49,962 matches
-
asta, nuanțează el, că Behemot se referă, de fapt, la conexiunile și de-conexiunile vieții: „Distincția nu trece prin alternativa conectare/de-conectare, ci prin mecanismul morbid sau dinamica erotică de care sunt animate acestea (conexiunile și de-conexiunile - n.r.)”. Conceptul de destructivitate îi permite lui Gérard Rabinovitch să reveleze, să articuleze și să gândească asemănările și deosebirile dintre condițiile de posibilitate și modalitățile practice ale Shoah-ului și ale genocidului etnicilor Tutsi și Hutu moderați din Rwanda din 1994. Gérard Rabinovitch
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
Rabinovitch să reveleze, să articuleze și să gândească asemănările și deosebirile dintre condițiile de posibilitate și modalitățile practice ale Shoah-ului și ale genocidului etnicilor Tutsi și Hutu moderați din Rwanda din 1994. Gérard Rabinovitch își dezvoltă în prezent cercetarea asupra conceptului de „destructivitate” în lucrările sale despre nazism, despre genocidul etnicilor Tutsi și Hutu moderați, dar și în lucrări despre lumea interlopă și mafia, terorism, precum și despre efectele „recuperate” ale nazismului în manifestările contemporane de dezintegrare a legăturilor sociale. Sprijinindu-se
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
lumea interlopă și mafia, terorism, precum și despre efectele „recuperate” ale nazismului în manifestările contemporane de dezintegrare a legăturilor sociale. Sprijinindu-se pe ideile și contribuțiile freudiene, în special cele din "Malaise dans la civilisation", și pe propriile descoperiri legate de conceptul de „destructivitate”, Gérard Rabinovitch reflectează asupra consecințelor caracterului plastic al distrucției, asupra capacității sale de adaptare la diferitele situații istorice, fără a-și schimba însă natura. Confruntându-se cu acest adevăr incomod - barbaria bântuie umanitatea - Gérard Rabinovitch lucrează la fundamentarea
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
Ca parte a cercetării desfășurate în cadrul IEEL, Gérard Rabinovitch preia și dezvoltă intuiția sociologului post-weberian S. N. Eisenstadt de a vedea iudaismul ca civilizație: „perspectiva civilizațională care apare ca cel mai bun instrument pentru a înțelege istoria evreiască”. El distinge astfel conceptul de „civilizație” de termenii „religie”, „grup etnic” etc.
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
unor țurțuri de gheață ce se formează sub platformele suspendate și care ulterior vor cădea aleatoriu. Jocul Mario Bros. a fost creat de către japonezii Shigeru Miyamoto și Gunpei Yokoi, cei doi participând de asemenea și la realizarea jocului Donkey Kong. Conceptul de a lovi adversarii de dedesubt a fost sugerat de către Yokoi și întrucât planșele de joc erau formate din mai multe platforme suspendate poziționate una deasupra celeilalte acest lucru s-a dovedit o idee foarte bună. De la lansare și până în
Mario Bros. () [Corola-website/Science/335722_a_337051]
-
au reieșit forme hibrid, ca, de exemplu, docu-ficțiunea și docu-drama), genurile de film pot fi împărțite în mai multe feluri. Decorul este mediul in care povestea are loc (e.g., film de război, western sau epopee spațială). Tema se refera la conceptele explorate de film (e.g., film science - fiction, film sportiv sau film polițist). Starea se referă la tonul emoțional al producției (e.g., film de comedie, film horror sau dramă). Formatul se referă la felul în care a fost filmată producția sau
Gen cinematografic () [Corola-website/Science/335749_a_337078]
-
limbic (din latină "limbus = graniță"). Sistemul limbic constă din hipocamp, cortexul cingular, cortexul olfactiv și amigdală. În cadrul teoriei sale despre creier, Paul MacLean a propus că sistemul limbic constituie baza neurală a emoțiilor. Totuși, alți oameni de știință neagă validitatea conceptului de sistem limbic unificat. În ciuda acestor dezbateri, hipocampul este conectat anatomic la părți ale creierului care sunt implicate în comportamentul emoțional - septul, corpul mamilar hipotalamic și complexul nuclear anterior al talamusului - și prin urmare rolul său de structură limbică nu
Hipocamp () [Corola-website/Science/335765_a_337094]
-
Cercetare a Rețelelor Complexe al Universității Northeastern. El este membru asociat al Centrului de Biologie Sistematică a Cancerului la Institutul Dana-Farber al Universității Harvard și profesor la Centrul de Științele Rețelelor la Universitatea Central-Europeană din Budapesta. În 1999 a introdus conceptul rețelelor fără scară și a propus modelul Barabási-Albert pentru a explica existența lor răspândită în sistemele naturale, tehnologice și sociale, de la telefonul celular la World Wide Wed și comunitățile online. Barabási s-a născut într-o familie de maghiari din
Albert-László Barabási () [Corola-website/Science/335767_a_337096]
-
