6,587 matches
-
semnele de punctuație necesare: „Ariciul privește frunzele ruginii ale copacilor De ce frunzele nu mai sunt verzi întreba mirat ariciul Cri cri îi răspunde un greieraș A venit toamnă Și te bucuri Nu Trebuie să las de acum cântecul voios al viorii și să mă îngrijesc de provizii pentru iarnă Poate vecină mea furnică va fi mai miloasa anul acesta”. 29.Completează după exemplul dat: Pentru că în momentul tipăririi ( imprimării, listării, printării) să nu avem surprize neplăcute referitoare la aspectul documentului, este
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
până la cer, am fost aruncat în groapa cu lei. În pieptul meu, confrate, cu chinul camarazilor mei s-au grămădit torturi și umilințe și strigă din adâncul pivnițelor și grotelor comuniste. Legionarii, ostașii lui Hristos, strigătul, chemare sfântă, cântec de vioară, continuă neîntrerupt pe strune de foc într-o lume împovărată de greul chin al așteptărilor. Am adunat necontenit mireasma cântecului nostru, rănilor noastre, petale de lumină înconjurate cu sârmă ghimpată și turnuri de pază cu arme de foc. Dureri și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
unei anumite activități se numește talent. Talentul este superior aptitudinilor, căci el apare în dezvoltarea maximă a aptitudinilor și în îmbinarea lor fericită. În plus, talentul reprezintă fuzionarea aptitudinilor cu imaginația, gândirea creatoare și sensibilitatea afectivă. Exemplu: Cineva cântă la vioară. Execuția este corectă, cu aptitudini pentru instrument, dar el nu va ajunge decât solist într-o orchestră. Altul, cu talent, cântă excelent, dar și original, creator. El poate ajunge prim-solist pe marile scene ale lumii. Trebuie știut că fără
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
bine, încât o dată l-a înlocuit pe instrumentistul din orchestra imperială din Berlin, a fost un jocheu priceput în cursele de obstacole, iubea și creștea animale, între care și o panteră. Edison iubea florile, muzica lui Beethoven și cânta la vioară. I. Newton scria poezie cu real talent. Leonardo da Vinci avea preocupări în domenii precum pictură, sculptură, arhitectură, anatomie, botanică, tehnică. [41] 4.1.3.2 Deschiderea intelectuală Deschiderea intelectuală (open minded) reprezintă o atitudine creativă importantă. Ea include receptivitatea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
încă experiența, specializarea și informația de care este nevoie pentru înalta creație? Explicația se poate da cunoscând că la toate persoanele cu manifestări timpurii ale creativității talentul s-a afirmat cu precocitate. De exemplu, Enescu la 4 ani cânta la vioară, iar la 5 ani apare în primul său concert și începe studii de compoziție, iar la 7 ani este înscris la Conservatorul din Viena. La aceste persoane a avut loc un ritm accelerat de maturizare a aptitudinilor speciale și o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
creat lingvistica matematică la 70 de ani. Picasso sau Michelangelo au creat și după 88 de ani. Tizian pictează la 95 de ani Bătălia de la Lepanto, iar la 97 de ani Coborârea de pe cruce. Stradivarius a construit cele mai bune viori ale tuturor timpurilor până la 93 de ani. Pedagogul de renume mondial Șt. Bârsănescu a scris la 86 de ani tratatul Istoria pedagogiei universale și românești. T. Arghezi a trăit 87 de ani, iar în ultimii ani a scris capodopera Cântare
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
electric. Acest efect se manifestă mai puternic în semiconductori, fiind folosit la răcirea circuitelor microelectronice. Efectul vibrotransportării a fost vizualizat de un violonist care, luând arcușul în mână și trecându-l peste coarde, a observat pe placa de rezonanță a viorii că particulele de praf au început să se deplaseze în sus. Fenomenul este folosit la transportul minereului pe benzi de oțel vibrate. Efectul electrizării particulelor a fost pus în evidență de mai bine de 200 de ani. Astăzi este folosit
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
la pagina 353, se prezintă exemple de evaluare. Proba 3. Asemănări. Se vor realiza următoarele exerciții: Arătați în ce fel se aseamănă: pisica și șoarecele, laptele și carnea, perdeaua și carpeta, cartoful și morcovul, trenul și tractorul, băcănia și restaurantul, vioara și pianul, radioul și telefonul, ceasul și mașina de scris, pupitrul și masa. Timp pentru fiecare exercițiu: 3 minute. În cadrul acestei probe se vor exersa: fluența, flexibilitatea și originalitatea gândirii. În cadrul Anexei 16, la pagina 353, se prezintă exemple de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Cântece de galeră (1946) vor miza tocmai pe dezlănțuirea forțelor fruste, stihiale, din adâncuri, pe cufundarea în „nămolurile” colcăitoare, roditoare, ale ființei. Poezia seamănă unor ritualuri dionisiace: „Dă vieții, irozii / Subtilei beții; Să bântuie, vii / Veninuri, prin bozii... Mai lasă vioară // Și-arcuș - pentru îngeri./ Urechea-ți coboară/ Vulcanicei plângeri...” (Îndemn). Frecvent simbolismul cedează locul unor aluzii sociale mai precise, cum ar fi în Jurnal 1941: „Cea mai de sus spânzurătoare/ Pe-al meu l-a ales dintre popoare”. Peisajul apocaliptic
