49,962 matches
-
greșite despre definiție și despre identitatea între înțelesuri. Astfel, „judecățile analitice nu extind deloc cunoștință noastră, ci că conceptul, pe care îl am, este descompus și îmi este făcut inteligibil mie însumi; că în judecățile sintetice trebuie să am, în afară de conceptul meu de subiect, încă ceva (X) pe care se sprijină intelectul, pentru a cunoaște că un predicat, care nu se află în acest concept, îi aparține totusi”. Pentru Immanuel Kant existau următoarele patru categorii de adevar: Distincția metafizică dintre adevărurile
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
descompus și îmi este făcut inteligibil mie însumi; că în judecățile sintetice trebuie să am, în afară de conceptul meu de subiect, încă ceva (X) pe care se sprijină intelectul, pentru a cunoaște că un predicat, care nu se află în acest concept, îi aparține totusi”. Pentru Immanuel Kant existau următoarele patru categorii de adevar: Distincția metafizică dintre adevărurile necesare și contingente conține implicații ale cunoașterii a priori și a posteriori. O propoziție este cu necesitate adevărată dacă negația ei este contradictorie în
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
ei este contradictorie în sine (și este adevărată în orice lume posibilă). Să luăm ca exemplu propoziția „Toți celibatarii sunt necăsătoriți”. Negația sa, propoziția " Unii celibatarii sunt necăsătoriți”, este incoerentă, pentru că a fi necăsătorit (sau semnificația termenului) este cuprinsă în conceptul de „celibatar” (o parte din definiția termenului). Propozițiile care conțin termeni contradictorii sunt cu necesitate false. De asemenea, negația unei propoziții cu termeni contradictorii este cu necesitate adevărată. Prin contrast, o propoziție care este contingent adevărată este una a cărei
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
consideră că judecățile a priori, în forma lor pură, lipsită de material empiric, sunt limitate la deducția condițiilor de posibilitate ale experienței. Aceste condiții transcendentale (sau a priori) își au originea în gândirea umană și sunt independente de orice experiență. Concepte precum timp și cauza fac parte din lista de forme pure a priori. Kant a dedus că formele pure sunt stabilite cu ajutorul esteticii transcendentale (timp și spațiu) și logicii transcendentale.
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
și mizantropie. Immanuel Kant afirmă că ura față de umanitate poate îmbracă două forme: aversiune față de oameni sau ostilitate față de aceștia. Condiția poate să apară fie din dispreț, fie din voința bolnavă, însă unele din expresiile sale sunt greșit legate de conceptul de mizantropie. Un alt exemplu incorect de mizantropie este citatul „Hell is other people” (ro: Iadul sunt ceilalți) scris de Jean Paul Sartre. Formularea acestuia pare să exprime ideea de dispreț, insă Sartre s-ar fi putut referi la felul
Mizantropie () [Corola-website/Science/332735_a_334064]
-
(n. 31 decembrie 1940 în București) este un artist plastic german-italian, originar din România, adept al conceptului Land art care trăiește în Pievalinghe lângă Montaione (Toscana). Numele său integral de familie - la care însă a renunțat, „revenind la cel burghez din secolul al 17-lea“ - este Pildner von Steinburg. Familia mamei sale făcea parte din vechea nobilime
Dieter Pildner () [Corola-website/Science/332762_a_334091]
-
cu un teritoriu de 80.000 mp, renovând și refăcând apoi clădirea principală din piatră, care datează din secolul al 15-lea. Astfel Azienda Pievalinghe a fost transformată de noul proprietar încetul cu încetul într-un uriaș monument teritorial al conceptului Land art, “într-o operă vie fitomitologică.” „Panteismul ca un fenomen nou, născut în contextul monoteismului contemporan aici în Pievalinghe primește în domeniul Land-artei contemporane conƫinuturi noi,“ spune artistul. “Iar aceasta este mult mai mult, decât a vrut cândva să
Dieter Pildner () [Corola-website/Science/332762_a_334091]
-
oferă comisioane și pentru faptul că un membru recomandă site-ul unui prieten, astfel că dacă acel prieten începe să își facă cumpărăturile prin intermediul platformei, membrul care l-a recomandat va primi un procent din valoarea comisionuli primit de acesta. Conceptul cumpărăturilor de tip cashback este destul de nou în România, 2010 fiind anul în care acest model de business a pătruns pe piața românească. În afară, probabil și pentru că acest mod de a face cumpărături a aparut devreme, undeva prin 2005
Site de cashback () [Corola-website/Science/332764_a_334093]
-