de Medicină al Facultății de Medicină Harvard. În 2008 Barabási deținea cetățenie maghiară, română și SUA. Barabási a fost un contribuitor semnificativ la dezvoltarea științelor de rețea și la fizica statistică a sistemelor complexe. Contribuția sa majoră a fost descoperirea conceptului de rețea fără scară. A semnalat lipsa de scară a Wold Wide Web în 1999 și în același an a propus modelul Barabási-Albert într-o publicație cu Réka Albert în jurnalul Science. Acest model descrie cum creșterea și atașarea preferențială
Albert-László Barabási () [Corola-website/Science/335767_a_337096]
-
rețelele de interacțiune între proteine. În 2001 a publicat un nou articol cu Réka Albert and Hawoong Jeong în care demonstrează o slăbiuciune a rețelelor fără scară, anume că ele sunt rezisente la deranjamente arbitrare dar susceptibile unor atacuri. Acest concept este discutat în bestsellerul pentru audiență generală numit "Linked" ("Conectat"). Contribuțiile lui Barabási la biologia de rețea și medicina de rețea includ introducerea conceptului de "diseasome" ("patologom"), care descrie conexiunile dintre boli prin genele care le sunt comune. Tot el
Albert-László Barabási () [Corola-website/Science/335767_a_337096]
-
rețelelor fără scară, anume că ele sunt rezisente la deranjamente arbitrare dar susceptibile unor atacuri. Acest concept este discutat în bestsellerul pentru audiență generală numit "Linked" ("Conectat"). Contribuțiile lui Barabási la biologia de rețea și medicina de rețea includ introducerea conceptului de "diseasome" ("patologom"), care descrie conexiunile dintre boli prin genele care le sunt comune. Tot el a fost pionerul folosirii big data în contextul datelor despre pacienți, în vederea explorării comorbidităților unor boli, prin suprapunerea acestora cu informații despre rețele moleculare
Albert-László Barabási () [Corola-website/Science/335767_a_337096]
-
sisteme geo-informatice), a fost un pionier în aceste subdomenii ale informaticii în România. O parte dintre titlurile semnate de sunt frecvent menționate în bibliografii academice și profesionale din România și din lume. În domeniul cărților tehnice, Mircea Băduț a inventat conceptul editorial „...în trei timpi”: fiecare subiect/subcapitol din carte este prezentat pe trei nivele distincte de accesibilitate (începător, mediu, avansat - însă cu o redundanta minimă), astfel încât cititorul își poate alege singur nivelul potrivit pentru autoinstruire. Două dintre cărțile sale au
Mircea Băduț () [Corola-website/Science/335769_a_337098]
-
, numit și Internetul a Orice, în , este un concept care definește o lume în care toate obiectele (mașini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile, portabile, etc) sunt conectate între ele cu ajutorul internetului. Potrivit Cisco, această tehnologie va genera o valoare de 4.600 de miliarde de dolari până în anul
Internetul Tuturor Lucrurilor () [Corola-website/Science/332508_a_333837]
-
la lucrurile realizate manual la sfârșitul secolului al XIX-lea. Subculturile moderne au preluat apoi acest sistem că pe o revoltă împotriva globalizării și industrializării. Exprimarea „Do it yourself” a fost folosită pentru prima oara în 1950 și promova exact conceptul cunoscut astăzi, posibilitatea ca oamenii să apeleze la prefabricate pe care apoi să le folosească în locuința în diverse scopuri, în locul obiectelor și articolelor furnizate deja finalizate. În anul 2011, în România existau aproximativ 100 de magazine de bricolaj iar
Bricolaj () [Corola-website/Science/332546_a_333875]
-
lungul aceleiași perioade? Alexandru Lamba consideră că romanului este „scris concis și lapidar, în manieră apropiată unui scenariu de film de acțiune”, oferind „o acțiune explozivă și total imprevizibilă - chiar greu de urmărit în unele momente - aditivată din plin cu concepte la limita științei și speculației deopotrivă, cu sinergii încâlcite clădite de personaje profunde și cu flash-back-uri surprinzătoare. Este țesută o pânză care se întinde din preistorie - prin intermediul relicvelor -, trece prin antichitate, ia de-acolo mituri și legende și răzbate în
Atavic (roman) () [Corola-website/Science/332571_a_333900]
-
partajarea de fișiere, imprimante și alte resurse în mod egal între toate dispozitivele. . Sunt câteva lucruri de luat în considerare înainte de a seta o rețea P2P: Rețelele P2P au fost utilizate la începutul internetului în mai multe domenii de aplicare, conceptul fiind popularizat de către sistemele create anterior. <br>Astfel în anul 1969, a apărut ARPANET, ca precursor al internetului, o rețea de calculatoare client-server. <br>Usenet, un serviciu public folosit pentru discuții și download-uri de filme, muzică, fotografii sau software, a
Peer-to-peer () [Corola-website/Science/332620_a_333949]
-