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
la Pitești sau la Gherla. Nu știu ce să vă mai spun, că nu am avut parte prea mult de reeducare... Dar erau dormitoarele 1 și 2, și Într-un alt capăt era dormitorul unde erau cei cu reeducarea. Și cumnată-mio avea vioară, și s-o dus cu colindu’. Și s-o dus și la ăia cu reeducarea să colinde. Și o fost un mare scandal că s-a dus să-i colinde și pe ei... Și dacă nu acceptai reeducarea te izola
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
era Marinică. Foarte vestit pe vremuri, când l-am văzut pentru întâia oară era aproape retras din activitate. Era un bătrân cu barba albă, foarte mic de statură, dar încă vioi. S-a încercat să-mi dea câteva lecțiuni de vioară. Deși instrumentul îmi plăcea mult, n aveam aptitudini. Lăutarii epocii erau: Angheluș, celebru muscalagiu 267, Pădureanu bă trânul 268, Ionică Dinicu 269, tatăl lui Grigoraș Dinicu, Ochi Albi 144 bucureștii de altădată 265. Nae Miulescu, devenit între timp patron de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rolul lui Osman-pașa în „marele spectacol în trei acte și în trei apoteoze“: Bătălia de la Plevna; Luarea Griviței; Moartea eroului Valter Mărăcineanu. „În acest timp Unionul devenea cu adevărat neîncăpător: I.D. Ionescu cânta cuplete, dansa, se acompania la pian, prindea vioara, apoi armonica, fluiera o doină «de pe la noi», adică din Transilvania; frumoasa Fanelly interpreta Steluța de Alecsandri, compusă de D. Florescu...“ (Ioan Massoff, I.D. Ionescu de la „Iunion“, Ed. Muzicală, Ionescu câștiga ce voia la Union-Suisse. În fiecare săptămână se ducea la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
atenția mea se concentra asupra trompetistului și taragotistului. Deoarece în anumite momente erau îndreptate către cer, trompeta și taragotul mi se păreau instrumente solare. La sunetul lor vibram, mă umpleam de elanuri. În schimb, aproape că nu băgam în seamă vioara, iar toba și bombardonul îmi evocau ceva leneș și comic. Alți copii se țineau de bandă, o însoțeau pînă la Cabinet sau pînă la casa celui ce-o comandase. Curiozitatea mea față de ea se oprea la poartă. Imediat ce dispărea din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sa cu Iorga într-un anticariat, insistînd asupra salutului neobișnuit de atent al acestuia. Transilvănean prin naștere, el e - a spus - „victima lecturilor din Eminescu și Sadoveanu”, din cauza cărora a devenit moldovean. *Ascult, singur în cameră, la pick-up, „Concertul pentru vioară și orchestră” de Beethoven (solist: Yehudi Menuhin) și mi se pare că înțeleg, în sfîrșit, fără bibliografie, în ce constă „titanismul” marelui compozitor. În faptul că opera sa eminamente patetică e construită pe o puternică aspirație la demnitate a ființei
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
un ton de destăinuire importantă, gravă, mi-a spus: „Eu sînt copilul mal-aimé. N-am avut parte de afecțiunea mamei”. Ar fi trebuit să-l întrerup, să-i reamintesc că maică-sa îi ține portretul fotografic, de băiat cîntînd la vioară, pe perete, în loc de icoană, și că, în contrast cu taică-su (care n-a fost de acord cu autoexilul său), vorbește despre el cu admirație. N-am făcut-o, și atunci, fără pauză, a continuat astfel: „Aș fi putut fi Julien Sorel
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
șir de lovituri și materiale și morale. Poate când veți avea ocazia să le citiți, veți aprecia În ce măsură sunt utile În completarea unui portret al Doinei Bucur. Tot această „soră” a noastră mi-a promis și o fotografie (Doina cu vioara) pe care noi nu o mai avem, dar care este, cred eu, una dintre cele mai reușite. În speranța că nu ați interpretat greșit tăcerea mea, cam Îndelungată de această dată, și cu promisiunea că nu voi mai fi „leneș
