4,953 matches
-
În ultimile variante ale teoriei opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
variante ale teoriei opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
opt), aranjate Într-o ierarhie după criteriul puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
puterii lor. Cele mai puternice necesitați stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
stau la baza ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ierarhie: ele trebuie satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
satisfăcute mai Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din ierarhie este considerata
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Întâi. Cu cât urcam spre nivelurile superioare, intensitatea trebuințelor scade. Modelul ierarhiilor trebuințelor este: trebuințe fiziologice; trebuințe de securitate; trebuințe sociale, de dragoste, afecțiune si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din ierarhie este considerata obligatorie pentru
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
si apartenența; trebuințe de stima si statut social; trebuințe de autoactualizare; trebuințe de cunoaștere; trebuințe estetice; trebuințe de concordanta Între simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din ierarhie este considerata obligatorie pentru o viata normala. Trebuințele de autoactualizare, de cunoaștere si concordanta sunt mai puțin puternice În comparație cu cele de baza si mai puțin necesare pentru supraviețuire
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
simțire, cunoaștere si acțiune. Ultimile trei niveluri ale ierarhiei mai sunt cunoscute s sub numele de „a doua ierarhie a trebuințelor" (Duane Schultz, 1976, 225). Satisfacerea a patru categorii de necesitați din ierarhie este considerata obligatorie pentru o viata normala. Trebuințele de autoactualizare, de cunoaștere si concordanta sunt mai puțin puternice În comparație cu cele de baza si mai puțin necesare pentru supraviețuire. Aceste necesitați sunt implicate În creșterea si definirea umana si au fost numite de autor: „trebuințe de creștere”. Ele se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru o viata normala. Trebuințele de autoactualizare, de cunoaștere si concordanta sunt mai puțin puternice În comparație cu cele de baza si mai puțin necesare pentru supraviețuire. Aceste necesitați sunt implicate În creșterea si definirea umana si au fost numite de autor: „trebuințe de creștere”. Ele se deosebesc de trebuințele de deficienta nu numai prin nivelul intensității lor, ci si prin alte caracteristici: apariția lor În evoluția umanității, sub aspect filogenetic si ontogenetic, este mai târzie fata de trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de cunoaștere si concordanta sunt mai puțin puternice În comparație cu cele de baza si mai puțin necesare pentru supraviețuire. Aceste necesitați sunt implicate În creșterea si definirea umana si au fost numite de autor: „trebuințe de creștere”. Ele se deosebesc de trebuințele de deficienta nu numai prin nivelul intensității lor, ci si prin alte caracteristici: apariția lor În evoluția umanității, sub aspect filogenetic si ontogenetic, este mai târzie fata de trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului produce o creștere a fericirii si plenitudinii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
fost numite de autor: „trebuințe de creștere”. Ele se deosebesc de trebuințele de deficienta nu numai prin nivelul intensității lor, ci si prin alte caracteristici: apariția lor În evoluția umanității, sub aspect filogenetic si ontogenetic, este mai târzie fata de trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului produce o creștere a fericirii si plenitudinii În ropria viata; comportamentele de satisfacere a trebuințelor de creștere sunt mai complicate, presupun existenta mai multor conduite (sociale, economice, politice) decât, de exemplu, satisfacerea nevoilor de hrana; trebuințele
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lor, ci si prin alte caracteristici: apariția lor În evoluția umanității, sub aspect filogenetic si ontogenetic, este mai târzie fata de trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului produce o creștere a fericirii si plenitudinii În ropria viata; comportamentele de satisfacere a trebuințelor de creștere sunt mai complicate, presupun existenta mai multor conduite (sociale, economice, politice) decât, de exemplu, satisfacerea nevoilor de hrana; trebuințele de creștere sunt rezultatul evoluției culturale a omenirii si, cu cât o trebuința este mai Înalta În ierarhie, cu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trebuințele de baza; satisfacerea psihologicului produce o creștere a fericirii si plenitudinii În ropria viata; comportamentele de satisfacere a trebuințelor de creștere sunt mai complicate, presupun existenta mai multor conduite (sociale, economice, politice) decât, de exemplu, satisfacerea nevoilor de hrana; trebuințele de creștere sunt rezultatul evoluției culturale a omenirii si, cu cât o trebuința este mai Înalta În ierarhie, cu atât ea este mai specific umana. Autoactualizarea (motivele creșterii) acționează pe termen lung, menține tensiunea În interesul scopurilor Îndepărtate, de multe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ropria viata; comportamentele de satisfacere a trebuințelor de creștere sunt mai complicate, presupun existenta mai multor conduite (sociale, economice, politice) decât, de exemplu, satisfacerea nevoilor de hrana; trebuințele de creștere sunt rezultatul evoluției culturale a omenirii si, cu cât o trebuința este mai Înalta În ierarhie, cu atât ea este mai specific umana. Autoactualizarea (motivele creșterii) acționează pe termen lung, menține tensiunea În interesul scopurilor Îndepărtate, de multe ori de netins, acționează În unele situații În sens contrar legii reducerii tensiunii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Înalta