4,948 matches
-
pantonfar . După înființarea filiei Huedin, credincioșii de aici au fost păstoriți de preoții Gavril Condor (până în anul 1916), Cornel Condor (1916 - 1920) iar în momentele când aceștia au fost împiedicați din diferite motive să se ocupe de credincioșii din Huedin, trebuințele lor sufletești au fost satisfăcute de alți preoți ortodocși sau greco-catolici. De remarcat că în Huedinul începutului de secol conta în primul rând sufletul omului, nu confesiunea, motiv pentru care enoriașii ortodocși puteau fi îndrumați spiritual în momente de restriște
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
o sală de clasă de la Școala Generală, unde a fost amenajată o capelă ortodoxă. Primul serviciu religios în această capelă s-a ținut la începutul anului 1922, iar în anii 1924-1925 aceasta a fost pictată și înzestrată cu cele de trebuință. Încă de la prima ședință a Consiliului Parohial ținută de la instalarea sa, Aurel Munteanu a ridicat problema edificării unei biserici ortodoxe în Huedin. Au fost începute demersuri pentru colectarea fondurilor necesare, formându-se în acest sens o comisie pe data de
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
mai ales în ce privește edificarea sistemului instituțional politic și juridic, dar ea nu a pătruns în societatea românească profundă, în toate componentele vieții sociale: , În spațiul românesc, modernitatea se afirmă ca o tendință. Inițial, modernitatea a fost importată pentru că răspundea unor trebuințe ale unor grupuri. Lipsa ei de organicitate rezultă din rezistența vechilor structuri sociale și forme instituționale. Modernitatea răzbate greu și lent prin complicate rețea de structuri socio-instituționale din societatea românească tradițională și patriarhală. Ea este o modernitate mozaicată, nestructurată sub
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
cultura", 1974; "Generație și cultură", 1985; " Tineretul între permanență și înnoire", 1987. A argumentat ideea că expunerea la mass-media este expresia unor necesități caracteristice fiecărui grup de vârstă. Se argumentează ideea că mass-media pot să stimuleze, la rândul lor, noi trebuințe ale publicului. Structura comportamentului și nivelul cultural ale unui individ sunt asociate cu gradul de interes pentru un anumit domeniu al culturii. A argumentat în studiile: "Europenizarea în edițiile online ale ziarelor dintr-o societate a modernității tendențiale", 2009; "The
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Theodor Baldi, iar preot local Pop Ananie și s-au zugrăvit în cheltuiala satului prin mâinile lui Macarian Simion din Vaidahaza, din cinstita varmeghie a Dăbâcii, 21 Iunie 1841”. Biserica fiind foarte strâmtă și întunecată, nu a mai putut servi trebuințelor sufletești ale credincioșilor ajunși la numărul de peste 800 de suflete, ,Și era și straniu să privești acest smerit lăcaș de inchinăciune, în care ploua și bătea furtuna, în vreme-ce credincioșii se așezau pe rând în case frumoase și luminoase”. După
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
din Cluj, sub păstorirea preotului Vasile Lupu. Biserica veche a fost restaurată ca monument, cu o reală valoare istorică. Parohia are matricolă începând cu anul 1790. Biserica avea 2 clopote, dintre care unul a fost rechiziționat în timpul războiului mondial pentru trebuințele armatei. Despre clopotul acesta se spune că a purtat însemnarea anului 1550. În locul acestuia a cumpărat alt clopot credinciosul Petre Gocan, iar mai târziu s-a cumpărat al treilea clopot. Preoți după popa Gabor din anul 1733 au urmat popa
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
care au tansformat-o într-o ruină. În perioada 1858-1859 sub domnia lui Alexandru Ghica și apoi a lui Alexandru Ioan Cuza are loc prima restaurare majoră: guvernul a aprobat reclădirea edificiului și a ordonat austriacului Johann Schlatter să cerceteze „"dacă trebuința cerea să clădească din nou expusă mănăstire sau dacă se poate aduce în starea desăvârșită, buna, prin reparații"”. Pentru a evita prăbușirea zidurilor, în 1859 sunt demolate turlele. Doi ani mai tarziu, clădirile mănăstirii au fost reparate de egumenul acesteia
Mănăstirea Măxineni () [Corola-website/Science/309506_a_310835]
-
impune o limbă oficială a țării. Nu este nici limba germană, nici cea maghiară, ci limba română”" pe care "„o înveți singur, pe stradă, în contact singur cu oamenii. Și chiar dacă nu ai dori să înveți limba aceasta, o înmiită trebuință impune cunoștința (cunoașterea) ei.(...) Folosirea limbii materne este un drept uman, care e dat copilului prin naștere. Iar cu pierderea limbii dispare națiunea însăși”". În 1846, Roth a alcătuit "Istoria Transilvaniei" în 3 volume și a tradus în limba germană
