6,312 matches
-
soția lui. Nu era nici măcar prietenie, era „familia“. Așa cum trupa de aici de la Huchette e o familie de boemieni, de țigani, de tot felul de oameni, o familie bizară, poate, dar e familia „Ionesco“. Ne certăm unii cu alții, ne împăcăm, toată lumea vine, la o adică să apere teatrul. Când proprietarul teatrului a murit, în anii ‘80, fiul său a vrut să-l vândă restaurantului grecesc de alături. Am făcut tot ce ne-a stat în putință ca să fie clasat drept
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
însămânțat idei de complot, de aranjamente și de urcări sau coborâri „artificiale“ în clasamente. Topurile notorietății nu sunt cel mai bun prieten al omului revoltat de chestiune. Ele sunt foarte greu de acceptat, pentru mulți dintre românii care nu se împacă la gândul unei Republici Becali, cu Dan Diaconescu șef la CNA. Dar, oricâtă revoltă și mânie proletară țâșnesc din „corazonul“ omului cu gândire stăpânită, capabil să măsoare credibilitatea în altă unitate de măsură decât „bekalul“ sau „kilo-elodia“, realitatea și Realitatea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
să sucombe farmecelor sirenelor rurale, iar apoi riscă să se înece în râul adânc de 10 centimetri. Până la urmă, îți dorești atât de mult ca tatăl să ajungă în fine la magazinul unde lucrează fosta lui nevastă și să se împace cu ea, cu Stefek și cu Elka, încât, dacă nu se va întâmpla așa, el nu va frânge numai inima lui Stefek, ci și inima ta. Cum se termină basmul veți afla, probabil, la anul, când e posibil ca filmul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
Wallis<footnote Primul copil care a învățat să vorbească, deși s-a născut surd, a trăit în Anglia în urmă cu aproximativ 400 de ani. Alexander Popham s-a născut surd în anul 1605. Dar mama lui nu s-a împăcat cu ideea că băiețelul ei nu va vorbi niciodată. Așa că s-a hotărât să angajeze doi mari savanți - John Wallis și William Holder - pentru a-l învăța să vorbească. Cel care a reușit acest lucru a fost John Wallis, lingvist
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
structuralismului se poate dezvolta o lingvistică a normei care n-a fost dezvoltată, se poate dezvolta o tipologie lingvistică care din nou n-a fost dezvoltată, ea era, chiar, ignorată de Ferdinand de Saussure. Și aici trebuia numaidecît să-i împac pe Ferdinand de Saussure și Wilhelm von Humboldt. Chiar în cazul tipologiei, am această satisfacție, am prezentat acum treizeci de ani și mai bine o tipologie ca fiind tipologia humboldtiană, cum ar fi făcut-o Humboldt, dacă ar fi făcut
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
să-și bage coada prin toate locurile și care nu cumva vreun președinte să greșească cu ceva, deși ca să recunoaștem cinstit, acești președinți erau „între ciocan și nicovală, trebuind să nu greșească prea tare nici în fața partidului și să se împace bine și cu locuitorii. Unii au înțeles bine acest lucru și mai cu critică, mai cu gălăgie, au rezistat în funcție de la înființare până la desființare. Aș cita aici pe Sâsâeac Fatache ca un exemplu. Datorită faptului că erau greu de controlat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-l schimbe și pe Bădescu. Acesta a fost schimbat, dar l-a ajutat pe Cozloschi prin noul revizor școlar, Nestor Filotti să ocupe o catedră la Școala județeană din com. Durnești, unde era proprietar colonelul Brănișteanu cu care s-a împăcat foarte bine. Am relatat cazul de mai sus spre a ilustra diversitatea de caractere ale oamenilor și amestecul politicului în viața școlii de care și eu am fost lovit în cursul activității de mai multe ori. Sfârșitul sec. al-XIX-lea și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca bradul, prost ca gardul; Pentru un păduche nu arunci cojocul în foc; Tot țiganu își laudă ciocanu; Beți și mâncați și din barbă să nu dați; Bogatul nu-l crede pe cel sărac, nici sătulul pe cel flămând; Se împacă amândoi ca mâța cu câinele; Capra sare masa, iada sare casa; Cine face lui își face, cine dă lui își dă; Cinstea nu se cumpără, nici nu se vinde; Când sunt zile și noroc, scapi din apă și din foc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care voiau să-i primească. Un alt obicei care s-a păstrat prin satele comunei noastre până mai anii trecuți, a fost plecarea în armată. Tinerii recruți care plecau în armată organizau un bal la Căminul Cultural din sat, unde împăcau muzica, aduceau de mâncare și de băut și invitau prietenii și prietenele, părinții și rudele apropiate și petreceau toată noaptea. A doua zi, erau conduși cu fanfara de către părinți, rude și prieteni până la stația auto, de unde plecau cu autobuzul, lăsând
