57,527 matches
-
să-și pună mănușile. Alături de el, englezul mai tânăr, așa-zisul John Smith, rămase tăcut. Avea o frunte Înaltă, albă și nobilă, iar trăsăturile Îi erau fine, mâinile delicate și atitudinea elegantă. Toate acestea la un loc, În pofida costumului de călătorie, Îl trădau de la o leghe pe tânărul de familie foarte bună. Căpitanul Întrezări un zâmbet ușor pe sub mustăcioara-i blondă, Încă mătăsoasă. Se pregătea să-și Încline Încă o dată capul și să se retragă, când tânărul rosti niște cuvinte În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
În arta de a-ți face dușmani, așa că eu În locul tău mi-aș păzi bine pielea. Problema e că nu te mai pot proteja. Cu tine aici, m-aș pomeni implicat. De-aș fi În locul tău, aș face o lungă călătorie, foarte departe... Și, orice ai ști sau bănui, n-o spune nici În confesional. Dacă află un preot toate astea, Își anină sutana În cui, vinde secretul și se Îmbogățește. Dar ce se-aude cu englezul?... E salvat? Guadalmedina Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Dalele astea chiar m-au fermecat, că-n toată lumea țarină n-am aflat În gogoși mai roditoare. Ba până și marele nostru don Miguel de Cervantes, Dumnezeu să-l ție În veșnica-I lumină, a lăsat scris În a sa Călătorie În Parnas: Adio, promenadă San Felipe, unde citesc ca-ntr-o gazetă venețiană tot ce se-ntâmplă, În câteva clipe. Asta ca să vedeți domniile voastre cât de celebru era acel loc. Se melițau În cercurile sau „bisericuțele“ acelea treburile Flandrei, Italiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mine. - Unde? Mă faci curioasă. Dă-mi un indiciu, măcar să știu cum mă îmbrac. - Nu-ți fă probleme. Nimic oficial sau care să impună o ținută obligatorie. Pune-ți ceva în care să te simți comod. Plecăm într-o scurtă călătorie. Maria fusese zgârcită în detalii, la telefon. Nu mi-a rămas decât să mă conformez și a doua zi de dimineață, ne întâlneam la Universitate. Mă aștepta, în blugi și cu o geacă scurtă, neagră. Nu mi-o închipuisem niciodată
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
aș fi putut. Poate și din prisma profesiei mele, de jurnalist. Maria însă își ținuse promisiunea. XII Când ești pus să alegi și nu poți, atunci ce faci? Încotro te îndrepți? Așa mă întrebase Maria, la întoarcerea din scurta noastră călătorie. Am ridicat din umeri și am mulțumit, în gând, sorții, că nu m-a dus în situația de a face alegeri în circumstanțe dificile, când mi-ar fi fost greu să optez. Dacă am făcut-o, au fost legate de
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
crească astfel băieții, să le cultive sensibilitatea, așa cum a făcut-o ea. - Cât de frumos poți vorbi despre cineva pe care nici măcar nu l-ai văzut! - Unele lucruri le simți, le intuiești, pur și simplu. Așa cum le-am simțit eu, călătorie într-un suflet. Cea mai frumoasă experiență pe care poți s-o trăiești. - La mulți ani, Maria! XVII. 17 iulie Iulie. Luna în care eu m-am născut. Acum 35 de ani. Sau... Poate că m-am născut astăzi, când
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
căutai? Te întrebai dacă exist pe undeva, prin lumea asta mare? Dacă socotesc bine, după vârsta pe care o aveai tu atunci, eu, eu nu mă născusem încă. Fizic, nu existam. Dar sufletele noastre, da, sufletele noastre își începuseră deja călătoria. Le-au trebuit câteva vieți până să se găsească sau să se regăsească. O regăsire târzie, în circumstanțe dificile, totuși o regăsire. Șansele de a trece, din nou, unul pe lângă celălalt, ca doi străini, erau enorme. Și totuși soarta... soarta
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
nealterate atât vitalitatea, cât mai ales frumusețea. Deși, sau poate tocmai de aceea, ne interesează soarta Annei, ne vedem nevoiți a porni pe firul istoriei nu atât a ei, cât mai ales a autorului, care s-a aventurat într-o călătorie dictată de - probabil - un soi de insatisfacție, dar care s a soldat cu un roman de înaltă ținută, chestiune cu care toată lumea este de acord, dar cu un final despre care bătrânul Freud ar avea mai multe de povestit. Acest
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
să vorbim. Ce v-ați speriat așa? Între timp, ați putea să vă căutați câteva haine ce-or să vă fie de trebuință, de drum. Da, da..., plecăm. Merinde? Da’ de unde! Hrană pentru suflet. Nu stăm mult. Ne așteaptă o călătorie ce vă va fi pe plac. Eu am mai făcut o și știu bine drumul. N-avem cum să ne rătăcim. E drept și e curat ca-n palmă. De altfel, veți ști singur înco tro s-o apucați. — Draga
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
