5,418 matches
-
este un defileu săpat în calcare jurasice din partea vestică a munților Piatra Mare, în județul Brașov, România. Lungimea lor este de 160 metri cu o diferență de nivel de 58 de metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este format din șapte trepte cu înalțimi între 2.5
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și cu rupere în pantă în dreptul absidelor laterale. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu opt ferestre (una în axa absidei altarului, una în peretele estic al proscomidiarului, câte una în axa absidelor laterale
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
un ancadrament dreptunghiular conținând torsade și romburi de forme și dimensiuni diferite. La parea superioară a ramei se află săpată pisania. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele nordic și alta în cel sudic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are o boltă poligonală, în fâșii curbe, pe care se conservă unele fragmente de pictură. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală, având un
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată și este mai jos decât restul construcției, având pe acoperiș o turlă falsă. Din pridvor se intră în pronaos pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside laterale de formă pentagonală în exterior și semicirculară în interior. Altarul are o absidă de formă pentagonală. Catapeteasma bisericii din Pârteștii de Jos este o operă de artă, icoanele fiind pictate de bucovineanul Epaminonda
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
este cea mai vestică localitate a regiunii Veneto din Italia, făcând parte din provincia Verona a acestei regiuni. Are o populație de circa de locuitori. se găsește la circa 25 kilometri vest de Verona, pe malul sudic al Lacului Garda. De la Peschiera izvorăște râul
Peschiera del Garda () [Corola-website/Science/323334_a_324663]
-
adesea "cezaro-crăiesc" în loc de "imperial și regal"). Din punct de vedere legal, cele două expresii sunt diferite. Expresia "k. k." "(kaiserlich-königlich)", folosită mai înainte pentru instituțiile întregului imperiu, a desemnat începând cu 1867/68 doar autoritățile și instituțiile statale ale jumătății vestice a monarhiei, adică ale Austriei imperiale (Cisleithania). Înaceastă prescurtare, cel de-al doilea "k." (din "königlich") se referă la celelalte titluri de rege ("König") ale monarhului Habsburg, înprimul rând la titlul de Rege al Boemiei ("König von Böhmen"). În afară de acest
K.u.K. () [Corola-website/Science/323358_a_324687]
-
stării de război și să semneze un tratat de pace. Ambele puteri nu-și mai puteau permite continuarea războiului, în condițiile în care fiecare în parte era amenințat de atacul unor puternice forțe. Egiptul era nevoit să apere lunga frontieră vestică, amenințată de incursiunile triburilor libiene, iar hitiții își vedeau amenințate pozițiile de puternicul Imperiu Asirian, care reușise să ocupe teritoriul dintre fluviile Tigru și Eufrat, care fusese vasal al hitiților Textul tratatului a fost înregistrat în două versiuni, una scrisă
Tratat de pace () [Corola-website/Science/323344_a_324673]
-
Kars, guvernatorul-general britanic a autorizat formarea așa-numitei „Republici Democrate a Caucazului de Sud-Vest”, care își propunea să cuprindă între granițele sale populația musulmană din oblasturi Batumi, Kars, uezdurile Akhalkalaki și Akhaltsikhe ale guberniei Tiflis, uezdurile Nahicivan, Șarur-Daralagiozs și regiunile vestice ale uezdului Alexandropol din gubernia Erevan. Pe 10 aprilie 1920, în condițiile agitațiilor panturcice, britanicii au desființat Republica Democrată a Caucazului de Sud-Vest, i-au arestat conducătorii și au predat teritoriul fostului oblast Kars noului stat Armean. În cadrul Congresului de la
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
înaltă de pe Valea Hârtibaciului. Curtina poligonala ce înconjoară biserică avea prevăzut drum de straja acoperit perimetral în pupitru. La fiecare din cele patru colțuri se ridică câte un turn de apărare. Intrarea în cadrul incintei se făcea prin parterul turnului nord - vestic, pe latura sudică a curtinei putându-se observa astăzi existența unei poterne. Mai tarziu, a fost ridicată o a doua incinta ce avea drum de straja și două turnuri în colțurile sale libere în partea nordică. O dată cu venirea secolului al
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]
-
fost resfințită în anul 1997. Biserica a fost construită din cărămidă pe fundație de piatră, fiind inițial acoperită cu șindrilă. Ea are formă dreptunghiulară, cu absida altarului semicirculară, decroșată, un turn-clopotniță deasupra pronaosului și intrare prin partea de vest. Fațada vestică a clădirii este realizată în stil neoclasic, fiind formată dintr-un fronton triunghiular, sprijinit pe doi stâlpi, adosați cu bază ionică și capitel simplu, ancadramente cu deschideri în arc în plin cintru și muluri simple sub cornișă. Turnul-clopotniță are o
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
abia în 1845 primește destinația actuală de biserică romano-catolică. Este deservită de stația de metrou Madeleine. Poarta de bronz la intrarea în biserică este decorată cu mai multe basoreliefuri, reprezentând unele din cele zece porunci ale Decalogului. Pe frontonul fațadei vestice este reprezentată scena biblică cu Judecata de Apoi, având pe Isus în centru. Sub fronton se găsește inscripția: D.O.M.SVB.INVOC.S.M.MAGDALENAE ("Deo Optimo Maximo sub invocatione Sanctae Mariae Magdalenae").