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Vatra erau cel mai puternic ancorate în viața comunității, în prezent sunt pe cale să se piardă ușor. La hramul bisericii și al satului se organizau hore și baluri în câte trei zile și tineretul se distra frumos. Fanfara satului sau împăcată din alt sat cânta în fiecare an la hram și cel mai frecvent joc, era țigăneasca, un fel de bătută la care tinerii se întreceau unii pe alții-cei liberați și cu cei care nu făcuseră încă armata. Nu pot să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
i-ar înconjura și preferă viața liberă din port, așa cum au trăit părinții și bunicii lor. Unii dintre ei, pe lângă pescuit, se mai ocupă și de plimbarea turiștilor prin port și prin împrejurimi cu bărci străvechi. În Aberdeen, tradiția se împacă destul de bine cu modernitatea. În mulțimea de ambarcațiuni diverse prin formă, mărime și colorit, în mișcare ori staționate la țărm, un punct de atracție turistică de o valoare extraordinară îl reprezintă restaurantul plutitor Jumbo Kingdom, ancorat în port, care arată
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
ai acuma? Că asta chiar nu mai țin minte. Uau. Cum trece timpul, nene. Incredibil. Hai, acum pe bune, spune-mi de ce m-ai sunat. Aha. Aha. Înțeleg. Și când v-ați despărțit? Alaltă ieri? Hai mă, fii serioasă, vă-mpăcați voi. Probabil că aveți nevoie de o pauză. Mmhm. Da. Da, înțeleg, nu știu ce să zic. Se-ntâmplă. Adică, mă rog, nu prea se ntâmplă, dar se mai întâmplă și rahaturi de astea. Adică tu n-ai știut nimic sau cum
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
zece ori mai furioasă, roșie la față. Urcase cu bicicleta pe scări, șapte etaje. Credeam că urmează un episod din ăla de tot rahatul, în care n-o să ne vorbim câteva zile. (Oricum, eu n-aveam de gând s-o împac.) Dar ea a explodat și m-a jignit în fel și chip. Mi-a spus că am lăsat-o singură pe stradă, noaptea, că s au luat după ea niște derbedei, că a pedalat speriată în timp ce ăia fugeau după ea
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
mine, doar ești prietenul meu. Chestia asta cu prietenul meu a sunat atât de tandru, încât am luat-o imediat în brațe și am pupat-o. A fost foarte derutată. (Nu-și dă dea seama dacă e cazul să ne împăcăm atât de repede.) Dar eu uitasem deja tot răul. Și eram mândru că sunt prietenul ei. Zâmbește. Mamă, ce m-ai scos din minți atuncea. Mai stă câteva clipe fără să spună nimic. Văd că nu te-ai schimbat. Tot
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
dacă m-a iertat vreodată pentru tot ce i-am făcut. Dar de ce să nu mă ierte? Eram doar un copil. De multe ori îl necăjeam pe bunicul. Eu nu i-aș fi făcut nimic, dar tata care nu se împăca cu el mi se părea că are dreptate. Nu el mă îndemna să-l supăr: eu simțeam că trebuie, fiindcă îl iubeam mai mult pe tata. Uneori, îmi părea rău, când vedeam cât de înțelegător este. De ce era așa? Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
dezorientată. Datorită acelor diversiuni propagandistice, difuzate de oameni interesați, mulți neștiutori de adevăr au făcut peste 1100 de victime.Păcatul este că unii limitați,cred și acum diversiunile de atunci. Somajul, migrarea românilor, grevele, mineriadele Mulți părinți nu se pot împăca cu gândul și-au crescut copii,iar acum sunt îngrijorați că nu vor avea o mângâiere și un sprijin la bătrânețe, aflându-se în situația tragică de a căuta un bob de speranță la vecini sau la prieteni ca să-i
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dar nimic despre incidentul cu tata și nici să afle unde sunt, nu doresc să vină după mine să mă caute. Am plecat de la fată, care-i dăduse telefon lui Jeni să nu mai vină că este ocupată, cu conștiința împăcată într-un fel că rezolvasem un caz oarecum onorabil, care să aducă liniștea în casa oamenilor. Așa era cu mass-media noastră și cea străină, te scotea din casă cu propaganda aia tâmpită. Nu știm cine era atât de interesat de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
vechiului Partid Liberal și fratele său, Dinu, care s-ar fi apropiat de șeful georgiștilor. În același timp, în familia Brătianu apăruse temerea că I.G. Duca, favorizat de împrejurări, ar fi putut ajunge șef al Partidului Liberal, putând să se împace cu Gheorghe Brătianu și să se schimbe, astfel, ideologia partidului și structura sa bancară 127. Pe de altă parte, Gheorghe Tătărescu, reprezentant al "tinerilor", din partidul condus de Vintilă Brătianu, a inițiat, în urma manevrelor lui Carol al II-lea, o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
