6,137 matches
-
ocupația” română în perioada interbelică etc. Acest gen de abordări dădea naștere la discuții în contradictoriu, al căror rezultat practic era trecerea pe un plan secund a problemelor principale. 5.Partea rusă a subordonat chestiunea evaluării Tezaurului Român unei așa-zise evaluări „globale” a datoriilor României față de U.R.S.S. și a datoriilor U.R.S.S. față de România. La capitolul „datoriile României față de U.R.S.S.” erau cuprinse: „ocupația” română a Basarabiei în perioada 1918-1940, 1941-1944; ocupația românească în Transnistria, în zonele ucrainene, în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Rusia, de către Germania, și pomparea unor uriașe sume de bani în ceea ce s-a numit “revoluția bolșevică” au avut repercusiunile cele mai serioase asupra României, silită de Centrali să accepte condițiile unei “păci” înrobitoare. Problematica impunerii acestui tratat de așa-zisă pace României este greu de descifrat, deoarece se interpătrund acțiunea factorului germano-austriac cu acțiunea factorului rus (sovietic). Interesele lor erau până la un punct convergente, dar divergențele și chiar contradicțiile se manifestau pe diverse planuri, afectând în modul cel mai grav
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
sau nu ai Partidului Comunist din România (filială a Cominternului) și grupuri înarmate infiltrate de peste graniță. Guvernele bolșevice ale Rusiei și Ucrainei au adoptat o poziție agresivă, amenințătoare față de guvernul român, mergând până la ultimatumuri etc. În realitate, regimul de dictatură zisă „a proletariatului” din Rusia a promovat consecvent și brutal politica de sugrumare a mișcărilor de eliberare națională a popoarelor asuprite din Imperiu și de înregimentare a lor în noul „sistem de dictatură“ militară și asuprire națională. Conivența Lenin- Bela Kun
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
mai avut atunci confiscarea Tezaurului românesc ? Politic ? Ideologic ? Financiar? -Toate încercările din deceniile al III-lea și al IV-lea ale diplomației române de a obține restituirea Tezaurului s-au lovit de refuzul categoric al U.R.S.S., indiferent de așa-zisele motive invocate. -Conform sloganurilor bolșevice, în România, „eliberată” de Armata Roșie și unde Partidul Comunist era la conducere în umbra tancurilor sovietice, „poporul luase puterea”: cum se explică atunci refuzul liderilor de la Kremlin de a restitui „în mâinile poporului român
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
I. C. Brătianu, Take Ionescu sau Titulescu -, acum constat cu regret că nu a atins nici măcar nivelul lui Nicolae Ceaușescu - comunistul care a cutezat să-i spună „Nu !” lui Brejnev, susținând dreptatea cauzei românești. Cinismul folosit de Rusia postsovietică în așa-zisele dezbateri cu partea română pe tema Tezaurului, joaca de-a șoarecele cu pisica cu diplomații și factorii de decizie de la București, îndepărtează la ani-lumină perspectiva revederii Tezaurului nostru în locurile de unde a plecat, într-o pribegie fără de sfârșit. În 1973
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
teritoriul Moldovei, dat fiind că niciodată nu s-a putut constata nici cea mai mică diferență între limba, obiceiurile, tradițiile, felul de a fi ale populației moldovenești din stânga și din dreapta Prutului. Din punct de vedere geografic, etnografic și istoric, așa-zisa provincie Basarabia a fost dintotdeauna pământ românesc, fiind parte integrantă și indivizibilă a Principatului Moldovei. Numai numele ,,Basarabia“ nu este funciarmente moldovenesc; și chiar acest nume, dat până în 1812 exclusiv extremității sudice a acestui teritoriu, este tot un nume românesc
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
oricărei influențe din partea Țării-Mamă, Basarabia nu și-a schimbat aproape deloc aspectul românesc. [...] Acestea sunt, reduse la proporțiile lor reale și exacte, datele problemei. Rațiuni de orice fel, geografic, etnografic și istoric, sunt dovezi absolut convingătoare despre faptul că așa-zisa provincie Basarabia, cedată în 1812 de Turcia fără a ține seama de drepturi și de tratate, nu este decât jumătatea răsăriteană a teritoriului moldovenesc, iar această jumătate trebuia în mod necesar să-i fie înapoiată Moldovei, după căderea Imperiului Rus
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în prima linie restituirea depozitelor de la Moscova, care, în cea mai mare parte, nu sânt averea statului, ci avere particulară”. În formularea punctelor de program al Conferinței să intre și „menținerea cererii noastre de restituire a depozitului de la Moscova, așa-zisul Tezaur". Deoarece Karakhan a cuprins în chestiunea socotelilor reciproce și aceea Tezaurului, dl. Filality a întrerupt negocierile cu delegatul rus. Cu ocazia Conferinței de la Lausanne, dl. Diamandy a avut, la 12 decembrie 1922, cu Cicerin o întrevedere la care delegatul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
