65,481 matches
-
ca totul să pară atât de ușor. M-a luat de cot și m-a Întors În loc. — Hai, Îți găsesc eu un taxi. Și până să-i spun că nu e cazul, că mă descurc bine-mersi și singură să ajung acasă, că mi-a părut bine de cunoștință, dar că visează dacă-și Închipuie că vine acasă cu mine, m-am pomenit Împreună cu el pe treptele acoperite cu mochetă roșie ale intrării În Hotelul Plaza. — Aveți nevoie de un taxi, oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În loc. — Hai, Îți găsesc eu un taxi. Și până să-i spun că nu e cazul, că mă descurc bine-mersi și singură să ajung acasă, că mi-a părut bine de cunoștință, dar că visează dacă-și Închipuie că vine acasă cu mine, m-am pomenit Împreună cu el pe treptele acoperite cu mochetă roșie ale intrării În Hotelul Plaza. — Aveți nevoie de un taxi, oameni buni? ne-a Întrebat portarul când am ieșit. — Da, te rog, cheamă unul pentru domnișoara, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
scol de fapt, de parcă simpla rostire a acelor cuvinte mi-ar fi provocat durere fizică. Să mă prezint la serviciu la ora șapte dimineața era un lucru atât de greu, Încât părea aproape amuzant. Sigur, mă sculasem și plecasem de acasă Înainte de ora șapte de câteva ori În viață: de exemplu, când trebuise să mă duc la aeroport cu noaptea-n cap ca să prind un avion sau când aveam de terminat de citit pentru vreun examen din ziua respectivă. Dar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nopții, nu reușeam nicicum. Ultimele două săptămâni fuseseră cu precădere dificile, pentru că tocmai se pregătea numărul de primăvară, așa că fusesem nevoită să stau uneori la birou, În așteptarea Cărții, până la unsprezece noaptea. Până apucam să o duc și să ajung acasă se făcea deja de miezul nopții, și mai trebuia să și mănânc ceva și să mă extrag din haine Înainte de a mă prăbuși. Târâitul continuu - singurul zgomot pe care nu-l puteam ignora - Începea la ora 5:30 a.m. fix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
comunica faptul că Miranda avea să vină cât de curând. Probabil. În majoritatea dimineților Îl trimitea Înainte pe Uri cu toate lucrurile ei, un amalgam de haine murdare care trebuiau duse la curățătorie, numere din revistă pe care le luase acasă să le citească, alte reviste, pantofi sau poșete care trebuiau reparate și Cartea. În acest fel putea aranja ca eu să vin la mașină, să car toate chestiile alea neimportante dis-de-dimineață și să le rezolv Înainte ca ea să vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Emily și mine. Dat fiind că ea avea poziția de „principală“, eu eram, de fapt, mai mult un fel de asistentă personală a Mirandei, care trebuia să-i aducă micul dejun și cafeluța, să-i ajute copiii la temele pentru acasă și să alerge prin tot orașul ca să găsească bucate perfecte pentru petrecerile ei. Emily avea În grijă contul ei personal, Îi făcea aranjamentele de călătorie și - lucrul cel mai important - Îi comanda garderoba personală la fiecare câteva luni. Așa că, atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cu cealaltă telefonul din buzunarul hainei. Hotărâsem deja că un asemenea comportament din partea ei justifică pe deplin fumarea Încă unei țigări - fie și numai ca să Întârzii câteva minute livrarea cafelei - dar am constatat că era Lily, care mă suna de acasă. — Bună, te sun Într-un moment nepotrivit? a Întrebat ea și părea foarte veselă. M-am uitat la ceas și am constatat că ar fi trebuit să fie la curs. — Ăă, așa ceva. Fac a doua cursă după cafea, ceea ce e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
