5,522 matches
-
calcifile alpine și subalpine", "Peșteri închise accesului public", "Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Fânețe montane", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane") ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului oriental al Carpaților. Parcul natural se suprapune sitului Natura 2000 - "Ceahlău
Parcul Național Ceahlău () [Corola-website/Science/313457_a_314786]
-
specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" ("Aremonio-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri ilirice de
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri de "Tilio-Acerion" pe versanți, grohotișuri și ravene, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" ("Aremonio-Fagion"), Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis și Sanguisorba officinalis"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
regenerare naturală, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Peșteri în care accesul publicului este interzis, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică Munților Banatului. Fauna parcului
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri sud-est carpatice de molid ("Picea abies") cu "Soldanella hungarica", Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Fânețe montane, Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Peșteri în care accesul publicului este interzis, Grohotișuri
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Peșteri în care accesul publicului este interzis, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane; habitate ce adăpostesc, conservă și protejează o gamă diversă de floră și faună specifică
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
specifică Meridionalilor. În arealul parcului au fost identificate 18 tipuri de habitate comunitare: "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum", "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum", "Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)", "Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium", "Tufărișuri alpine și boreale", "Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Comunități
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)", "Fânețe montane", "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)", "Grohotșiuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani)", "Peșteri închise accesului public", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase". Parcul natural se suprapune sitului Natură 2000 - "Buila-Vânturarița", la baza desemnării acestuia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)", "Grohotșiuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani)", "Peșteri închise accesului public", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase". Parcul natural se suprapune sitului Natură 2000 - "Buila-Vânturarița", la baza desemnării acestuia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)", "Păduri balcano-pontice de cer și gorun", "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion", "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum", "Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion)", "Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene", "Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)", "Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion", "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)", "Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)", "Peșteri în care accesul publicului este interzis", "Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Vegetație e herbacee de pe malurile râurilor montane". Parcul natural se suprapune sitului de importanță comunitară Natuara 2000 - "Cheile Nerei-Beușnița", la baza desemnării căruia aflându-se câteva specii faunistice și floristice enumerate în
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
habitate (Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri dacice de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri dacice de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Tufărișuri alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
specii pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul râurilor montane și Vegetație lemnoasă cu "Salix eleagnos" de-a lungul râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului meridional
Parcul Național Cozia () [Corola-website/Science/313471_a_314800]
-
constituirea administrațiilor acestora) se restabilesc limitele și suprafața acestuia (61.211 ha). Din punct de vedere geografic, parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârșie până la confluența cu râul Belareca, peste masivul Munților Godeanu și al Munților Cernei (pe versantul drept) și respectiv Munților Vâlcanului și Munților Mehedinți pe versantul stâng. În iulie 2009, membrii mai multor organizații ecologiste au protestat împotriva reluării lucrărilor la tronsonului de 19 kilometri de șosea care urmează să fie construiți în continuarea drumului național
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