Stephan Ludwig Roth () [Corola-website/Science/309022_a_310351]
-
ocazia reconstituirii, i s-a înlăturat tencuiala. Biserica a fost dotată cu strane noi, replici realizate de meșterii restauratori ai instituției muzeale sucevene și au fost aduse câteva icoane vechi de factură populară, pictate pe lemn și cărțile religioase de trebuință. Pictura murală din altar a fost și ea restaurată, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a înzestrat lăcașul cu odoarele și obiectele de cult necesare. Biserica a fost resfințită pe amplasamentul actual la 12 aprilie 2009 (în Duminica Floriilor), de ÎPS
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din Avrig. Înființarea acestei filii a fost impusă de creșterea numărului de credincioși ortodocși în sat, după cum urmează: 2 în 1900, 38 în 1910, 38 în 1920, 85 în 1925 etc, majoritatea acestora fiind imigranți, unii prin căsătorie. Pentru satisfacerea trebuințelor spirituale ale acestora, încă din 1924 s-au făcut demersurile de rigoare în vederea obținerii unei încăperi în care aceștia să-și poată oficia cultul divin. Prin Consistorul arhidiecezan ortodox din Sibiu s-a cerut Revizoratului școlar județean aprobarea ca respectiva
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
fără tragere de inimă, portrete în stilul tradițional. La recomadarea doctorului Carol Davila, în august 1877 a fost "„atașat la Ambulanța Marelui Quartier General pe tot timpul resbelului”", în calitate de corespondent, autoritățile fiind rugate "„a da adjutorul de care va avea trebuință pentru îndeplinirea misiunei de artist”", atrăgându-se atenția "„tutulor persoanelor cari vor fi în relațiune cu Domnu Hintzea că D-lui suferă de surditate aproape completă”", care "„pune ore care greutate în relațiunile sale”". Sava Henția se cunoscuse cu Carol
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
biv postelnic, să meargă la satul Peripecenii, ce este al dumisale banului Aristarho, acolo la Soroca și alt sat, iarăși întreg, al dumisale banului, anume Zgura și pol sat din Ciripcău, cumpărătură de la popa Ioniță și de la alții. Și, fiind trebuință a să hotărî, să cheme față pe toți sătenii și răzeșii și pe cum să va cade cu dreptate să le hotărască și să le dei mărturie". La 15 iunie 1742 banului Aristarho i s-au dat cărți de stăpînit
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
întâmpina dificultăți de învățare generate de cauze diverse); 4. Este întotdeauna secvențială și contextuală; 5. Nu este niciodată completă, deplină, pe o secvență dată; 6. Produce satisfacții atunci când rezultatele ei conduc la obținerea unor succese; 7. Conduce la împlinirea individului (trebuința de autorealizare este esențială pentru orice om). Reguli, principii și legi ale învățării eficiente: 1. Însușirea cunoștințelor, formarea (învățarea) unei deprinderi parcurge anumite etape, conform evoluției prezentate de curba învățării (și cea a uitării); a) Curba învățării: * Etapa de acomodare
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
sau nu pentru a face ceva. Dar ce este motivația? Este o noțiune fundamentală a limbajului psihologic modern de specialitate. Ea cuprinde o sumă de factori variabili care pot influența comportamentul. Din această categorie fac parte: afecte, sentimente, interese, instincte, trebuințe. Motivația nu cuprinde însă cauze care acționează din afară, cum ar fi: constrângerea, forța, presiunea. Comportamentul copiilor noștri va fi modificat în funcție de motivația care îi animă: intrinsecă sau extrinsecă, pozitivă sau negativă, cognitivă sau afectivă. Prezentăm în continuare prin comparație
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
la revenirea lui. Sentimentul că a intrat într-un spațiu în care domnesc ulițe triste, paragină, mizerie începe să-l cuprindă și acest lucru îi accentuează indispoziția. Se hotărăște să înnopteze la din centrul orașului, pentru a-și satisface o „trebuință acută de repaos”. Singura lui dorință este să petreacă o noapte liniștită la hotel, "să dorm fără clătinătură, fluiere, clopote și mai ales fără impresii mirifice de la Paris". Parisul s-a aflat în acea perioadă într-o Belle Époque, o
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
ucid, măturătorii, pentru petrecerea unor suflete atrofiate de o monotonie tâmpitoare și aproape sinistră, și fata publică în cămașă, izbită peste gură de pumnul gardistului, sunt figuri din aceeași familie cu Mitu Boieru, stranii unelte vii de distracție pentru primitivele trebuințe ale unor nenorociți de abrutizați."
