49,647 matches
-
proceselor. Aceste norme pot include descrieri scrise, fotografii sau ilustrații și mostre fizice; Mentenanța corespunzătoare a proceselor trebuie să fie asigurată, pentru a prezerva sau a îmbunătăți capabilitatea inițială a proceselor. Aceasta ar putea include mentenanța preventivă pentru echipamentele de măsurare și încercare utilizate în procesele de producție și de inspecție. Atunci când caracteristicile de calitate ale produselor nu pot fi verificate prin inspecții și încercări ulterioare ale produselor și când, de exemplu, deficiențele devin evidente numai după ce produsul se află în
Procesele sistemului de management al calității () [Corola-website/Science/321350_a_322679]
-
proces; 3. Să fie definite, pentru fiecare proces, metodele de realizare a operațiilor în condiții controlate, inclusiv: ٭identificarea planurilor, procedurilor, instrucțiunilor de lucru, normelor de acceptare a produselor care vor fi folosite; ٭identificarea facilităților, echipamentelor, sculelor, instrumentelor și aparatelor de măsurare sau mediului de lucru; ٭identificarea parametrilor de proces și caracteristicilor produselor care trebuie să fie controlate, inclusiv frecvența și metodele de monitorizare, limitele de acceptare a produselor și acțiuni de remediere când aceste limite sunt depășite; ٭definirea tipului și frecvenței
Procesele sistemului de management al calității () [Corola-website/Science/321350_a_322679]
-
pot fi proceduri documentate sau nu; aceste proceduri documentate pot fi incluse, dacă este necesar, în manualul calității; ٭se explică modurile în care interacționează procesele SMC, de exemplu interacțiunile dintre procesele de realizare a produsului și alte procese de management, măsurare și îmbunătățire; ٭se prezintă politicile referitoare la calitate ale organizației, care arată că organizația este strict angajată în respectarea cerințelor calității; ٭se oferă detalii și explicații complete ale excluderilor (eliminărilor) unor cerințe ale standardului ISO 9001:2008. De exemplu, dacă
Procesele sistemului de management al calității () [Corola-website/Science/321350_a_322679]
-
pentru produse; ٭dezvoltarea, verificarea și documentarea proceselor de producție (diagrame de flux ale proceselor, plane de operații, instrucțiuni de reglare a echipamentelor, specificații pentru scule, instrucțiuni pentru operatori etc.); ٭stabilirea criteriilor pentru acceptarea produsului și a cerințelor pentru verificarea produsului (măsurări, inspecții, teste etc.). "Specificațiile" sunt documente care stabilesc cerințe. Ele sunt unice pentru proces, produs sau organizație, de aceea nu sunt detaliate în standard. În categoriile documentelor SMC sunt incluse și "documente externe" care cuprind desene ale clienților, specificații, cerințe
Procesele sistemului de management al calității () [Corola-website/Science/321350_a_322679]
-
l este un aparat electric de măsură folosit pentru măsurarea tensiunilor în circuitele electrice. O altă definire valabilă spune că, voltmetrul este un aparat de măsură care măsoară diferența de potențial electric dintre două puncte. Voltmetrele clasice sunt compuse din dispozitive de măsură propriu-zise, alături de care pentru extinderea domeniului de
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
interioare față de bornele între care se aplică Ux există intrări cu 2,3 sau 4 borne, fiecare cu avantajele și dezavantajele lor. Intrarea cu 2 borne. Este cel mai simplu și cel mai economic sistem de intrare, însă nu permite măsurări flotante (adică măsurări pe obiecte ce nu au punct de masă, cum este cazul măsurării tensiunii de colector la tranzistoare). Cu toate acestea, intrarea cu 2 borne este mult mai utilizată la VE, mai ales în RF (radiofrecvență), la osciloscoape
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
între care se aplică Ux există intrări cu 2,3 sau 4 borne, fiecare cu avantajele și dezavantajele lor. Intrarea cu 2 borne. Este cel mai simplu și cel mai economic sistem de intrare, însă nu permite măsurări flotante (adică măsurări pe obiecte ce nu au punct de masă, cum este cazul măsurării tensiunii de colector la tranzistoare). Cu toate acestea, intrarea cu 2 borne este mult mai utilizată la VE, mai ales în RF (radiofrecvență), la osciloscoape și la generatoare
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
borne, fiecare cu avantajele și dezavantajele lor. Intrarea cu 2 borne. Este cel mai simplu și cel mai economic sistem de intrare, însă nu permite măsurări flotante (adică măsurări pe obiecte ce nu au punct de masă, cum este cazul măsurării tensiunii de colector la tranzistoare). Cu toate acestea, intrarea cu 2 borne este mult mai utilizată la VE, mai ales în RF (radiofrecvență), la osciloscoape și la generatoare de forme de semnal. Intrarea cu 3 borne. La aceasta, bornele de