loc telefonul când a sunat din nou. Numărul nu-mi era cunoscut și am răspuns, atât eram de fericită că nu e Miranda sau Emily. — Biro... ăă, alo? În mod reflex, răspundeam și la celular, și la telefonul meu de acasă cu: „Biroul Mirandei Priestly“, ceea ce era extrem de jenant atunci când suna oricine altcineva În afara părinților mei sau a lui Lily. Trebuia să mă străduiesc să scap de obiceiul ăsta. — Vorbesc cumva cu Încântătoarea Andrea Sachs, pe care am Îngrozit-o fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mei și eu m-am ghemuit mai aproape de el pe banchetă. Ce bine era să fiu din nou aproape de el - aveam impresia că trecuseră săptămâni Întregi de când nu mai stătusem așa. — Nu vreau să sparg cheful, dar trebuie să plec acasă, a zis Alex și mi-a dat părul după ureche. Te descurci cu ea? — Trebuie să pleci? Așa repede? — Repede? Andy, sunt aici de două ore și mă uit cum bea prietena ta cea mai bună. Am venit să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pentru noi doi. În fond, el acceptase multe situații neplăcute din partea mea. — Atunci, nu vrei să rămâi la mine peste noapte? am Întrebat eu plină de speranță. — Numai dacă ai nevoie de ajutor cu Lily. Chiar că trebuie să ajung acasă și să corectez lucrările alea. M-a Îmbrățișat de despărțire, a sărutat-o pe Lily pe obraz și a pornit spre ușă. — Sună-mă dacă ai nevoie de mine, a zis el și a ieșit. — De ce a plecat Alex? a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
recăpătat echilibrul. Afară, aerul era rece și Înțepător și m-am gândit că asta o va ajuta să se dezmeticească. Nu mă-mă ssimt prea bine, s-a bâlbâit ea. — Știu, scumpo, știu. Hai să luăm un taxi până la tine acasă, bine? Crezi că poți? A Încuviințat din cap, după care s-a aplecat cu un gest firesc și a Început să vomite. Pe cizmele ei maro și puțin și pe jeanși. Dacă m-ar vedea fetele de la Runway cu prietena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
trăsese pe dreapta de patru ori pe când ne Întorceam la cămin după o noapte În care băusem opt pahare de rom și cola și interpretasem karaoke absolut oribil, cântecul Every Rose Has Its Thorn. Iar eu o cărasem la mine acasă În seara În care Împlinise douăzeci și unu de ani, o vârâsem În patul meu, asigurându-mă la fiecare zece minute că respiră, după care, Într-un final, adormisem pe covor, lângă pat, când m-am simțit cât de cât sigură că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În vreun alt mod. Te sun eu mâine, am mai spus și, cu toată puterea voinței, am continuat să stau pe picioare. Dacă vreuna din noi va mai fi În viață mâine. Și atunci am plecat, În sfârșit, În sfârșit, acasă. 10 — Mă bucur că te-am găsit, am auzit-o pe Cara la celălalt capăt al firului. De ce gâfâia la ora opt fără un sfert dimineața? — Oh. Nu mă suni niciodată așa devreme. Ce s-a-ntâmplat? În secunda de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Avusesem de gând să ne petrecem tot restul zilei și noaptea Împreună, dar Miranda avusese nevoie urgent de o bonă pentru Cassidy, ca s-o poată duce pe Caroline la doctor, iar eu fusesem cea recrutată În acest scop. Ajunsesem acasă prea târziu ca să mai avem timp de ceva, el renunțase să-și tot stabilească cartierul general În patul meu, În speranța că o să mă zărească În treacăt, iar eu Înțelesesem asta. Vrusese să rămână la mine seara trecută, dar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ce plăcut va fi să locuiesc din nou Împreună cu Lily. Terminasem deja de un an facultatea. Încercam să stăm de vorbă măcar o dată pe zi, dar tot aveam impresia că nu apucăm niciodată să ne vedem. Acum ne puteam Întoarce acasă, ne puteam vedea acolo și ne puteam plânge una alteia de ziua infernală pe care o avusesem - ca În vremurile bune. Alex și tata stăteau la taclale despre sport (baschet, credă, În vreme ce mama și cu mine puneam etichete pe cutiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
că o să mă revanșez față de tine. Promit! Și atunci mi-a venit o idee. Fii spontană! Cheamă o mașină de la Elias-Clark, du-te În Harlem și mulțumește-i În persoană celei mai bune prietene. Da, asta era soluția! — Lil, ești acasă? Vin până la tine să sărbătorim, OK? Am crezut că o să fie Încântată, dar ea a tăcut. — Nu te obosi, a zis ea cu voce calmă. Am aici o sticlă de So-Co și Băiatul-Cu-Inel-În-Limbă e și el aici. Așa că am tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ușa liftului. Am vorbit cu Lily, a zis el cu glas scăzut. — Doar nu cumva e și acum supărată pe mine? S‑a purtat ciudat toată săptămâna. — Nu, nu cred că asta e problema. — Atunci care e? — Păi, nu era acasă... — Dar unde e? La vreun bărbat? Nu‑mi vine să cred că a Întârziat chiar În ziua mutării. Am deschis cu o smucitură una dintre ferestrele nou‑formatului dormitor, pentru ca aerul rece de afară să mai disipeze mirosul de zugrăveală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