Idealismul transcendental este un termen aplicat în epistemologie de către filozoful de origine germană Immanuel Kant, care susține că sinele uman sau egoul transcendental construiește cunoașterea din două elemente: intuiții empirice (experiențe senzoriale) și concepte ale intelectului, numite și categorii. Idealismul kantian este în opoziție cu alte două teorii filozofice - idealismul problematic cartezian centrat pe ideea că existența materiei poate fi pusă la îndoială, respectiv idealismul berkeleyan, care arată că lucrurile materiale nu constau decât
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
iar ele ca lucruri-în-sine trebuie să rămână veșnic imposibil de cunoscut. Idealismul transcendental a rămas o mișcare semnificativă în filozofie, dând mai târziu naștere unor curente de influență kantiană, respectiv neokantianismului. Deși a influențat dramatic cursul filozofiei germane, interpretarea acestui concept a fost subiectul unor dezbateri între filozofii secolului XX. Kant l-a descris pentru prima dată în Critica Rațiunii Pure și l-a modificat astfel încât să nu fie identificat cu realismul sau idealismul, însă filozofii n-au găsit elemente suficiente
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
și printre experiențele noastre se amestecă cunoștințe care trebuie să aibă originea a priori și care servesc poate numai pentru a procura o legătură reprezentărilor simțurilor noastre. Căci dacă eliminăm din cele dintâi tot ce aparține simțurilor, rămân totuși anumite concepte originare și judecăți produse de acestea, care să se fi format cu totul a priori, independent de experiență, fiindcă fac să se poată spune sau cel puțin să se creadă că se poate spune despre lucrurile care apar simțurilor mai
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
al termenului, este explicarea posibilității cunoștințelor sintetice a priori: „Numesc transcendentală orice cunoaștere care se ocupă în genere nu cu obiecte, ci cu modul nostru de cunoaștere a obiectelor întrucât acesta este posibil a priori. Un sistem de astfel de concepte s-ar numi filosofie transcendentală”. Pentru scurt timp, Schopenhauer a descris idealismul transcendental drept distincția dintre fenomen și lucru-în-sine, și a recunoscut că doar fenomenul ne este accesibil nouă deoarece „cunoaștem lucrurile doar așa cum ne apar”. „Transcendentală este filozofia prin
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
, alături de poziția originară, este un concept utilizat de-a lungul secolelor sub alte nume de filosofi precum John Stuart Mill, John Rawls, și Immanuel Kant ale cărui lucrări se centrează asupra noțiunii de contract social. John Harsanyi a introdus conceptul în domeniul economiei. Utilizarea sa contemporană
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
, alături de poziția originară, este un concept utilizat de-a lungul secolelor sub alte nume de filosofi precum John Stuart Mill, John Rawls, și Immanuel Kant ale cărui lucrări se centrează asupra noțiunii de contract social. John Harsanyi a introdus conceptul în domeniul economiei. Utilizarea sa contemporană a fost dezvoltată de către John Rawls în lucrarea O Teorie a Dreptății. Acesta reprezintă o metodă echitabilă care să asigure dreptatea principiilor admise, oricare ar fi acelea; să determine moralitatea anumitor probleme (ex: sclavia
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
indivizii sunt simple ființe raționale, libere și moral egale. Ești conștient însă că în lumea reală va exista o distribuție naturală și vor exista diferențe de sex, rasa și culturi care vor separa societatea în grupuri dinstincte”. Un astfel de concept poate avea repercusiuni imense în cazul aplicării sale atât în prezent, cât și în trecut. Referindu-ne la exemplu cu sclavia, dacă toți proprietarii de sclavi ar fi forțați să stea în spatele unui văl al ignoranței și să-și imagineze
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
va găsi că este mai sigur să existe drepturi egale pentru toți decât să riște să-i favorizeze pe unii și să-i defavorizeze pe alții, neștiind din care categorie sunt ei înșiși. Una dintre cele mai vechi exemple apropiate conceptului apare în Biblie, în 2 Samuel, capitolul 12, unde profetul Natan îl ceartă pe Regele David după ce acesta i-a furat nevasta unuia dintre propriii soldați, Urie, prin intermediul unui povestiri aparent fără legătură: „Într-un anumit oraș erau doi oameni
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
