blochează credința în zonele joase ale omului, sub masivitatea acestei lumi, fără ieșire către libertatea transcendentă. Marele Inchizitor al lui Dostoievski arată ce chip totalitar poate lua religia atunci cînd spiritul ei se rezumă să răspundă nevoilor terestre ale colectivității. Simone Weil vorbea despre facultățile naturale ale ființei omenești care nu au dreptul să participe direct la viața propriu-zis spirituală, fiindcă ar reduce absolutul la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de natură cu istoria și temporalitatea. Societatea proiectată de fundamentaliști reprezintă realizarea lui. Prin exclusivismul agresiv (orice diferit este un dușman) și prin obiectivul propus (a deveni cuceritor-al-lumii, creator al unei societăți absolut omogene), fundamentalismele sînt, evident, mișcări de tip totalitar. Dacă totalitarismele atee interzic existența unui plan superior față de cel al istoriei și socialului, totalitarismele religioase identifică cele două planuri, le reduc la unul singur. Acest caracter totalitar descalifică fundamentalismele, pretind Almond, Sivan, Appleby 2, în ochii multor alți credincioși
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
creator al unei societăți absolut omogene), fundamentalismele sînt, evident, mișcări de tip totalitar. Dacă totalitarismele atee interzic existența unui plan superior față de cel al istoriei și socialului, totalitarismele religioase identifică cele două planuri, le reduc la unul singur. Acest caracter totalitar descalifică fundamentalismele, pretind Almond, Sivan, Appleby 2, în ochii multor alți credincioși ai religiei în cauză. Pe de altă parte, e adevărat că ideologia extremistă exprimă/captează starea difuză de nemulțumire și dezorientare a unor largi pături de populație în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
distincție între discurs tradițional și discurs ideologic cu vocabular religios, dată fiind incinta dogmatică unde această gîndire plasează orice discurs care, folosind citate din Coran și Tradiție, e considerat a fi girat de autoritatea lor sacră, nu e o carte totalitară, ci menajează o sferă a deliberării, a alegerii, a diversității. Mai important decît toate, angajamentul față de credință și față de sharia e conceput ca un angajament personal, ca o practică voluntară, mai degrabă decît ca obligație impusă, coercitiv, prin organele statului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]