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
cu 3 borne. La aceasta, bornele de legătură sunt flotante, adică ambele borne de intrare pentru tensiunea de măsurat (Ux) sunt izolate (Riz) față de carcasa CM, care este legată la pământ. Acest tip de intrare numită și intrare flotantă, permite măsurarea tensiunilor pe obiecte de măsură (OM) ce nu au ieșire la masă (bornă de masă), fără a forma o buclă de masă. Intrarea flotantă se întâlnește în toate multimetrele numerice alimentate la rețea, la indicatoarele de nul (electronice) pentru punți
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
poate fi afișată pe scara gradată la un aparat de măsură, AM. Ca parametru cantitativ rezoluția se definește numai pentru AM cu afișare discretă cum sunt afișarea numerică și cea analogică cu LED-uri. c) Precizia. În prezent, precizia de măsurare a multimetrelor electronice se exprimă prin doi termeni de eroare: a% de citire (ct+b%) din cap de scară (cs), adică (t=eroare totală) exprimare ce pare mai adecvată decât cea bazată pe un indice de clasă unic. Termenul a
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
termeni de eroare: a% de citire (ct+b%) din cap de scară (cs), adică (t=eroare totală) exprimare ce pare mai adecvată decât cea bazată pe un indice de clasă unic. Termenul a% ct provine din erori sistematice survenite la măsurare, ca: neconcordanța dintre treptele de sensibilitate, modificare a amplificării, toleranță la montarea scării gradate etc. Termenul b% cs provine din erori întâmplătoare și erori maximale ca: frecarea în lagăre la instrumentul (cu ac indicator) de ieșire, derivă termică, curenți de
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
este afectată de temperatură și pH. Hiperuricemia este o caracteristică clasică a gutei, însă în aproape jumătate din cazuri guta nu este însoțită de hiperuricemie, iar majoritatea persoanelor cu valori ridicate ale acidului uric nu suferă niciodată de gută. Astfel, măsurarea valorilor acidului uric are o utilitate diagnostică limitată. Hiperuricemia este definită ca o valoare a uraților din plasmă care depășește 420 μmol/l (7,0 mg/dl) la bărbați și 360 μmol/l (6,0 mg/dl) la femei. Alte
Gută () [Corola-website/Science/321436_a_322765]
-
tubul "T1" cu talpă de sprijin, tubul "T2" care are un reticul "R" gradat ("1 cm divizat în 0,1 mm") și o lupă ("ocular tip Ramsden") pentru vizualizarea reticulului. Prin construcție tuburile pot să alunece unul într-altul. Înainte de măsurare, luneta se reglează pe infinit și se pune in fața obiectivului lunetei o diafragmă circulară "W" cu un diametru "D" cunoscut. Prin deplasarea ocularului în tubul "T2" se potrivește ocularul astfel încât ochiul să vadă clar diviziunile reticulului. După reglajul de
Dinametru () [Corola-website/Science/316397_a_317726]
-
produse locale ca lapte și spanac, Organizația Mondială a Sănătății, WHO, vorbind de o situație "serioasă". Agenția Kyodo a făcut cunoscut la 26 martie că de la 11 martie, 17 lucrători de la centrala Fukushima sunt suprairadiați, la ei constatându-se prin măsurare o valoare a radioactivității mai mare de 100 mSievert (milisievert), valoare limită maximă admisibilă pentru un om, pe un an întreg. Autoritatea niponă de securitate atomică (NISA) a anunțat la 26 martie că apa de mare din zona coastei Fukushima
Cutremurul din Tōhoku (2011) () [Corola-website/Science/322310_a_323639]
-
se referă la evoluția dispozitivelor de măsurat timpul: clepsidre, ceasuri, cronometre. Încă din perioada celor mai vechi civilizații, omul a fost preocupat de măsurarea timpului și aceasta pentru a-și putea organiza viața socială, religioasă, economică. La început, ca referință i-au servit fenomene ciclice ca anotimpurile, ciclul lunar, deplasarea aparentă a planetelor. Încă de acum patru milenii, babilonienii, în poemul epic Enuma Eliș
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
au servit fenomene ciclice ca anotimpurile, ciclul lunar, deplasarea aparentă a planetelor. Încă de acum patru milenii, babilonienii, în poemul epic Enuma Eliș, prezentau un model de calendar alcătuit din 12 luni de câte 30 de zile. Acest mod de măsurare a timpului corespundea sistemului lor de numărare sexagesimal, care ulterior se transformă în cel duodecimal (care ulterior va fi utilizat pentru numerotarea orelor). De asemenea, prin 3000 î.Hr., sumerienii iau ca reper perioadele de repetiție a fluxurilor și refluxurilor. Aceștia
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
prin 3000 î.Hr., sumerienii iau ca reper perioadele de repetiție a fluxurilor și refluxurilor. Aceștia introduc și calendarul lunar cam prin 2000 î.Hr. Începând cu 700 î.Hr., asirienii încep să utilizeze calendarul lunar. Definirea calendarului nu rezolvă în totalitate problema măsurării timpului. Primii care au împărțit ziua în unități mai mici au fost egiptenii. Având la bază rațiuni religioase, în jurul anului 2100 î.Hr. au împărțit noaptea în 12 părți studiind mișcarea aparentă a stelelor care în mare parte erau asociate diverselor
