49,647 matches
-
poate exista în natură; motiv pentru care unitatea ei de măsură a fost adoptat ca unitate fundamentală. Termometria impune o serie de cerințe, atât asupra instrumentelor de măsură cât și metodei de măsurare, cerințe care rezultă din caracterul procesului de măsurare și proprietățile termodinamice ale sistemului. Instrumentul de măsură trebuie să fie în echilibru termodinamic cu mediul sau corpul al cărui temperatură se măsoară, din această cauză capacitatea calorică a instrumentului trebuie să fie neglijabilă față de capacitatea calorică a corpului de
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
fie în echilibru termodinamic cu mediul sau corpul al cărui temperatură se măsoară, din această cauză capacitatea calorică a instrumentului trebuie să fie neglijabilă față de capacitatea calorică a corpului de măsurat. Pentru asigurarea univocității și proporționalității valorilor măsurate, metoda de măsurare trebuie să se bazeze pe utilizarea unor fenomene fizice descrise de legi date prin relații lineare în temperatură. Instrumentul cu ajutorul căruia se determină temperatura corpurilor sau mediilor cu care vine în contact se numește "termometru". În principiu este alcătuit dintr-
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
se numește "termometru". În principiu este alcătuit dintr-un "corp termometric", caracterizat de o mărime fizică, numit "mărime termometrică", ce variază cu temperatura după o anumită lege fizică. Există o foarte mare varietate de termometre, construite pentru diverse domenii de măsurare și de utilizare. În funcție de corpul termometric, există termometre cu gaz, lichid sau solid (metale sau semimetale); după natura mărimii termometrice respectiv legea fizică, există termometre mecanice, electrice, magnetice, de radiații și altele. Temperatura și măsurarea ei fiind concepte fundamentale ale
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
construite pentru diverse domenii de măsurare și de utilizare. În funcție de corpul termometric, există termometre cu gaz, lichid sau solid (metale sau semimetale); după natura mărimii termometrice respectiv legea fizică, există termometre mecanice, electrice, magnetice, de radiații și altele. Temperatura și măsurarea ei fiind concepte fundamentale ale termodinamicii, istoria termometriei este strâns legată de cea a termodinamicii. Philon din Bizanț și Heron din Alexandria știau că unele substanțe, ca aerul, se dilată sau se contractă, ridicând apa în tuburi închise la un
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
poate fi interpretat drept o scală atașată unui termoscop. Toate acestea sunt la baza revendicărilor inventării termometrului, însă se pare că a fost vorba de o evoluție treptată, mulți contribuind la cristalizarea soluțiilor. Altă problemă era găsirea unui principiu de măsurare unde indicația instrumentului să nu depindă de presiune, iar aceasta a fost termometrul cu lichid. În 1654 Ferdinando II de' Medici (1610-1670), Mare duce de Toscana, face la Accademia del Cimento un balon cu capilară etanș, umplut cu alcool, primul
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
apei. Punctele vor fi inversate în 1744 de către Carl Linné (1707-1778), rezultând scara Celsius (0 ș - 100 ș) folosită astăzi. În 1848 William Thomson (1824-1907) a introdus scara de temperatură absolută, cu gradația „0” la zero absolut. Diferite instrumente de măsurare a temperaturii au fost inventate astfel: în 1821 Thomas Johann Seebeck (1770-1831) descoperă efectul Seebeck, respectiv termocuplul, în 1864 Antoine Henri Becquerel (1852-1908) propune pirometrul optic, construit efectiv în 1892 de Henry Louis Le Chatelier (1850-1936), în 1871 Carl Wilhelm
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
nesiguranța acestei metode. Judecata oamenilor, bazată pe simțuri, asupra temperaturii poate fi eronată, iar intervalul de temperaturi care se poate aprecia pe baza simțurilor este extrem de limitat. Pentru necesitățile științei a fost nevoie de elaborarea unei metodologii numerice obiective a măsurării temperaturii. Introducerea conceptului riguros asupra mărimii fizice temperatură se face în cadrul termodinamicii pe baza principiului zero care afirmă existența unei mărimi scalare numită temperatură, care reprezintă o proprietate a tuturor sistemelor termodinamice, aflate în stări de echilibru, astfel încât egalitatea temperaturilor
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
fabrică termometre uzuale de diverse tipuri sunt următoarele: În funcție de lichidul folosit drept corp termometric, termometrele cu lichid pot fi: La arderea ceramicii, temperatura din cuptoare trebuie să aibă o valoare foarte exactă, în limita unei plaje de câteva grade. În afară de măsurarea ei cu termocupluri sau cu pirometre se pot folosi indicatoare de temperatură. Acestea sunt mici trunchiuri de piramidă alungite, confecționate din diferite materiale ceramice care se înmoaie și se topesc la o anumită temperatură în funcție de compoziție. După numele inventatorului sau