În oraș aseară cu un tip căruia Îi spunea Băiatul‑Cu‑Inel‑În‑Limbă - știi cine e ăsta? M‑am holbat la el. — În fine, s‑au dus Împreună la restaurant, iar Băiatul‑Cu‑Inel‑În‑Limbă tocmai o conducea acasă, când ei i s‑a părut o idee bună să se despoaie chiar acolo, pe stradă, lângă restaurant. Așa era mai sexy, a zis ea. Ca să Îl atragă și mai mult. Mi‑am Închipuit‑o pe Lily vârându‑și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pasă , Îmi pasă de tine. Ești OK? Mi‑a trecut chiar În clipa aceea prin minte că e posibil ca Lily să‑și fi petrecut noaptea În secția de poliție, dat fiind că era sâmbătă dimineața, iar ea tocmai ajunsese acasă. — Ai stat peste noapte acolo? În pușcărie? — Păi, da, s‑ar putea spune și așa. N‑a fost prea rău, nu e cum vezi prin filme. Am dormit Într‑o cameră Împreună cu altă fată, absolut neagresivă, care fusese arestată pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a fost așa de rău, vorbesc serios. Nu‑mi vine să cred ce proastă am fost și, crede‑mă, n‑am de gând să mă mai Îmbăt În halul ăsta. Nu merită. — De ce? De ce nu m‑ai sunat? Am fost acasă toată noaptea. — N‑are importanță, zău. N‑am sunat pentru că m‑am gândit că ori ești la muncă, ori ești foarte obosită și nu am vrut să te deranjez. Mai ales vineri seara. Mi‑am amintit ce făcusem În seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a Întrebat ea după vreo treizeci de secunde, răstimp În care m‑am chinuit cu disperare să găsesc cuvintele necesare pentru a‑i cere iertare sau a‑i explica sau ceva În genul ăsta. Uite ce e, abia am ajuns acasă. Am nevoie de somn. Pot să te sun eu mai târziu? — Ăă, da, sigur, am reușit să Îngaim. Lil, Îmi pare atât de rău. Dacă ți‑am dat vreodată impresia că nu te poți baza... — Andy, nu vorbi așa. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Îndeplinit. Sună, te rog. 555.7700 Comunicat: De sunat Karl Lagerfeld În legătură cu petrecerea Fotomodelul Anului. Poate fi găsit la casa din Biaritz astă‑seară Între 8.00 și 8.30 p.m. ora lui. 011.33.1.55.22.06.78: acasă 011.33.1.55.22.58.29: studioul de acasă 011.33.1.55.22.92.64: șoferul 011.33.1.55.66.76.33: numărul asistentei din Paris, În caz că nu‑l poți găsi. 9.00: Natalie de la Glorious Foods
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Lagerfeld În legătură cu petrecerea Fotomodelul Anului. Poate fi găsit la casa din Biaritz astă‑seară Între 8.00 și 8.30 p.m. ora lui. 011.33.1.55.22.06.78: acasă 011.33.1.55.22.58.29: studioul de acasă 011.33.1.55.22.92.64: șoferul 011.33.1.55.66.76.33: numărul asistentei din Paris, În caz că nu‑l poți găsi. 9.00: Natalie de la Glorious Foods a sunat să afle dacă preferi o plăcintă cu fructe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a sunat să te felicite pentru numărul din aprilie al revistei. A spus că și coperta e „spectaculoasă, ca de obicei“ și vrea să știe cine a stilizat fotografia de pe copertă. Sună, te rog. 555.6246: la birou 555.8833: acasă Mesaj: Miho Kosudo a sunat să se scuze pentru că nu a putut livra aranjamentul floral realizat de Damien Hirst. Curierii au vrut să se asigure că știi că au așteptat patru ore În fața clădirii, dar, Întrucât nu are portar, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nou mâine. 9.15: A sunat domnul Samuels. Nu va putea fi găsit decât după prânz, dar dorește să‑ți reamintească de ședința cu părinții de astă‑seară de la Horace Mann. Ar dori să discute cu tine despre tema pentru acasă la istorie a Carolinei Înainte de ședință. Sună, te rog, după 2.00 p.m. dar Înainte de 4.00 p.m. 555.5932 9:15: Domnul Tomlinson a sunat din nou. A rugat‑o pe Andrea să facă o rezervare pentru diseară, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]