211 ha). Din punct de vedere geografic, parcul se întinde peste bazinul râului Cerna, de la obârșie până la confluența cu râul Belareca, peste masivul Munților Godeanu și al Munților Cernei (pe versantul drept) și respectiv Munților Vâlcanului și Munților Mehedinți pe versantul stâng. În iulie 2009, membrii mai multor organizații ecologiste au protestat împotriva reluării lucrărilor la tronsonului de 19 kilometri de șosea care urmează să fie construiți în continuarea drumului național, prin Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Aceștia susțin că șoseaua care
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
tip "Asperulo-Fagetum", Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montana ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri ilirice de "Fagus sylvatica" ("Aremonio-Fagion"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri ilirice de stejar cu carpen ("Erythronio-Carpiniori"), Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
montan și alpin, Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar și montan, Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin ("Androsacetalia alpinae" și "Galeopsietalia ladani"), Fânețe montane, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Izvoare petrifiante cu formare de travertin ("Cratoneurion"), Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase, Vegetație forestieră sub-mediteraneeană cu endemitul "Pinus nigra ssp. banatica" și Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Munților Retezat-Godeanu. Parcul național
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
cu numeroase peșteri ale căror intrări sunt situate la înălțimi diferite față de talvegul văii. Cheile Carașului se numără printe cele mai lungi și sălbatice chei din România și reprezentând două sectoare de chei despărțite de Lunca Prolazului, loc în care versanții s-au retras pentru a face loc celor câtorva sălașe și gospodării de pe malurile râului Caraș. Aceste chei formează unul dintre cele mai spectaculoase peisaje din sud-vestul României având forma unor canioane care cuprind nenumărate specii de plante și animale
Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313485_a_314814]
-
în anul 1953, se întinde pe suprafața de 707 km², cuprinde 140 de munți care au altitudinea de 2000 de m, 20% din teritoriul parcului fiind acoperit cu ghețari. Cel mai cunoscut ghețar este Ghețarul Tasman (27 km) situat pe versantul lui Aoraki. Numele de „Mont Cook” a fost dat după numele exploratorului englez James Cook. Cu escaladarea lui Aoraki s-a antrenat neozeelandezul Edmund Hillary, înainte de a urca pe Everest.
Aoraki () [Corola-website/Science/313488_a_314817]
-
habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion"), Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri medio-europene de fag din "Cephalanthero-Fagion", Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"), Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros ("Festuco Brometalia
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
satul Poiana Galdei. De aici se merge pe un drum forestier, paralel cu Valea Cetii (care a preluat traseul unui vechi drum de țară) până la sud-vest de satul Tecșești, iar apoi până la rezervație se urcă pe potecă de picior, pe versantul drept al Văii Cetii.
Poienile cu narcise de la Tecșești () [Corola-website/Science/313860_a_315189]
-
mai importante văi amintim - [[Râul Casimcea|Casimcea]], [[Râul Sărături|Sărături]], [[Râul Nuntași|Nuntași]], [[Râul Topolog - Saraiu|Topolog - Saraiu]], [[Râul Cichirgeaua|Cichirgeaua]]. Văile sunt înguste, în partea superioară, având aspectul de chei, iar pe cursul mijlociu și inferior devin asimetrice, având versantul sudic sculptat in șisturi verzi. [[Categorie:Relief]] [[Categorie:Geografia județului Constanța]]
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
cu numeroase exemplare de țestoasă europeană de apă dulce, țestoasă cu coadă lungă, sau broasca cu covată ("Emys orbicularis"), care merită ocrotire și ca rezervație hidrologică. Lacul cu țestoase se află la cca. 500 m est de localitatea Zagra, pe versantul de pe malul stâng al văii Zagrei. Se poate ajunge aici plecând din Beclean sau Bistrița spre Mocod, iar din Mocod drumul pe valea Zagrei. Înainte de a intra în Zagra, la ultima curbă a șoselei apare o potecă care conduce pe
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]
-
din Beclean sau Bistrița spre Mocod, iar din Mocod drumul pe valea Zagrei. Înainte de a intra în Zagra, la ultima curbă a șoselei apare o potecă care conduce pe dealul pe care se află "tăul". La est de Zagra, pe versantul sudic al dealului Comoara, apare un mic platou format în urma unor alunecări vechi. Pe acest platou se află un lac cu o suprafață de cca. 1800 mp. și o adâncime necunoscuta, în care trăiesc țestoasele de apă dulce. Lacul este
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]
-
păsări de baltă etc. lacul impresionează prin frumusețe și sălbăticie. Este singura stațiune pentru țestoasă din țară, care nu a suferit modificări și merită să fie ocrotită ca rezervație zoologică. Lacul s-a format în urma alunecării rocilor sedimentare miocene de pe versantul sudic al dealului Comoara și este alimentat cu apă din izvoare și precipitații.
Lacul Zagra () [Corola-website/Science/313934_a_315263]