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
este egală cu cea a cuptorului se vor deforma într-un arc caracteristic, vârful lor atingând suportul. Actual aceste indicatoare servesc ca element de verificare a bunei funcționări a aparaturii electronice de menținere a temperaturii în cuptor. Sunt instrumente de măsurare a temperaturii prin metode fără contact, pe baza legilor radiației termice. Uzual sunt numite "pirometre". Există mai multe tipuri de pirometre, dintre care cele mai folosite sunt următoarele. În tehnică, prin temperaturi criogenice se înțeleg temperaturi sub cea de lichefiere
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
prin temperaturi criogenice se înțeleg temperaturi sub cea de lichefiere a unor gaze care prezintă interes industrial, începând cu metanul. Convențional, se consideră temperaturi criogenice cele sub 120 K. Termometrul etalon pentru aceste temperaturi este termometrul cu rezistență de platină. Măsurarea practică a temperaturilor criogenice se poate face cu termocupluri. Temperaturi începând cu cea de fierbere a azotului (77 K) se pot măsura chiar și cu termocupluri comune de tip J (fier-constantan), Pentru domeniul combustibililor criogenici (20 K), temperaturile peste 3
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
comune de tip J (fier-constantan), Pentru domeniul combustibililor criogenici (20 K), temperaturile peste 3 K se pot măsura cu termocupluri de tip K (cromel-alumel), de tip T (cupru-constantan), însă mai potrivite sunt cele de tip E (cromel-constantan). Termometrele etalon pentru măsurarea temperaturilor sub 5 K sunt cele cu presiune de vapori de heliu. În ITS-90 temperatura formula 1 între 0,65 K și 5,0 K este definită prin relația dintre temperatură și presiunea de saturație formula 2 a He (heliu-3) și a
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
al He este la 5,19 K, astfel că, practic, se pot măsura temperaturi cuprinse între 0,5 K și 5 K. La temperatura de 2,1768 K heliul-4 devine superfluid, ceea ce face ca el să nu fie folosit la măsurarea temperaturilor sub 0,65 K. Punctul critic al He este la 3,32 K și trece în stare superfluidă sub temperatura de 0,0026 K, astfel că este folosit la măsurarea temperaturilor între 0,01 K și 3,2 K.
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
ceea ce face ca el să nu fie folosit la măsurarea temperaturilor sub 0,65 K. Punctul critic al He este la 3,32 K și trece în stare superfluidă sub temperatura de 0,0026 K, astfel că este folosit la măsurarea temperaturilor între 0,01 K și 3,2 K. Formula de interpolare pentru temperatură-presiune pe curba de saturație la He și He este: unde presiunea este în Pa, iar pentru coeficienții "A, B, C" a se vedea articolul ITS-90. Pentru
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
latentă de vaporizare la 0 K, formula 6 = 8,314510 J/mol K iar entalpia la temperatura de zero absolut este dată de relația: unde formula 8 = 6,646 g este masa He, formula 9 este constanta Boltzmann, iar formula 10 este constanta Planck. Măsurarea presiunii vaporilor se poate face cu diferite tipuri de manometre. Pentru măsurători obișnuite presiunea se poate măsura cu instrumente cu tub Bourdon, sau cu manometre cu coloană de mercur, a cărei înălțime se măsoară cu catetometrul. Pentru măsurători de precizie
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
instrumente cu tub Bourdon, sau cu manometre cu coloană de mercur, a cărei înălțime se măsoară cu catetometrul. Pentru măsurători de precizie presiunea se poate măsura piezoelectric sau cu o diafragmă plasată imediat deasupra suprafeței lichidului. O metodă practică de măsurare a temperaturilor criogenice este termometria magnetică, care se bazează pe măsurarea susceptibilității paramagnetice a unor săruri. Altă posibilitate practică este măsurarea cu ajutorul termistorilor. Pentru domeniul temperaturilor ultrajoase ( - ULT), adică sub 5 mK, drept senzori se pot folosi semiconductori. S-a
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
a cărei înălțime se măsoară cu catetometrul. Pentru măsurători de precizie presiunea se poate măsura piezoelectric sau cu o diafragmă plasată imediat deasupra suprafeței lichidului. O metodă practică de măsurare a temperaturilor criogenice este termometria magnetică, care se bazează pe măsurarea susceptibilității paramagnetice a unor săruri. Altă posibilitate practică este măsurarea cu ajutorul termistorilor. Pentru domeniul temperaturilor ultrajoase ( - ULT), adică sub 5 mK, drept senzori se pot folosi semiconductori. S-a observat că tensiunea de deschidere a unei diode din GaAlAs începe
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