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un album de artă). Prof. Univ. Dr. (muzicolog, muzician) George Pascu. Am făcut portretul, acasă la el, În Iași. Se operase de ochi la doctorul Vancea (bătrânul) și-mi sugerase acest lucru secretara Conservatorului, doamna Pagu, care fusese interesată de viorile construite de mine - fiica ei fiind studentă la secția vioară; cânta cu una din viorile mele... Portretul l-am donat Muzeului „Ion Irimescu” din Fălticeni. Gavril Danielescu, veteran din primul război mondial, decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” și „Legiunea de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Pascu. Am făcut portretul, acasă la el, În Iași. Se operase de ochi la doctorul Vancea (bătrânul) și-mi sugerase acest lucru secretara Conservatorului, doamna Pagu, care fusese interesată de viorile construite de mine - fiica ei fiind studentă la secția vioară; cânta cu una din viorile mele... Portretul l-am donat Muzeului „Ion Irimescu” din Fălticeni. Gavril Danielescu, veteran din primul război mondial, decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” și „Legiunea de Onoare” a statului francez, prinsă În piept chiar de generalul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la el, În Iași. Se operase de ochi la doctorul Vancea (bătrânul) și-mi sugerase acest lucru secretara Conservatorului, doamna Pagu, care fusese interesată de viorile construite de mine - fiica ei fiind studentă la secția vioară; cânta cu una din viorile mele... Portretul l-am donat Muzeului „Ion Irimescu” din Fălticeni. Gavril Danielescu, veteran din primul război mondial, decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” și „Legiunea de Onoare” a statului francez, prinsă În piept chiar de generalul Berthelot! (pe tot parcursul primului
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ajuta În ceea ce vrem noi să se facă. Îl cunosc de 43 de ani, din 1958. Am stat de vorbă Într-o zi cu domnia sa, vreo două ore. Când am dat să plec, a dorit să afle ce-i cu viorile mele: „Ia stai, că asta mă interesează!”. Într-adevăr, eu le făuream... Curios lucru!: marți, 15.V., am dus la preot un pomelnic pentru morți; de la decesul mamei trecuseră trei luni. Când m-am Întors acasă, ceasul arăta exact ora
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
toamna trecută i-am văzut pentru ultima oară slova lui păstrată ca În tinerețe. Amintirea mea, Însă, merge mai departe când, copil de 6-8 ani, Îl vedeam În casă la bunica mea - sora lui275 Elena Manoliu, veșnic vesel și cu vioara gata pentru cântare. Ai și mata fotografiile orchestrei din str. Rădășeni. Eu i-am văzut În carne și oase și Îmi sună În urechi glasul lor - a(l) Todiceștilor - care suna Într-un mod caracteristic. Îl moștenise și Victor Manoliu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Al.I. Cuza și de M. Kogălniceanu. Nu avem Însă certitudinea. 914 În casa lui dădea des concerte cu invitați puțini. Am luat și eu regulat parte, ca amator de muzică ce mă aflu. El la piano și Florica la vioară. De asemenea și În casa Gorovei, aveau loc concerte cu Florica și șt. Albu, fost prefect, ca și D-na Gorovei (piano)526. După câte știu, M. Havriș a fost (după moartea Doinei Bucur, colaboratoarea „Înmuguririlor”) la Caracal și a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vezi mata, arată-i și din parte-mi urări de sănătate. Aniversarea a 75 ani a „Junimii” piteștene va avea loc la 23 aprilie 1972, unde, după cum scrie d. Bădescu voi vorbi și eu (deși nu cu rolul de „primă vioară”, cu care mă gratifică dsa, dar nici cu acela de figurant mut, cum l-am avut la Centenarul liceului „N. Gane”). În așteptarea unei plăcute revederi, transmit urările mele pentru cei dragi ai matale și matale Însuți cu prilejul apropiatelor
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
invidie și rea credință, zic eu. Dar... să trec peste aceasta! Sărbătorirea celor 75 de ani ai „Junimii” piteștene s-a amânat pentru la toamnă, la deschiderea cursurilor. Am fost invitat de pe acum de organizatori, scriindu-mi că voi fi „vioara Întâia” la această sărbătorire, deși am fost doar elevul liceului (Președinte al „Junimii” și director al revistei cu același nume Însă). 583 Aluzie la un profesor care nu putea influența deloc serbarea sau neserbarea Semicentenarului Liceului Nr. 2. 584 Foarte
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu-ți ruinezi sănătatea pentru ea. Cred că rana Profirei Sadoveanu să nu fie mușcătură de câine turbat. Ar fi groaznic! Mi-ar plăcea să-mi scrie copiii Doinei Bucur, la care am ținut și am apreciat-o ca artistă (vioara) și poetă! Am să-i scriu rabinului-șef Rosen, care mereu mă invită la el și nu ajung să mă duc să-l vizitez, căci e mereu ocupat și pe drumuri străine. D-na Stino mi-a trimis un volum
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]