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
guvern ca ministru de război și urma, deci, să depună legiuitul jurământ. Această numire fusese din vreme hotărâtă și era foarte binevenită. Ion I.C. Brătianu, omul marilor concepții și marilor hotărâri, nu era omul muncii metodice și migăloase, acuma era trebuință deci, la ministerul de război, mai mult decât oricând, de o muncă de amănunt și de fiecare clipă. Pe de altă parte, până în ajunul războiului munca aceasta de birou o făcuse generalul Iliescu, ori dânsul trecuse din momentul mobilizării la
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
neînsemnate ale modei, care mărește sau simplifică lucrurile, însă rareori le desființează. De aceea, codificarea legilor acestei existențe exterioare, aflarea expresiei ei filosofice, constatarea neorânduielilor dintr-însa era o lucrare de cea mai mare însemnătate. Starea societății ne transformă nevoile, trebuințele, preferințele în răni, în boli, prin excesele la care ne dedăm, mânați de dezvoltarea pe care le-o imprimă gândirea. De aici și titlul, preluat din știința medicală: unde nu există boală fizică, există boală morală. "" este o Antropologie completă
Patologia vieții sociale () [Corola-website/Science/314691_a_316020]
-
martie 1650. Matei Basarab lasă de știre în acest document că "„satele de cumpărătura domniei mele le-am dat și le-am închinat ... la sfânta mănăstire a domniei mele de la Strehaia ... ca să fie sfintei mănăstiri de hrană și călugărilor de trebuință, iar domniei mele și părinților domniei mele vecinică pomenire.”" Matei Basarab a pus astfel fundațiile unei mănăstiri domnești, pe care o lasă în grija urmașilor săi pe tronul țării: "„supt blestem am pus domnia mea, după trecerea domniei mele, pre
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
-și având ca merinde, atât cât puteau duce în traistă. Nu cunoșteau nici distanța ce aveau de străbătut, nici greutățile. Constituiți într-o ,oaste sfântă’ se credeau îndreptățiți să ia tot ce le ieșea în cale și le era de trebuință. Petre Pustnicul, ajutat de un anume Walter cel Sărac, cu greu putea menține ordinea. Așa s-a întâmplat ca de marșul primilor cruciați să fie legată amintirea unor pogromuri ale evreilor din Europa, cunoscute sub numele ebraic de gzerot al
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. În anul 1785 a fost înființat „un Oficiu de încercare și cercetare a sării din zona Solca" și, totodată, un depozit pentru sarea adusă din Transilvania, pentru trebuințele Bucovinei. Oficiul și-a stabilit sediul în chiliile fostei mănăstiri Solca. Tot atunci, au sosit la Solca câțiva ingineri geologi germani care au efectuat prospecțiuni geologice la Cacica și la Solca. Astfel, în perioada următoare, au început să sosească mineri
Biserica romano-catolică din Solca () [Corola-website/Science/323477_a_324806]
-
lor, departe de a se epuiza cu trecerea secolilor, se resimte până în timpurile moderne. În timp ce epicureismul recomandă aspirația spre fericire prin satisfacția rațională a plăcerilor și stăpânirea de sine în viața de fiecare zi, stoicismul combate dependența spiritului de satisfacția trebuințelor individuale, recomandă controlul comportamentului prin rațiune și vede individul ca parte a unei comunități, determinat de propriul destin în acord cu ordinea universală. Propagate prin filosofii greci Panaitios din Rhodos și Poseidonios din Apameia, ideile de bază ale stoicismului au
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
structurii ofertei cu structura cererii; compatibilitatea calității ofertei cu calitatea cererii. În formarea și evoluția raportului dintre cerere si ofertă, fiecare factor are rolul lui predestinat astfel: oferta creează obiectul cererii, ea determină modul de consumare și trezește în solicitant trebuința a cărei obiect îl constituie bunul creat de ea; cererea finalizând producția impune reluarea ei, deci, reproducția ofertei ca scop al producției. Esența legii constă deci în unitatea cererii și a ofertei, în asigurarea echilibrului dinamic atât în cadrul fiecărui segment
Lege naturală (economie) () [Corola-website/Science/318915_a_320244]
-
în fiecare Duminică și în sărbători de la ora 18.00 ). La aniversarea a cinci ani de emisie, Părintele Arhiepiscop Bartolomeu Anania a afirmat ceva ce poate fi susținut și astăzi: „Departe de a fi un lux Radio Renașterea este o trebuință. După 5 ani de activitate, timp în care audiența a crescut de la o săptămână la alta și de la zi la zi, suntem îndreptățiți să credem că el răspundea de fapt unui orizont de așteptare: pe de o parte, pătrunderea Cuvântului
Radio Renașterea () [Corola-website/Science/318951_a_320280]
-
care l-a ajutat să-și publice articolele în "Revue de l'Orient". Mai tarziu avea să spună: „Nu am venit la Paris doar ca să învățăm cum să vorbim franțuzește că francezii, ci și să împrumutăm ideile și lucrurile de trebuința ale unei națiuni atât de luminate și de libere”. După declanșarea revoluțiilor europene din 1848, Kogălniceanu a fost prezent în prima linie a politicii naționaliste. Deși, din mai multe motive, el nu a semnat „Petițiunea-proclamațiune” din martie 1848, care a
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]