precizie presiunea se poate măsura piezoelectric sau cu o diafragmă plasată imediat deasupra suprafeței lichidului. O metodă practică de măsurare a temperaturilor criogenice este termometria magnetică, care se bazează pe măsurarea susceptibilității paramagnetice a unor săruri. Altă posibilitate practică este măsurarea cu ajutorul termistorilor. Pentru domeniul temperaturilor ultrajoase ( - ULT), adică sub 5 mK, drept senzori se pot folosi semiconductori. S-a observat că tensiunea de deschidere a unei diode din GaAlAs începe să crească repede la temperaturi sub 35 K. Această sensibilitate
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
fie de câțiva pW. Asta permite folosirea lor ca senzori în băile de He și He. Pentru diferențe de tensiune de 1 μV (măsurabile inclusiv cu aparate de serie) se pot sesiza diferențe de temperatură de 0,1 mK. Pentru măsurarea temperaturilor de ordinul nK (miliardimi de kelvin), cercetătorii folosesc latici optice laser pentru a răci atomi prin expansiune adiabatică. O viteză de deplasare de 7 mm/s a unui atom de cesiu indică o temperatură de c. 700 nK (recordul
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
laser pentru a răci atomi prin expansiune adiabatică. O viteză de deplasare de 7 mm/s a unui atom de cesiu indică o temperatură de c. 700 nK (recordul de temperatură minimă obținut în 1994 la NIST). Definirea modului de măsurare a temperaturilor foarte înalte se face pe baza radiației termice a corpului negru, în speță prin formula lui Planck, cu o etalonare într-unul din punctele fixe: unde formula 12 este una din temperaturile punctelor fixe ale argintului, aurului sau cuprului
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
cuprului, formula 13 sunt radianțele spectrale ale corpului negru pentru lungimea de undă formula 14 la temperaturile respective, iar formula 15 = 0,014388 m K. Termometrul etalon pentru acest domeniu este pirometrul de radiație monocromatică. Unul din domeniile în care este nevoie de măsurarea temperaturilor foarte înalte este astronomia, unde interesează temperatura suprafeței stelelor. Acestea au temperaturi începând de la câteva mii de kelvini (supergigantele roșii din clasa M, ca Betelgeuse, c. 1900 K) și până la zeci de mii de kelvini (supergigantele albastre din clasa
Termometrie () [Corola-website/Science/320066_a_321395]
-
(SIT-90, ) este un standard pentru calibrarea scărilor Kelvin și Celsius ale instrumentelor de măsurare a temperaturii. SIT-90 este o aproximare a scării termodinamice de temperatură care facilitează comparabilitatea și compatibilitatea măsurării temperaturii pe plan internațional. SIT-90 definește puncte fixe de la 0,65 K până la circa 1358 K (−272,5 la 1085) și este subîmpărțită
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
(SIT-90, ) este un standard pentru calibrarea scărilor Kelvin și Celsius ale instrumentelor de măsurare a temperaturii. SIT-90 este o aproximare a scării termodinamice de temperatură care facilitează comparabilitatea și compatibilitatea măsurării temperaturii pe plan internațional. SIT-90 definește puncte fixe de la 0,65 K până la circa 1358 K (−272,5 la 1085) și este subîmpărțită în mai multe domenii de temperatură, care se suprapun în oarecare măsură. Prima Scară Internațională de Temperatură
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
celorlalte puncte fixe, diferențele fiind însă destul de mici, sub 1 la mie. Între 0,65 K și 5,0 K SIPT-90 este definită prin relația dintre temperatură și presiunea de saturație pentru He (heliu-3) și He (heliu-4). Termometrul etalon pentru măsurarea temperaturilor Între 0,65 K și 5 K este cel cu presiune de vapori de heliu. Punctul critic al He este la 3,32 K, iar al He este la 5,19 K, astfel că, practic, se pot măsura temperaturi
Scara Internațională de Temperatură din 1990 () [Corola-website/Science/320091_a_321420]
-
scafandru la 1,3 bar. Aparatele Inspiration și Evolution au date tehnice comune cu excepția dimensiunilor și a greutății care este în funcție de mărimea canistrei cu absobant de CO. (consola de monitorizare Vision este prevăzută și cu un senzor de căldură pentru măsurarea consumului de absorbant)
Inspiration (recirculator) () [Corola-website/Science/320111_a_321440]
-
obiectivelor strategice pe baza relațiilor cauzale dintre procesele organizației, de aliniere organizațională și cascadare a obiectivelor până la nivel de angajat, de execuție a strategiei pe baza inițiativelor strategice finanțate prin StratEx și de închidere a buclei de management, pe baza măsurării, învățării, testării schimbărilor și adaptării obiectivelor strategice. În cele din urmă, Balanced Scorecard este un sistem de management și optimizare a execuției strategiei unei organizații, care-i permit obținerea unei creșteri accelerate în performanță operațională și atingerea obiectivelor strategice definite
Balanced scorecard () [Corola-website/Science/320114_a_321443]