perioade a fost marcat de Tezele din iulie ale lui Nicolae Ceaușescu. Istoria a fost manipulată pentru a servi cultului personalității dictatorului, scrierea istoriei fiind impregnată de un naționalism excesiv. În 1974 a fost inventat de Edgar Papu termenul protocronism, concept care a adunat sub stindardul său o seamă de preopinenți ai ideilor că poporul român ar fi fost unic și pionier în diverse domenii. După Revoluția română din 1989, accesul la arhive care, până atunci, fusese rezervat istoricilor oficiali s-
Istoriografia română () [Corola-website/Science/332659_a_333988]
-
Alaska sunt primele crucișătoare de linie americane care vor fi astfel construite."” Unii istorici actuali susțin că această clasificarea e mai precisă deoarece consideră că navele erau „c"rucișătoare de linie în tot înțelesul cuvântului, cu toate vulnerabilitățile inerente acestora"”. Conceptul tradițional anglo-american de crucișător de linie a sacrificat mereu protecția în schimbul vitezei și armamentului - el nu avea în vedere să se opună forței unor tunuri similare celor cu care el însuși era înzestrat. Procentajul blindajului din greutatea "Alaska", 28,4
Clasa Alaska () [Corola-website/Science/332630_a_333959]
-
comanda comandamentelor antiaerian local. În cele din urmă, toate escadrilele de avioane de vânătoare aveau să fie trecute sub comanda unei dintre cele câteva "Luftflotten" (Flote Aeriene), care trebuiau să urmărească apărarea obiectivelor germane într-o manieră „legată direct cu conceptul strategic pentru conducerea continuă a războiului aerian”. Cu alte cuvinte, avioanele de vânătoare ale "Luftwaffe" aveau să acționeze atât ca forță defensivă, cât și ofensivă, pentru păstrarea superiorității aeriene atât asupra spațiului aerian inamic, cât și asupra celui propriu. Această
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
fost create noi escadrile ("Geschwader") până în 1942. Anii 1940 și 1941 au fost practic pierduți. Pentru nevoile defensivei aeriene au fost creat doar opt escadrile, iar forța totală a crescut doar cu o treime. Creșterea forțelor defensive aeriene și dezvoltarea conceptelor lor s-au datorat în principal activității inamicului. Planificarea defensivei aeriene a fost tot timpul una de tip reactiv. La Reichsluftfahrtministerium (RLM, Ministerul Aerului) sau al Înaltului Comandament (OKL) nu a existat niciun departament tehnico-tactic. Din acest motiv, "Luftwaffe" nu
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
Termenii a priori („din ceea ce se află înainte”) și a posteriori („din ceea ce vine după”) sunt concepte utilizate în filozofie, mai precis în domeniul epistemologiei, având rolul de a distinge între două tipuri de cunoaștere, propoziții sau judecăți, bazate pe modul în care cunoaștem adevărul lor. Cunoașterea "a priori" este acea cunoaștere independentă de experiență (ex: „Toți
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
prin identitate, iar acelea în care această legătură este gândită fără identitate trebuie să fie numite judecăți sintetice. Pe cele dintâi le-am putea numi și judecăți explicative, pe celelalte extensive, fiindcă cele dintâi nu adaugă prin predicat nimic la conceptul subiectului, ci numai îl descompun prin analiză în conceptele lui parțiale, care erau deja gândite îl el (deși confuz); pe când cele din urmă adaugă la conceptul subiectului un predicat care nu era deloc gândit în el și nu putea fi
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
gândită fără identitate trebuie să fie numite judecăți sintetice. Pe cele dintâi le-am putea numi și judecăți explicative, pe celelalte extensive, fiindcă cele dintâi nu adaugă prin predicat nimic la conceptul subiectului, ci numai îl descompun prin analiză în conceptele lui parțiale, care erau deja gândite îl el (deși confuz); pe când cele din urmă adaugă la conceptul subiectului un predicat care nu era deloc gândit în el și nu putea fi scos prin descompunerea lui”. Totuși, unii filosofi, printre care
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
judecăți explicative, pe celelalte extensive, fiindcă cele dintâi nu adaugă prin predicat nimic la conceptul subiectului, ci numai îl descompun prin analiză în conceptele lui parțiale, care erau deja gândite îl el (deși confuz); pe când cele din urmă adaugă la conceptul subiectului un predicat care nu era deloc gândit în el și nu putea fi scos prin descompunerea lui”. Totuși, unii filosofi, printre care și Quine, refuză să accepte sau să recunoască orice fel de distincție de genul analitic - sintetic, susținând
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
în care putem ajunge să cunoaștem adevăruri, ea nu marchează o diviziune clară între tipuri de cunoaștere și se sprijină pe concepții greșite despre definiție și despre identitatea între înțelesuri. Astfel, „judecățile analitice nu extind deloc cunoștință noastră, ci că conceptul, pe care îl am, este descompus și îmi este făcut inteligibil mie însumi; că în judecățile sintetice trebuie să am, în afară de conceptul meu de subiect, încă ceva (X) pe care se sprijină intelectul, pentru a cunoaște că un predicat, care
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]