știe cu cine, bătrân și sărac, cu o traistă peticită. Firul se curmă brusc, ca tăiat de o mână aprigă. Scotocind totuși în sertarele vremii, toți cei neîncrezători ori mânați de îndrăzneală au putut să găsească dovada clară a acestei călătorii. Plecase în grabă, căci pipa zăcea încă umezită în iarba dimineții ce a urmat. Nu vom ști însă niciodată ce trebuie că a simțit contele când s-a apropiat de ultima gară, căci Anna dispăruse fără urmă, iar martorii oculari
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
mea decât mania pensionarului birocratico-vampirizant, care-a adunat toată viața bani pentru a-și bifa scrupulos în carnețel, înainte de apoplexie, vedetele istorice, arhitecturale și estetice ale Europei, Americii sau Asiei. Eurocentric fascinat de umanitate, antropologie și etnopsihologie, am luat întotdeauna călătoria prin trecut ca un travesti al coborârii în prezent, astfel încât, pentru mine, fiecare trecere dincolo devine o petrecere dincoace. Cum se întâmplă asta - o să vedeți săptămâna viitoare. 17 iunie 2010 Sentimentul turistic al existenței Scriam aici săptămâna trecută despre intervalul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
zece euro farfurii de la 1900, plus o carafă cu satiri și scene bahice de pe la 1890), am cutreierat prin FNAC după DVD-uri cu Jacques Brel... Pe scurt, ce vreau să spun: noi ne-am făcut serios lecțiile pentru o cinstită călătorie de turism cultural. Ne-am familiarizat cu istoria Țărilor de Jos, cu amestecul de francofilie, francofobie, germanitate, anglomanie, laxism postmodern ș.a.m.d. Numai că realitatea a sufocat biblioteca. Pur și simplu. Am observat că, seara și dimineața, când ne
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ochi roșii de plâns ai călugăriței lui Simon Marmion, Mielul mistic al lui Van Eyck și altele ase menea. Nu. Ce ne obseda era (ca și la Praga) normalitatea. Cuvântul ce revine înnebunitor, ca dureroasă utopie, în toate relatările de călătorie ale românilor. Confortul urban, pragmatismul concesiv, suplețea integratoare a vieții sociale, eficiența administrativă. Civilitatea, amenitatea, core grafia plină de amenitate (chit că adeseori ipocrită, în esență) a relațiilor interumane. Faptul că trenurile, autobu zele și tramvaiele vin nesmintit la ora
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
tonă și nu duhnește a sudoare. Că auto matele, afișajul, ca și ghișeele ori oamenii de ordine func ționează ireproșabil, precum într-un stup cu legi de sacro sanctă autoritate. Se stă calm, respectuos, cu suavă resemnare la coadă pentru călătoria cu vaporașul, chit că se mai gă sește peste tot câte-un negru trufaș, vreun hispanofon zgo motos ori un rus băgăreț (care oricum adoarme cu capul pe masă de cum se intră pe primul canal fermecător adu m brit de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
raft ecumenic la Humanitas Kretzulescu și la Cărturești Verona. Doi. Cine se va încumeta la o serie editorială „Ei despre noi. Noi despre ei“, care să antologheze zecile de cărți (mai ales jurnale din anii de studii și memorii de călătorie) ale românilor despre Berlin, Roma, Paris, Viena, Budapesta, Florența, Londra etc., paralel cu largi frag mente, dibaci extrase, din notele călătorilor străini în țările române? Pitoresc, năucitor creuzet de alogenie de-aproape jumătate de mileniu încoace, România e-o mină
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ș.a.m.d. Sau cele mai negre pagini ale românilor despre ei înșiși. Cele mai fru moase epistole (o sută, să zicem) ale scriitorilor noștri. Anto logia Bucureștilor în literatură și evocări. Cele mai tari fragmente din literatura noastră de călătorie. Ori din memorialistica anilor de studiu: ar fi minunat să vadă ju ni mea de azi cum s-au copt la universitățile apusene pa șoptiștii, junimiștii, criterioniștii. Și optzeciștii... după 1989. Ți-ai găsit! Să vă spună editorii de la Curtea
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ed. I, II) Gîndind Europa, Edgar Morin Incantația sîngelui, Vasile Lovinescu (ed. I, II) Introducere în Metafizică, Henri Bergson Ironia, Mircea Doru Lesovici Istoria flirtului, Fabienne Casta-Rosaz În căutarea maestrului, George Bălan Între Orient și Occident, Luce Irigaray Jurnal de călătorie al unui filosof (vol. 1, 2), Hermann Keyserling Lucian Blaga. Geneza lumilor imaginare, Corin Braga Memoria colectivă, Maurice Halbwachs Omul dezrădăcinat, Tzvetan Todorov Paradisuri artificiale, Charles Baudelaire Partea blestemată, Georges Bataille Prin țările unei utopii apuse. Pledoarie pentru Europa Centrală
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