Biserica Madeleine din Paris () [Corola-website/Science/324075_a_325404]
-
la prima așezare, Stillwater. Sumara legislație ce stipula deschiderea colonizării nu preciza cum va fi guvernată Oklahoma. Nu s-au înființat organe de poliție și nici instanțe judecătorești; aplicarea legii era în sarcina armatei federale iar tribunalul districtual din Districtul Vestic Arkansas condus de judecătorul federal Isaac Parker era singura instanță judecătorească abilitată. Cu toate acestea, teritoriul a fost unul liniștit. Mare parte din disputele funciare au fost rezolvate fără vărsare de sânge, deși unele au fost rezolvate abia după câțiva
Teritoriul Oklahoma () [Corola-website/Science/324169_a_325498]
-
cel înființat prin consensul cetățenilor, și totuși legea nu a fost încălcată mult prea mult, iar viața și proprietatea cetățenilor au fost protejate. În anul următor, la 2 mai 1890, Congresul a adoptat Legea Organică a Oklahomei, prin care jumătatea vestică a Teritoriului Indian era organizată în teritoriul Oklahoma. Partea de est a rămas în administrația triburilor amerindiene autonome, în principal cele Cinci Triburi Civilizate, sub numele de teritoriul Indian. Congresul a înglobat în teritoriul Oklahoma și fâșia de teren denumită
Teritoriul Oklahoma () [Corola-website/Science/324169_a_325498]
-
prin Tratatul de la Trianon au fost restaurate, iar regiunea a revenit iarăși Cehoslovaciei. În 1949, teritoriul cehoslovac al fostului comitat a fost inclus în nou-înființatele regiuni Nitra și Banská Bystrica ale Cehoslovaciei. În 1960, a devenit parte a regiunii Slovaca Vestică și a regiunii Slovaca Centrală. În 1993, Cehoslovacia s-a divizat, teritoriul fostului comitat Honț a devenit parte a Slovaciei, iar din 1996 această porțiune s-au divizat în regiunile Nitra și Banská Bystrica. Teritoriul ungar al fostului comitat Honț
Comitatul Hont () [Corola-website/Science/324204_a_325533]
-
cu comitatele Jász-Nagykun-Szolnok și Heves. Teritoriul său acoperea malul estic al fluviului Dunărea de la Visegrád (la nord) spre (exclusiv) Baja (la sud), întinzându-se de-a lungul râului Tisa în est. O parte a comitatului (Pilis) se afla pe malul vestic al Dunării, lângă Budapesta. Suprafața comitatului în 1910 era de 12.228 km², incluzând suprafețele de apă. Comitatele Pest și Pilis au fost fondate în secolul al XI-lea. Pest se afla pe malul stâng (estic) al Dunării în jurul orașului
Comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun () [Corola-website/Science/324234_a_325563]
-
pe zburătorii existenți și de a le lua aripile în cazul unei victorii. Maris susține cu toată fervoarea academiile, dar majoritatea acestora ajung să se închidă după șapte ani de insuccese. Singura academie rămasă, al cărei sediu este pe insula vestică Colțul Mării, își joacă ultima carte, iar Maris este pusă în fața unei dileme: dintre candidați, cei doi care au cele mai mari șanse de câștig sunt un băiat care a provocat sinuciderea unei zburătoare și o fată care-l provoacă
Furtună pe Windhaven () [Corola-website/Science/324223_a_325552]
-
și României, între anii 1878-1918. Partea de nord a frontierei se termină la intersecția între frontierele României, Rusiei și Austro-Ungariei (Bucovina) pe râul Prut (la Răchitna, localitate aflată în preajma orășelului Nouă Sulița). Granița urma apoi un segment scurt în direcția vestică, apoi continuă spre sud, traversa râul Siret și ajungea la sud de orașul Suceava. De aici urma direcția vestică până la intersecția între Bucovina, Transilvania și România în Munții Călimani. Continuă apoi spre crestele sudice ale Carpaților Orientali (Munții Carpați ai
Frontiera între Austro-Ungaria și România () [Corola-website/Science/324273_a_325602]
-
Austro-Ungariei (Bucovina) pe râul Prut (la Răchitna, localitate aflată în preajma orășelului Nouă Sulița). Granița urma apoi un segment scurt în direcția vestică, apoi continuă spre sud, traversa râul Siret și ajungea la sud de orașul Suceava. De aici urma direcția vestică până la intersecția între Bucovina, Transilvania și România în Munții Călimani. Continuă apoi spre crestele sudice ale Carpaților Orientali (Munții Carpați ai Moldo-Munteniei) până în Munții Penteleu, de unde ia direcția vestică: crestele Carpaților Meridionali (Alpii Transilvaniei), Munții Făgăraș, Depresiunea Sibiu și Munții