A venit ziua de 23 august 1944. Am auzit la radio comunicatul regelui Mihai I. M-am bucurat nespus de mult. Am crezut că a venit Pacea mult așteptată. N-a fost să fie așa. Îmi sunt vii imaginile așa-zisei intrări triumfătoare a trupelor rusești În satul natal. Toată populația era retrasă În pădurile din jurul satului și, femeile mai ales, s-au ascuns pe unde au putut. În sat n-am rămas decât eu, Mitică și Sisi, hotărâți să mai
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
le supraveghea starea sanitară zi și noapte, pentru prevenirea eventualelor boli de aglomerare. Colegii, mai ales prietenul dr. Vasile Sasu, m-au Înțeles și timp de două luni cât a durat detașarea m-am odihnit și am ținut un așa zis regim (pâine albă, cașcaval și biscuiți sau prăjituri uscate, din oră În oră), fără nici o mâncare gătită și fără nici o tabletă. În ultima lună a detașării, luna decembrie, a venit o iarnă cum n-am mai Întâlnit În viață. Zăpada
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a adresat facultății din Timișoara, respectiv, prof. dr. Popa Octavian, care l-a respins. Aflând că sunt În relații foarte bune cu prof. dr. Pintea Valeriu, i-a smuls acestuia o recomandare cu care a venit la mine cu așa zisa soție. Cum pentru fostul meu șef de lucrări de la Anatomie aveam o stimă deosebită, fără a discuta prea mult problema, i-am dat avizul și l-am susținut În Biroul de conducere pentru a fi reînmatriculat. Într-una din după
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Academiei, care punea (trebuia să pună) la dispoziția acestora baza materială și chiar fonduri pentru plata personalului (totul era simbolic, căci Institutul Pasteur nu Își putea menține nici personalul propriu). Ministerul Învățământului și-a adus și el contribuția la așa-zisa Îmbunătățire a Învățământului superior prin măsuri proprii: 1. Cadrele didactice erau obligate să-și acopere o treime din salariu prin cercetarea contractuală (cu ASAS sau direct cu unitățile de producție); 2. A introdus așa zisa piramidă În statele de funcțiuni
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și el contribuția la așa-zisa Îmbunătățire a Învățământului superior prin măsuri proprii: 1. Cadrele didactice erau obligate să-și acopere o treime din salariu prin cercetarea contractuală (cu ASAS sau direct cu unitățile de producție); 2. A introdus așa zisa piramidă În statele de funcțiuni ale Institutelor, facultăților și chiar a catedrelor, prin care profesorii trebuiau să reprezinte 11%, conferențiarii 16%, șefii de lucrări (lectorii) 32% și asistenții 41%. În majoritatea unităților de Învățământ piramida era inversă. Deci sau blocat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
împărtăși cum se cuvine celorlalți din lumea largă și din "lumea bună" e un prilej de durere pentru noi și o situație defavorizantă pentru cei ce nu ne pot cunoaște literatura. În legătură cu prima parte a întrebării: tocmai că da, așa-zisul demon al prozei mi-e mereu în preajmă, altfel cum de atâtea texte ale mele se numesc Scurtă proză, atâta doar că exigențele prozei "lungi" mi se pari atât de severe în raport cu sărmanele mele înzestrări, încât nu sunt în stare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
este acest lucru pentru Lucian Vasiliu care are, deocamdată, în bagajul pentru posteritate și două cărți de proză: "Să alergăm împreună" și "Grenade și îngeri"? În paginile scrise de mine există multă proză, în zisa poezie, și multă poezie în zisa proză. Genurile sunt absolut compatibile, ca la începuturile lumii. În rest, clișee, concepte, subiectivități. Multe texte de-ale tale, poezie sau proză au trimiteri explicite la nume de prieteni, de locuri, la evenimente... Cât de importantă e propria biografie pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de mistificată, cu toată nerușinarea, în văzul nostru al tuturor celor care am trăit-o, dar și în văzul întregii lumi, mă îngrozesc gândindu-mă cât de fals trebuie să fie trecutul dinaintea vieților noastre, cel din cărțile de așa-zisă "istorie". Cum să controlăm și cum să credem adevărul acelui trecut, când nu putem crede ceea ce se încearcă să ni se inducă prin mistificare și intoxicare, la nivel de instituții de stat, despre segmentul de timp istoric pe care l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cred că va Îngădui Domnul să dispară Adevărul Adevărat. Prea au luat locul alte maimuțăreli le-aș putea spune, vă rog să mă iertați că mă exprim așa! Cred că de aceea adevărații creștini nu mai deschid ușa la așa-ziși colindători ca să le dea bani. E departe de a fi colindă ceea ce cântă ei azi. Nici nu mai pomenesc de Pruncul Iisus și Sfânta Fecioară. Doar asta e colinda adevărată cum S-a născut, și unde. Hai să ne Întoarcem