În ierarhie, cu atât ea este mai specific umana. Autoactualizarea (motivele creșterii) acționează pe termen lung, menține tensiunea În interesul scopurilor Îndepărtate, de multe ori de netins, acționează În unele situații În sens contrar legii reducerii tensiunii (valabila pentru trebuințele de deficienta) care În cazul lor este total inutilizabila (A. Maslow, 1968, 31). Persoana care nu Îsi utilizează potențialul propriu, nu se actualizează, se simte nemulțumita, lipsita de satisfacții, frustrata si neîmplinita. Pentru ca autoactualizarea sa fie posibila, sunt necesare un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sa fie sigura de capacitățile sale, de familia si de grupul de apartenența; persoana trebuie sa se autocunoasca, sa-si evalueze puterile, slăbiciunile, viciile si virtuțile pentru a sti ce are de realizat si de Împlinit. Deși autoactualizarea este o trebuința Înnăscuta, după cum sugerează Maslow, numai 10% din populație atinge acest stadiu al dezvoltării, din următoarele cauze: 1) fiind cea mai Înalta ierarhie, tendința de autoactualizare este cea mai slaba si mai ușor de inhibat, oprimata de solicitările mediului Înconjurător; 2
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atinge acest stadiu al dezvoltării, din următoarele cauze: 1) fiind cea mai Înalta ierarhie, tendința de autoactualizare este cea mai slaba si mai ușor de inhibat, oprimata de solicitările mediului Înconjurător; 2) propriile Îndoieli privind capacitățile si abilitățile noastre; 3) trebuința de autoactualizare cere efort, disciplina, autocontrol si munca din greu; 4) experiențele cruciale din copilărie pot inhiba saustimula orientarea persoanei spre autoactualizare. Consideram autoactualizarea ca motivație complexa implicata cu intensitate În activitatea de manifestare a potențialului creativ al individului. O
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
orientarea persoanei spre autoactualizare. Consideram autoactualizarea ca motivație complexa implicata cu intensitate În activitatea de manifestare a potențialului creativ al individului. O tendință ce se constată la nivelul societății de consum, cum mai este denumită societatea contemporană, este creșterea ponderii trebuințelor dobândite În raport cu cele Înnăscute dar și a puterii lor. Efectele se manifestă atât la nivelul corpului fizic (a crescut numărul supraponderalilor) cât și la nivel psihic, trebuințele de varietate multiplicate incredibil de la alimentație, amenajarea locuinței și modelul mașinei, telefonului, până la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nivelul societății de consum, cum mai este denumită societatea contemporană, este creșterea ponderii trebuințelor dobândite În raport cu cele Înnăscute dar și a puterii lor. Efectele se manifestă atât la nivelul corpului fizic (a crescut numărul supraponderalilor) cât și la nivel psihic, trebuințele de varietate multiplicate incredibil de la alimentație, amenajarea locuinței și modelul mașinei, telefonului, până la vestimentație. Manipularea comportamentului consumatorului se realizează prin crearea de noi trebuințe dobândite și expectanțe având drept forțe implicate corelat comunicarea și factorul afectiv. 5.2.2. Consumatorul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se manifestă atât la nivelul corpului fizic (a crescut numărul supraponderalilor) cât și la nivel psihic, trebuințele de varietate multiplicate incredibil de la alimentație, amenajarea locuinței și modelul mașinei, telefonului, până la vestimentație. Manipularea comportamentului consumatorului se realizează prin crearea de noi trebuințe dobândite și expectanțe având drept forțe implicate corelat comunicarea și factorul afectiv. 5.2.2. Consumatorul În fața acțiunilor de loializare și fidelizare Unul din principalele obiective ale patronilor firmelor și agențiilor de vânzăti din aproape toate domeniile ce oferă obiecte
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin „imaginile mentale create de mărci, prin experiențele cu produsele și serviciile respective sau prin interacțiunile cu angajații sau reprezentanții companiei”. Formarea sentimentului de Încredere depinde de calitățile tehnice ale produselor ce funcționează impecabil, de Înțelegerea nevoilor consumatorilor, de satisfacerea trebuințelor dar și de expectanțele acestora. Foarte importantă este „alinierea dintre așteptările clientului și experiența palpabilă pe care o deține deja. Încrederea vorbește despre un concept și o promisiune care sunt Înțelese și dorite”. În realizarea Încrederii o cerință ese cheia
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
poate constata o deschidere a cercetătorilor În domeniul marketingului către formularea unor ipoteze legate de tipuri de personalitate și comportamente de consum, extinzând astfel, investigațiile clasice bazate pe categorii de consumatori delimitate În funcție de vârstă, sex, resurse financiare. Paradoxul generat de trebuința individului de a se afirma În același timp ca individualitate unică și exemplar de serie devine din ce În ce mai dificil de armonizat, de soluționat. Deși fiecare individ dorește să Își consolideze sentimentul apartenenței la un grup național, social, profesional, adoptându-i obiceiurile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consum specifice acestora, precum: consumul de alimente, consumul de medicamente, consumul de droguri etc. În cercetarea noastră cu privire la percepția și reprezentarea socială a comportamentului consumatorului am delimitat următoarea gamă de comportamente specifice: consumul de informație; consumul de formare axat pe trebuințele de actualizate și realizare de sine; consumul de produse vizând satisfacerea trebuințelor de bază; consumul de medicamente; consumul de bani și produse bancare; consumul de alcool și alte droguri; consumul de program tv, reclame; consumul de sex; consumul de spectacole
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]