Frontiera între Austro-Ungaria și România () [Corola-website/Science/324273_a_325602]
-
și ajungea la sud de orașul Suceava. De aici urma direcția vestică până la intersecția între Bucovina, Transilvania și România în Munții Călimani. Continuă apoi spre crestele sudice ale Carpaților Orientali (Munții Carpați ai Moldo-Munteniei) până în Munții Penteleu, de unde ia direcția vestică: crestele Carpaților Meridionali (Alpii Transilvaniei), Munții Făgăraș, Depresiunea Sibiu și Munții Vâlcan) până în Munții Godeanu (2230 m). De aici continuă spre sud pe malul râului Cerna, până la confluenta acestuia cu Dunărea, la est de Orșova, unde se interectau frontierele Austro-Ungariei
Frontiera între Austro-Ungaria și România () [Corola-website/Science/324273_a_325602]
-
care distrusese o construcție marțiană din sticlă. Unii membrii ai celei de-A Patra Expediții - Parkhill, căpitanul Wilder și Hathaway - reapar în povestiri ulterioare. Aceasta este prima povestire care se focalizează pe un element central al "Cronicilor marțiene": colonizarea frontierei vestice a Statelor Unite. Mesajul lui Bradbury, transmis prin intermediul lui Spencer, este acela că unele moduri de colonizare sunt bune, în timp ce altele sunt rele. Crearea unui nou Pământ este considerată rea, abordarea corectă fiind una care respectă civilizația decăzută . Scrisă special pentru
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în Transilvania, pe teritoriul județului Mureș Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Mureș (aproape de limita de granița cu județul Cluj, în bazinul hidrografic al Pârâului de Câmpie), pe teritoriul administrativ al comunelor Zău de Câmpie și Valea Largă, în partea centrală a Depresiunii colinare a Transilvaniei. Rezervatia naturală a fost
Rezervația de bujori Zau de Câmpie () [Corola-website/Science/324381_a_325710]
-
a fost ridicată biserica - sală din Stejărișu, ea având o navă dreptunghiulară și un cor poligonal. Din construcția originală s-au mai păstrat astăzi doar pereții longitudinali. În momentul fortificării bisericii, undeva prin jurul anului 1500, s-a ridicat în partea vestică un donjon. Această caracteristică este prezentă la toate bisericile satelor învecinate. Astfel în fața bisericii apărea parterul turnului ca un portic boltit cu un portal pe latura apuseană. La primul etaj se găsea o fântână ce era alimentată de un izvor
Biserica fortificată din Stejărișu () [Corola-website/Science/326520_a_327849]
-
locuitorii Iacobeniului au ridicat turn și peste sacristie, acesta având cinci etaje, cu drum de strajă placat cu scânduri. Pereții sacristiei au fost dublați, grosimea lor ajungând la circa trei metri la bază. Intrarea în turn se făcea prin partea vestică utilizând o scară mobilă de la nivelul al doilea, interiorul său fiind construit în întregime din lemn. Pe peretele nordic au fost construite tribune cu tăblii pictate, începând din anul 1784. Aceste tribune au fost lărgite în anul 1805, ele sprijinindu
Biserica fortificată din Iacobeni () [Corola-website/Science/326539_a_327868]
-
bisericii datează din secolul al XIII-lea. Definitivarea întregului ansamblu fortificat se consideră a fi închegat în decursul secolelor al XV-lea și al XVI-lea. Intrarea în biserică precum și în clopotniță se realizează prin intermediul portalului gotic aflat pe fațada vestică a bisericii. Turnul clopotniței a fost ridicat de-a lungul timpului, pentru acesta neexistând vreo apariție documentară despre vreun an al începerii sau al terminării lui. Turnul are prevăzute creneluri și ferestrele inițiale au fost îngustate. Se mai poate vedea
Biserica fortificată din Apold () [Corola-website/Science/326597_a_327926]
-
fortificat, el este boltit în cruce și este construit cu piatră de carieră. Nava centrală prezintă o boltă pe ogive cu nervuri cu secțiune pătrată din piatră, boltă care se termină într-o cheie de boltă cu rozetă. Pe latura vestică, exterior, se pot vedea patru contraforți masivi care odinioară erau mai mici. Bolta corului nu are nervuri, ea fiind construită din cărămidă și are ridicate deasupra ei cele trei caturi ale turnului ce are drum de strajă scos pe console
Biserica fortificată din Axente Sever () [Corola-website/Science/326604_a_327933]