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
sânge amestecate brăzdând Fața Sa. Apoi venise lângă ucenici, după ce se rugase Tatăl Ceresc. Când era cu ucenici a venit și Iuda cu o ceată de mișei, oameni răi cu făclii aprinse și s-a apropiat de Iisus și ia zis: Bucură-te și L-a sărutat! Domnul i-a zis: Iuda vinzi tu pe Fiul Omului! Cu o sărutare? Și acea ceată de oameni L-a legat și L-a dus la Împărat. Toată noaptea L-au purtat la Irod
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
celulei Depou, din 12 ianuarie 1946, pe lângă chestiunile obișnuite legate de prezentarea noilor membri de partid și cronica evenimentelor politice, aflăm cum tovarășul Mazilu urmează să predea teza asupra dezvoltării sociale a poporului român. El face referiri la o așa-zisă „epocă feudală”, perioadă dureroasă pentru țăranii români, dar care le-a creat acestora „conștiința de clasă”, iar răscoalele țărănești deveneau forme ale luptei de clasă împotriva exploatatorilor, începând chiar din Evul Mediu ! Între timp - ne informează teza tovarășului Mazilu - se
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
A.: - Doar atât ? În rest, nu aveau ? Ș. B.: - Atâta, nu, nu. Alea erau întreprinderi specializate pentru așa ceva, nu te joci cu armamentu’. I. A.: - Dar, în funcția care ați avut-o, ca director, aveți idee dacă erau infiltrați așa-ziși turnători sau securiști pentru a trage de limbă... muncitori sau... Ș. B.: - [Râde] Dacă vreți să vă spun ș-am aflat de-abia când o cedat Ceaușescu, atunci, în ’89, traducătorul care-l aveam cu... rușii, care făceau recepția la
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
era printre cei mai autoritari oameni ai târgului. Unele documente erau semnate mai întâi de starostele de breaslă, apoi de alte autorități ale târgului (de exemplu, șoltuzul). Pentru exercitarea funcțiilor sale, starostele avea un anumit venit care consta din așa-zisul polclon (taxa pentru dugheni, o parte a amenzilor date la cutia breslei). O sursă importantă a starostelui era și impozitul de la dughenile în care erau realizate produsele finite. Catastihul breslei ciubotarilor din Huși stabilea ca „starostele să aibă rânduiala de la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a orașului. Igiena era neglijată. În piața orașului, unde se afla o hală, erau expuse diferite zarzavaturi, care „stau trântite de vânzători în calea trecătorilor și a tuturor câinilor și porcilor care vagabondează nesupărați de nimeni”. Alături, fusese deschisă așa-zisa pescărie, care era mai mult goală, iar peștele stătea în coșuri pe trotuar. Acel loc ar servi mai bine pentru vânzătorii de legume, iar pescăria ar putea fi mutată în altă parte a orașului, la aer curat, propunea ziaristul. Soluția
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Brănești, să-mi cumpere ziarele autorizate de poliția din București. A îngăduit și a trecut la Lia. Dânsa a primit ziarele lui, i le trimitea regulat, iar Lia își făcea, mai ales la început, numai sânge rău din așa-zisele victorii fulgeră toare anunțate regulat, cu păcile separate ca corolar. Mai cerusem colonelului ajutoare medicale pentru populația bântuită de friguri tifoide, credeam noi, dar în realitate [de] tifos exantematic. A promis cu aceeași sancțiune ca de obicei. la cernica Pe la mijlocul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Din pământ ai ieșit și în pământ te vei întoarce. După șapte ani se dezgroapă, se spală oasele (căci firimițirea trupului se face repede), se pun într-o cutie cu data și cu numele răposatei și se așază în biserica zisă bolniță, iar locul groapei se trece la altă moartă. De aceea, unde au fost puse un grilaj și o cruce, adeseori [acestea] se vând. Pentru mănăstire a fost o pierdere ireparabilă, toate maicile fiind femei foarte de rând, fără nici o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
stariței, maica filofteia După trista ceremonie, Maica Evlampia Peregrina și sora lor Jana au părăsit stariția și s-au mutat în casa lor, adică într-a mea. Am golit odaia unde îmi țineam tot bagajul, l-am grămădit în așa-zisa sufragerie a Liei și a mea. Ele însă s-au mulțumit cu cea mică din fund, în salon nefiind sobă. Dar să fi și fost, nu s ar fi instalat acolo, era salonul intangibil și destinat numai primirilor oficiale. Bietele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]