afla originea a priori în rațiune) și Empirismul (conform căruia cunoașterea putea fi obținută doar prin simțuri, a posteriori). Idealismul transcendental kantian afirma că știm mai mult decât niște simplele idei într-o minte divină postulate de Berkeley. Sunt introduse conceptele de noumen (lucru-în-sine) și fenomen; noumenul poate fi real atât empiric, cât și transcendental, chiar dacă nu poate fi cunoscut în mod direct. Acesta din urmă poate fi cunoscut doar prin intermediul fenomenului (el este filtrat de simțurile noastre și este intuit
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
a lui Kant este de orientare deontologica (se referă la acțiunile bune sau rele realizate de către un agent moral din datorie, în opoziție cu cele realizate de un agent moral în vederea unei consecințe bune sau rele) și este centrată pe conceptul de datorie. Este întemeiată pe ideea că rațiunea este bună în sine și că toți indivizii sunt ființe raționale. Contribuția sa majoră a fost teoria imperativului categoric care susține că trebuie să acționezi întotdeauna conform unei asemenea maxime care poate
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
În filozofia kantiană, o categorie este un concept pur al intelectului. O categorie kantiană este o caracteristică a obiectului ca fenomen înainte ca acesta să fie experimentat. Kant menționează că ele sunt „concepte ale unui obiect în genere[...] conceptele pure ale intelectului se aplică la obiecte care ne
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
În filozofia kantiană, o categorie este un concept pur al intelectului. O categorie kantiană este o caracteristică a obiectului ca fenomen înainte ca acesta să fie experimentat. Kant menționează că ele sunt „concepte ale unui obiect în genere[...] conceptele pure ale intelectului se aplică la obiecte care ne pot fi date în intuitie”. Sensul acestui termen este diferit de sensul propriu. Ea este o condiție a posibilității obiectelor în genere. Termenul își are
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
În filozofia kantiană, o categorie este un concept pur al intelectului. O categorie kantiană este o caracteristică a obiectului ca fenomen înainte ca acesta să fie experimentat. Kant menționează că ele sunt „concepte ale unui obiect în genere[...] conceptele pure ale intelectului se aplică la obiecte care ne pot fi date în intuitie”. Sensul acestui termen este diferit de sensul propriu. Ea este o condiție a posibilității obiectelor în genere. Termenul își are originea în κατηγορία ("katēgoria"), tradus cu
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
o clasificare logică în douăsprezece rubrici a enunțurilor considerând că fiecare din ele corespunde câte unei funcții a intelectului uman. În cadrul acestei clasificări, principalele diviziuni sunt cantitatea, calitatea, relația și modalitatea.; acestea se aplică fenomenelor sau aparențelor și nu lucrurilor-în-sine. Conceptele pure kantiene erau, așadar, categorii ale intelectului și el era preocupat mai mult de modul în care putea fi degajate presupusele forme ale intelectului decât stabilirea listei complete a genurilor ființei ca Aristotel. Ulterior, Hegel, Husserl și Peirce au întreprins
Categorie (Kant) () [Corola-website/Science/332744_a_334073]
-
Condiția de posibilitate () este un concept filozofic care-și are originea în sistemul idealist kantian. Immanuel Kant a introdus acest concept în paragraful 2 al lucrării sale "Critica rațiunii pure" (1781), în legătură cu explicarea spațiului ca o condiție de posibilitate a fenomenelor. El a fost preluat ulterior
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
Condiția de posibilitate () este un concept filozofic care-și are originea în sistemul idealist kantian. Immanuel Kant a introdus acest concept în paragraful 2 al lucrării sale "Critica rațiunii pure" (1781), în legătură cu explicarea spațiului ca o condiție de posibilitate a fenomenelor. El a fost preluat ulterior de toți filozofii influențați de gândirea kantiană (inclusiv pe linia fenomenologiei lui Edmund Husserl și
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
toți filozofii influențați de gândirea kantiană (inclusiv pe linia fenomenologiei lui Edmund Husserl și Martin Heidegger) și transformat într-un adevărat „clișeu al jargonului filozofic”. O condiție de posibilitate este un cadru necesar apariției anumitor entități. Este des utilizată în contrast cu conceptul de cauzalitate unilaterală, sau chiar în opoziție cu noțiunea de interacțiune. Ca exemplu, poate fi considerat un cub construit de un artizan. Toate cuburile sunt tridimensionale. Dacă un obiect este tridimensional, atunci este un obiect extins. Dar extinderea este imposibilă
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]