realizarea efectivă a națiunii armate, pregătirea populației pentru apărare la nivelul celei mai noi tehnici militare, precum și dezvoltarea industriei naționale de armament. Considerând că organizarea administrativă a țării era ineficientă și costisitoare, georgiștii preconizau o administrație mai simplă, care să împace interesele locale cu necesitățile generale ale statului, o largă descentralizare în condițiile păstrării unității naționale și menținerea rolului de sfătuitor, controlor, supraveghetor și coordonator al statului. Capitolul din program referitor la finanțele publice și private releva faptul că georgiștii doreau
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
manevre, apreciind în oficiosul lor "Îndreptarea" că: "șeful de mâine nu se proclamă azi [...] locul acesta revine de drept și fără nici un fel de discuțiune d-lui G. Brătianu, pentru ziua foarte apropiată când cele două organizațiuni liberale se vor împăca"617. Interesant este că și după Congresul general al liberalilor diniști, problema reîntregirii a continuat să-l intereseze, în special pe Dinu Brătianu care, potrivit unei note informative a poliției, în octombrie 1936 a făcut propuneri, în acest sens, nepotului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
octombrie 1933. Comentând un atac al comitagiilor asupra populației macedoromâne colonizate în județul Caliacra, Constantin Hențescu aprecia că datoria statului român era să exercite o supraveghere atentă a graniței, pentru a sustrage populația bulgară de sub influența agitatorilor ce nu se împăcau cu lealismul ei față de patria adoptivă 682. Afirmația poate fi înțeleasă dacă luăm în considerare faptul că, fiind membri ai Organizației Revoluționare Dobrogene din Interior, comitagiii, de origine bulgară, acționau împotriva românilor din Cadrilater, având cele mai strânse legături cu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a mașinismului american. PNL va asigura tuturor agricultorilor un preț minimal stabil și just pentru tot grâul consumat în țară. Problema administrativă PNL înțelege că viitorul regim administrativ trebuie să asigure țării o administrație mai simplă și mai puțin costisitoare împăcând interesele locale cu nevoile generale și permanente ale unității statului. În consecință, fără nici o revenire la sistemul legii din 1925 și respectând dispozițiile Constituției, PNL înțelege ca o largă descentralizare să simuleze viața administrativă locală. PNL socotește că trebuie să
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
poporul român. Pe lângă aceasta, legea s-a dovedit inaplicabilă din cauza complicației organelor create și a cheltuielilor mari ce le impunea aplicarea ei. PNL înțelege că viitorul regim administrativ trebuie să asigure țării o administrație mai simplă mai mai puțin costisitoare, împăcând interesele locale cu nevoile generale și permanente ale statului [...] fără a reveni la sistemul legii din 1925 și respectând dispozițiile Constituției, PNL înțelege ca o largă descentralizare să stimuleze viața administrativă locală. Descentralizarea nu presupune nici izolarea unităților, nici dezinetersul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
un nemaipomenit impuls de afirmare, un individualism acut, poate și o instinctivă tendință de dominare, înfrânate mai apoi de homosexualitatea care mi-a impus timidități și, în fine, de rigorile istoriei. Într-o bună zi, după ce părinții mei s-au împăcat, reluându-și traiul în comun, m-au luat cu ei la clinica psihiatrică, s-o vizităm pe tanti Marioara, care „înnebunise“ și se spera că vederea mea, adoratul ei nepot, ar fi putut avea un bun efect curativ asupra bolnavei
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
înfruptam și noi din toate bunătățile gastronomice greco turco-balcanice, încăperea principală, cea mai cuprinzătoare, fiind bucătăria decorată pe toți pereții cu vase de alamă care-și așteptau rostul pe plita totdeauna încinsă și unde slujea, ca o sclavă de mult împăcată cu soarta, bătrâna Abibé: aproape numai zdrențe (de fapt, o singură zdreanță era - cămașa? rochia? sură de vicisitudinile unei amărâte existențe), pământie și sfrijită, simpatică, buna tătăroaică, prietena găinii legate cu sfoară lungă de un par înfipt în mijlocul ogrăzii, la fel de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]