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
divinități. Șase secole mai târziu, documentele istorice indică o împărțire similară a zilei. Apar primele ceasuri solare. Pe o suprafață plană, în formă de cerc, se înfigea în centru un "stilum", a cărui umbră indica mișcarea soarelui. Acest mod de măsurare a timpului avea o precizie limitată. Astfel deoarece zilele de vară sunt mai lungi, orele din acest anotimp au o durată mai mare. Același mod de divizare a timpului este preluată și de caldeeni. Evreii își încep calendarul în ziua
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
200 î.Hr., ceasurile cu apă cunosc o inovație: apa nu mai vine din exterior și sunt introduse noi ornamente și indicatoare. Deși erau destul de precise, ceasurile solare deveneau inutile noaptea sau în zilele noroase. Egiptenii au mai dezvoltat sisteme de măsurare a timpului bazate pe mecanisme cu apă sau urmărirea mișcării stelelor. Astfel, pe o inscripție funerară, datată prin secolul al XVI-lea î.Hr., este descris un ceas cu apă realizat de Amenhet pentru faraonul Amenhotep I. O altă metodă atestată
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
descris un ceas cu apă realizat de Amenhet pentru faraonul Amenhotep I. O altă metodă atestată prin 600 î.Hr. consta în utilizarea firului cu plumb. Acesta era orientat după Steaua polară și astfel se obținea o precizie mai mare în măsurarea timpului. Grecii încep calendarul determinat de Jocurile Olimpice pe 8 iulie 776 î.Hr. În Grecia antică, ceasurile cu apă (clepsidrele) erau utilizate încă din 500 î.Hr., lucru atestat de Platon, căruia i se atribuie confecționarea unui astfel de ceas deșteptător, realizat
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
cupru, iar zgomotul rezultat trezea dimineața discipolii Academiei platonice. Un alt deșteptător mai evoluat avea mecanismul acționat de curgerea apei care în final producea intrarea sub presiune a aerului într-un fluier. Tot în această perioadă, Aristotel utilizează astrolabul pentru măsurarea timpului. Ctesibius din Alexandria realizează cam prin 150 î.Hr. un ceas automat cu un sistem complicat de roți dințate. Andronicus din Cirus a construit un "turn al vânturilor" (în greacă: "horologion") în Atena în jurul anului 50 î.Hr. Acesta conținea un
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
unul dintre primele ceasuri solare publice de la Roma. În anul 46 î.Hr., Cezar solicită astronomilor săi să realizeze o reformă a calendarului (calendarul iulian). Arhitectul Vitruviu, în tratatul "De architectura" (15 î.Hr.) studiază din punct de vedere teoretic metodele de măsurare a timpului. În timpul împăratului Augustus, romanii construiesc cel mai mare ceas solar realizat vreodată. În China se construiesc ceasuri bazate pe viteza de ardere. De niste bețigașe din lemn etalonate erau legate, cu fire de mătase, biluțe metalice. Rând pe
Istoria măsurării timpului () [Corola-website/Science/322362_a_323691]
-
Batimetria este o ramură a hidrometriei care se ocupă cu măsurarea adâncimii apei în mări, lacuri și râuri pentru a determina relieful subacvatic. Cu alte cuvinte, batimetria este opusul hipsometriei. Denumirea provine din limba greacă: βαθύς ("bathus"), „adâncime” și μέτρον ("metron"), „măsurare”. Întocmirea hărților fundului de mare se face într-un
Batimetrie () [Corola-website/Science/322419_a_323748]
-
este o ramură a hidrometriei care se ocupă cu măsurarea adâncimii apei în mări, lacuri și râuri pentru a determina relieful subacvatic. Cu alte cuvinte, batimetria este opusul hipsometriei. Denumirea provine din limba greacă: βαθύς ("bathus"), „adâncime” și μέτρον ("metron"), „măsurare”. Întocmirea hărților fundului de mare se face într-un mod standardizat, pe baza unui cod de culori stabilit printr-un acord internațional sub auspiciile Comisiei Interguvernamentale Oceanografice și Organizației Hidrografice Internaționale și de care se ocupă GEBCO (General Bathymetric Chart
Batimetrie () [Corola-website/Science/322419_a_323748]
-
un mod standardizat, pe baza unui cod de culori stabilit printr-un acord internațional sub auspiciile Comisiei Interguvernamentale Oceanografice și Organizației Hidrografice Internaționale și de care se ocupă GEBCO (General Bathymetric Chart of the Oceans). În termeni uzuali, procesul de măsurare a adâncimilor se mai numește și ridicare batimetrică și cuprinde ansamblul lucrărilor de măsurare, calcul și reprezentare a reliefului subacvatic al unei zone. În acest scop se urmăresc și se determină un număr suficient de puncte pe suprațata apei, judicios
Batimetrie () [Corola-website/Science/322419_a_323748]