la tot ce s-a spus în aproximativ 15 ore. în ziua a doua, chiar în săli diferite, în familia pe care încercam să o surprind sunt cercetătorii care revin la opera Oedipe. Unda preocupărilor este a fiecăruia dintre ei. ,Călătoria inițiatică" a eroului mitic până la crângul sacru (Despina Petecel), culori orchestrale în Oedipe (Mihaela Caranica Fulea), lectura în termenii psihanalizei, termeni ,tabu" ca Eros și Thanatos (Marin Marian). Cei trei recidivează cu reflecțiile despre operă, cum spuneam, pe paliere autonome
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
80 de milioane de locuitori). Acest om, fără prea mare charismă, i-a urmat în funcție lui Anwar al-Sadat în 1981, asasinat de islamiști, la doi ani după ce fusese primul conducător arab care semnase pacea cu Israelul. Pragmatic, iubitor de călătorii prin țară, Mubarak, unul din cei mai vechi conducători din lumea arabă, a păstrat Egiptul de partea taberei proamericane și a menținut acordurile de pace cu Israelul. Mubarak, care anterior a fost comandant al aviației, a reușit în calitate de președinte să
Hosni Mubarak a demisionat. Armata a preluat puterea () [Corola-journal/Journalistic/61261_a_62586]
-
lui Soderbergh reamintește pentru colecția de staruri și nu numai de Alerta (1995) lui Wolfgang Peterson, unde-i puteam vedea în același buchet pe Dustin Hoffman, Morgan Freeman, Rene Russo, Donald Sutherland, Kevin Spacey, Cuba Gooding Jr. Întoarsă dintr-o călătorie de afaceri care a purtat-o până în Hong Kong, Beth Emhoff (Gwyneth Paltrow) acuză simptomele unei „gripe” care o ucide rapid pe ea și pe fiul ei, lăsându-l în viață în mod inexplicabil pe Thomas Emhoff (Matt Damon), Mitch, soțul
Tușește și dă mai departe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5219_a_6544]
-
ci în a doua parte a regimului comunist, tot mai frecvent și mai masiv în anii ’80. Epoca Dej a cunoscut mai puține cazuri, dar nu fiindcă ar fi fost mai indulgentă cu scriitorii, ci, din contra, fiindcă nu permitea călătoriile în străinătate, care furnizau ocaziile cele mai potrivite. Numărul scriitorilor care „au ales libertatea”, altă expresie de atunci, este foarte mare. Exilatul nu este un emigrant oarecare, precum, de pildă, românii ardeleni care au plecat la muncă în America înainte de
Exilul și literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5478_a_6803]
-
informativ pentru cetățenii români care se deplasează în BRAZILIA în vederea participării la CUPA MONDIALĂ DE FOTBAL 2014, în perioada 12 iunie-13 iulie. Ghidul cuprinde informații cu privire la normele de conduită, precum și o serie de elemente care să permită cetățenilor români o călătorie confortabilă și lipsită de evenimente nedorite. Ghidul MAE pentru CUPA MONDIALĂ DE FOTBAL 2014 poate fi accesat aici. Totodată, pentru informații în timp real, înainte de a părăsi teritoriul României, MAE recomandă descărcarea aplicației MAE pentru smartphone ” Călătorește în siguranță” de pe
CUPA MONDIALĂ 2014: MAE a lansat un ghid pentru BRAZILIA by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74105_a_75430]
-
de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în primul semestru aproape un milion de români au fost întorși de la frontiera națională și mai puțin de patru mii de la granițele unor state din spațiul Schengen, pentru că nu întruneau condițiile legale de călătorie l Tot în primul semestru al anului, polițiștii de frontieră au descoperit aproape 250 kilograme de droguri, cantitate cu doar 6% mai mică decât cea capturată în aceeași perioadă a anului precedent l Ministerul Sănătății a anunțat că pregătește un
Agenda2004-30-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282690_a_284019]
-
-și a început să caute alte tipuri de răspunsuri mântuitoare la marile întrebări care continuau să-l obsedeze. In prefața unei scrieri din 1955, intitulată Pe urmele dinozaurului, și-a declarat încheiată cariera politico-literară. In următorii doi ani a făcut călătorii inițiatice prin India și Japonia, dar și-a dat seama că Orientul, cu filosofia lui contemplativă, nu oferă soluții viabile descumpănitei lumi occidentale și și-a exprimat noua dezamăgire în Lotusul și robotul (1960). Nici refugiul în stupefiante - preconizat de
Maniheism la două capete (3) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6252_a_7577]
-
Panait Istrati - omul care nu aderă la nimic. Sunt incluse interviuri și articole de Istrati și de adversarii săi, o mare parte din ce s-a scris în Rusia Sovietică și în Occident privitor la „defecțiunea” lui survenită după experiența călătoriei de un an și jumătate în țara socialismului victorios. Avusese de gând, la un moment dat, să se stabilească acolo. Dezamăgit, Istrati spune în Spovedanie pentru învinși ce văzuse cu adevărat în Uniune, își clamează dezamăgirea, contrarierile, revolta, atrăgându-și
Panait Istrati, un personaj reactivat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3830_a_5155]